1

Cursuri 13- 14

RADIATIA ELECTROMAGNETICA 51 ORGANISMELE VII

Radiatia electromagnetica. Fotonul

Fotonul este cea mai mica cantitate de energie care poate exista pentru o frecventa data.

Radiatia electromagnetica este o unda electrica (camp electric) si o unda magnetica (camp

magnetic) care se propaga cu viteza cea mai mare cunoscuta pana in prezent (in vid este egala

cu 3*10 8 m/s) si este caracterizata de:

o Lungime de unda (i\): distanta in care radiatia parcurge o perioada completa; se

exprima de obicei in nm sau m

o Frecventa (v sau f): reprezinta numarul de oscilatii complete in timp de o

secunda; se exprima de obicei in Hz, MHz sau GHz

o lntensitatea: direct proportionala cu amplitudinea undei Ia patrat; se exprima

de obicei in W/m 2, W/cm 2

lungimea de uncia, A.
i\·v=c

i\ - lungime de unda

v- frecventa
arnplitudinea totala, AT
c- viteza luminii in vid

Spectrul radiatiei electromagnetice

Daca trecem un fascicul de radiatie electromagnetice generat de o sursa naturala sau

artificiala printr-un element capabil sa descompuna fasciculul in radiatiile componente, vom

obtine spectrul de emisie al sursei.

De exemplu daca trecem printr-o prisma lumina provenita de Ia soare vom obtine pe un ecran

o succesiune continua de culori incepand de Ia violet (A.= 380 nm) si finalizand cu rosu (A-=780

nm). Radiatiile electromagnetice corespunzatoare celor sapte culori avand lungime de unda

bine definite se numesc radiatii monocromatice:

1
 2

Culoare Domeniu lungimi de unda

violet 380-450 nm

albastru 450-490 nm

turcoaz 490-520 nm

verde 520-560 nm

galben 560-590 nm

oranj 590-635 nm

rosu 635-780 nm

Sursa: Craig F. Bohren (2006). Fundamental s of Atmospheric Radiation: An Introduction with

400 Problems. Wiley-VCH. ISBN 3-527-40503-8.

In afara dom eniului denumit vizibil, datorita se nsibilitatii retin ei Ia radiatia din acest dom eniul

spectral, ca agenti fizici folositi in terapie si recuperare medicala intalnim si alte domenii

sp ectrale: ultraviolet (UV), infrarosu (IR}, microunde si unde radio.

Spectrul de emi sie al unei surse de radiatii poate:

Spectru continuu, care prezinta radiatii intr-un domeniu larg de lungimi de unda (ex:

lampil e IR, lampil e cu lumina alba stra , lampil e LED

Spectru discontinuu, de linii sau de benzi, care este caracterizat de prezenta unei

singure lungimi de unda sa u a unui domeniu in gust de lungimi de unda (banda) ex:

sursele de radiatie laser, sursele de unde scurte sau microunde.

2
 3

Clasificarea generala a radiatiilor electromagnetice, in functie de tipurile de

miscari ale atomilor din compozitia moleculelor sau ale particulelor subatomice, este:

Domeniul spectral Valori tipice ale lungimii de Valori tipice ale frecventei

unda

Radio (AM) 200-600 m 500- 1500 kHz

Radio (unde scurte) 5.55-187 m 1.605- 54 M Hz

Radio (TV si FM) 0.187-5.55 m 54-1600 MHz

Microunde 1-187mm 1.6-300 GHz

IR 780 nm -1 mm 0.003- 3.8 x 1014 Hz

VIS 380-780 nm (3.8- 7.9) x 1014 Hz

uv 10-380nm 0.079- 3 x 1016 Hz

vuv 1-10 nm 0.3 - 3 x 1017 Hz

Radiatia X <1nm > 3 x 1017 Hz

Radiatia gamma <1pm > 3 x 1020 Hz

Sursa: http://hyp erphysics. phy-astr.gsu.edu/ hbase/emsl.html

3
 4

Dezvoltarea organismelor superioare este conditionata de prezenta luminii in domeniul

infrarosu, vizibil si UV. Penetrarea radiatiilor in epiderma este puternic dependenta de

lungimea de unda (si implicit de frecventa si energie). Astfel efectele biologice ale radiatiilor

electromagnetice sunt semnificativ diferite in functie de lungimea de unda.

Eficienta procedurilor medicale depinde de 4 factori:

- spectrul sursei;

- intensitatea sursei;

- suprafata corpora Ia expusa;

- durata expunerii.

RADIATIILE PROVENITE DE LA SOARE

Helioterapia reprezinta o forma de terapie care presupune expunerea intregului corp sau pe

portiuni Ia lumina solara in anumite intervale orare si Ia anumite altitudini. Expunem astfel

corpulla radiatia din domeniul ultraviolet B si C, vizibil si infrarosu cu anumite procentaje pe

un anum it domeniu.

Printre rezultatele expunerii Ia lumina solara este de exemplu sinteza vitaminei D, implicata in

metabolismul calciului si fosforului. Aplicatii clinice: tratamentul icterului neonatal cu lumina

albastra.

Increasing skin transmittance

Spectrum oflight
Blue most effective
(Especially around
460--490 nm)

Wavelength (nm)

lrradiance
Standard PT:
about 10 1JW{cm2 fnm
Intensive PT:
;,30 1JW{cm2{nm
(430-490 nm)

Skin area exposed

M axim ize for intensive phototherapy
with additional light source below infant

4
 5

RADIATIILE UV

Acest domeniu spectral se clasifica obisnuit (DIN 5031, partea 7) in:

denumire Lungime de unda Efecte biologice directe

UV-A 315-380 nm efecte fotochimice, adica conditionarea unor reactii

biochimice si descompunerea unor compusi chimici;

UV-B 280-315 nm
modificarea pigmentarii pielii, imunosupresie

UV-C 200-280 nm agent cancerigen, datorita faptului ca au capacitatea de

a penetra celulele si a distruge moleculele de ADN si sunt

folosite Ia sterilizarea suprafetelor medicale etc

vuv 100-200 nm nu se propa ga in aer, fiind absorbite de mol ecul ele de

oxigen; nu putem vorbi de efecte biologice directe

La nivelul solului, Ia Ecuator, lumina so lara contine 95% radiatii in subdomeniul UV-A si 5% in

subdomeniul UV- B. Nicio cantitate masurabila de radiatii in subdomeniul UV-C nu atinge

suprafata Pamantului, ele fiind absobite in sta rturile superioare ale atmosferei de catre ozon,

moleculele de oxigen, vaporii de apa.

In mod obi snuit sursele artificiale de radiatii UV sunt caracterizate de:

lradianta adica puterea radiatiei emise pe unitate de suprafata (W/cm2)

Expunerea reprezinta radianta inmultita cu timpul de expun ere si se masoara in J/cm2

Unele aplicatii in recu perare medicala (UV-A): tratamentul psoriazisului si a unor form e de

dermatita.

Expunerea Ia sursele de radiatie UV este regleme ntata (d e exemplu

https://www.icnirp.org/cms/upload/publ icati ons/ICN IRPUV2004.pdf )

5
 6

RADIATIILE IR

Acest domeniu spectral se clasifica obisnuit (DIN 5031, partea 7) in:

denumire Lungime de unda Efecte biologice directe

IR-A 780-1400 nm incalzirea locala a tesuturilor si generarea senzatiei

de cal dura; vasod i latatie, cresterea ratei

metabolismului, sudoratie

IR-B 1400-3000 nm (3 um) sunt absorbite in epiderma; nu putem vorbi de

efecte biologice directe

IR-C 3000 nm-1000000 nm

(3 um -1 mm)

Radiatiile IR sunt emise de catre orice corp incalzit Ia o anumita temperatura, inclusiv de catre

corpul uman, in dom enii spectarele care depind de valoarea temperaturii (l egea Amax * T =2,9

* 10-3 K*m) . Dispozitivele medicale care genereaza radiatia IR se numesc Iampi si sunt

compuse dintr-un filament prin care circula un curent electric de o anumita intensitate si cu

reflector metalic pt focalizare catre pacient. La suprafata lampii sunt aplicate filtre fixe sa u

mobil e. Lungimea tipica pentru maximul de distributie spectra Ia este situata in jurul valorii de

1200 nm. La suprafata pielii radiatia IR intra in procese de reflexie, imprastiere, refractie si

absorti e. 63% din radiatia IR este absorbita ducand Ia incalzirea locala a tesuturilor. Adancimea

de penetrare in tesuturi este tipica intre 0,1 mm si 7 mm.

6
 7

- -- Wavelength (nm)
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

Dermis

Subcutis

The penetrotion depth in the IR-A Region is optimal and becomes ve1y low m the
IR-B and IR-C. IR-C is already absorbed m the horny layer.

Efectele terap eutice ale ra diatiilor IR descrise in mod frecvent su nt: va sodilata~ie capi lara,

reducerea durerii, relaxa rem usculare, a ccelerarea proceselor rep a ratorii si a metabolism ului

celula r, stimula rea extremitatilor tesuturilor si m odificarea lim ita rilo r de mi ~care a unor

arti cula~ii.

Perioa da maxim a de expunere este a proxim ativ 15m inute, Ia o di sta nta de 30- 80 em minim

fat a de lam pa (temperatura variaz.a cu d ista nta).

RADIATIA lASER

In term eni foarte simpli, ra diatia LASER reprez.inta o form a pa rticula ra de lumina, cu

proprietii~i cu mult im bunata~ite fat a de lumina ob isnita produsa de m ajo ritatea surselor
spectrale. La prop aga rea prin diverse medii, i nclusiv tesuturi biologice, se supune legilor opti cii

si fen om enelor de reflexie, refra qie, im pra stiere si absorb~ie.

Pro prietatile speciale ale ra diatiei LASER sunt:

- monocromaticitatea: datorita procesului special de .e:enerare. radiatia LASER are o lun.e:ime

de unda (si o frecventa) fo arte bine definita, care este a sociata cu o singu ra culoa re (ex: Ia ser

,.rosu", ,.verde", ,.violet'')

- intensitatea: fata de sursele obisnuite de lumina, chiar monocromatice, sursele de radiatie

LASER prez.inta n iveluri de i ntensitate/putere/ energie foarte rna ri, ceea ce permite aju sta rea

7
 8

fina pentru atingerea unui anumit obiectiv in recuperarea medicala; se asemenea putem

transmite fara pierderi semnificative un fascicul para lei de radiatie laser Ia distante foarte mari

- coerenta si polarizarea: caracteristici ale fenomenelor ondulatorii, fara dovezi solide ale

avantajelor lor in practica medicala

Majoritatea echipamentelor medicale care furnizeaza radiatie LASER au urmatorii parametri:

- utilizeaza diferite solutii tehnice: sonde unice (laser probe), sonde multiple (laser cluster sau

shower) sau posibilitatea de scanare a unei suprafete (laser scanning)

-lungimea de unda: 600-1064 nm, incadrate deci in domeniul vizibil (rosu) - infrarosu apropiat

- puterea medie: 1- 500 mW sau pana Ia 25 W; majoritatea surselor de radiatie LASER folosite

in terapie sunt etichetate ca apartinand claselor 3A si 38: surse de intensitate/putere medie,

"soft mid laser").

- dimensiunea fasciculului in sectiune depinde de distanta pana Ia piele si controleaza aria

expusa: tipic de Ia cativa cm 2 pentru o sonda afl ata Ia 1 em fata de piele sau 30-50 cm 2 pentru

sondele multiple (i.e. du s, clu ster)

- emi sie continua sau pulsata, cu durata pulsului de ordinul nanosecundelor sau

micros ecundelor si frecventa de repetiti e in intervalul Hz - 10000 Hz

Deosebim 2 niveluri total diferite de putere in terapia laser, care permit etichetarea diferita a

t ehnicilor de lucru in:

• LLLT (low level la ser terapy) sau LILT (low-intensity la ser therapy)

• HPLT (high power la ser therapy)

Pentru a obtine un efect, orice forma de energie, inclusiv radiatia LASER trebuie sa fie

absorbita de catre t esuturi. Absorbtia radiatiilor el ectromagnetice de catre t esuturi est e un

proces complex, dar referitor Ia lungimea de unda sunt acceptate urmatoarele idei:

-lungim ea de unda > 2000 nm: sunt abso rbite efici ent de catre mol ecul ele de apa si au implicit

o adancime de patrundere limitata

- lungimea de unda in UV sau violet-albastru: sunt absorbite in principal in epiderma de ctare

pigmenti, proteine si acizi nucl eici

8
 9

- fereastra de exploatat in recuperare mediala: 600- 1500 nm, radiatii cu probabilitate de

penetrare dincolo de epiderma

Desi este un subiect intens discutat, adancimea de patrundere a radiatie LASER in tesuturi nu

este precis cunoscuta. Ea este influentata de lungimea de unda si puterea emisie si in general

se accepta adancimi de ordinul 10-15 mm, fata de cativa mm pentru radiatia obisnuita.

Efectele obtinute Ia adancimi mai mari sunt eel mai probabil legate de chimia generata in

volumul de absorbtiei si transportul ulterior al speciilor prin difuzie. Rezultatele studiilor de

pana acum sugereaza ca in timpul expunerii Ia actiunea radiatiei LASER produsa de

dispozitivele medicale pentru recuperare, nu se detecteaza o crestere a temperaturii tesutului

sau o modificarea a structurii moleculare a acestuia.

Principalele efecte Ia nivel molecular al radiatiilor LASER sunt:

- excitarea electronilor si generarea locala de caldura

- initierea unor reactii chimice (procese fotochimice)

- ruperea unor legaturi chimice si producerea de radicali liberi

Acestea efecte declanseaza Ia randul lor o se rie de procese re in tesuturi, incluse in diverse

denumiri de tipul fotobioactivare, fotobiostimulare, fotobiomodulare: modificarea proliferarii

si motilitatii celulare, activarea fagocitelor, inducerea unui raspuns imun, acce lerarea

metabolismului celular, modificarea valorii potentialului tran smembranar de repaus si

generarea unor potentiale de actiune, stimularea angiogenezei (procesul de dezvoltarea de

noi vase de singe).

Aprecierea dozei de radiatie LASER in timpul unei proceduri medical e este un factor extreme

de important in practica. In literatura de specialitate si majoritatea producatorilor utilizeaza

densitatea de energie (J/cm2) pentru doza. Se regasesc insa destul de frecvent si alte marimi:

energia (J), puterea (W), den sitatea de putere (W /cm2).

Pe baza unor marimi cunosctue, cum ar fi puterea (W), aria regiunii expusa Ia actiunea radiatiei

LASER (cm2), timpul de tratament (s), modul de pulsare (durata pulsului, fr ecventa, puterea

fiecarui puis) se pot calcula de catre personalul medical toate marile folosit frecvent pentru

doza:

- puterea medi e (W) = put erea fi eca rui puis (W) x frecve nta (H z) x durata pu lsului (s)

9
 10

- energia totala (J) = puterea medie (W) x timpul de tratament (s)

- densitatea de energie (J/cm2) =energia totala (J) I arie (cm2)
Acolo unde este legiferat autoritatile recomanda sau impun valori ale densitatii de energie

pentru fiecare sedinta de tratament in intervalul 0,1- 12 J/cm2.

UNDELE SCURTE

Denumirea acestui agent fizic este din nou data de motive istorice, purtand numele unui

subdomeniu al undelor radio. Undele scurte folosite in terapie au lungimea de unda precisa

de 11,06 m si frecventa de 27,12 MHz. In 1947 au fost stabilite Ia nivel international o serie de

benzi radio cu utilitate industria/a/ stiintifica si medica/a (adica utilizarea in alte scopuri decat
telecomunicatiile). Frecventa centrala a acestor benzi reprezinta un multiplu intreg al unei

frecvente minime, egala cu 6,78 MHz: pentru undele scurte folosite in recuperare medicala

6,78 * 4 = 27,12 MHz.

Particularitatea metodei este utilizarea unui mod pulsat al campului electromagnetic de ie~ire,

in sensu I ca timpul in care undele sunt trimise catre tesuturi este mult mai mic decat timpul

care reprezinta pauza dintre pachetele de unde. Se mentine in aceste fel un nivel mic al puterii

medii cu care este expus pacientul fata de puterea maxima:

Principalii parametri care pot fi variati Ia pregatirea unor proceduri medicale care folosesc

undele scurte sunt:

10
 11

- frecventa de repetitie a pachetelor de unde care controleaza practic numarul de pulsuri

furnizate pe secunda; intervalul obi$nuit pe majoritatea echipamentelor medicale este de Ia

cateva zeci pe pachete pe secunda (Hz) pana Ia 1500 Hz

- durata fiecarui pachet de unde: exprimata in microsecunde; intervalul obi$nuit pe

majoritatea echipamentelor medicale este intre 50-400 )lS

- puterea medie si puterea maxima: fiecare echipament are asociat un tabel de valori cu

puterea medie pentru diverse combinatii ale frecventei pachetelor de unde si ale duratelor

pachetelor

Efectele undelor scurte asupra tesuturilor pot fi apreciate considerand cele doua componente

de baza ale undelor electromagnetice: o componenta electrica alternativa si o componenta

magnetica alternativa. Majoritatea studiilor au fost concentrate pe efectele componentei

magnetice, neexistand fundamente pentru efectele componentei electrice.

In general se face referire Ia existenta unui set de 2 efecte: termice si non-termice. Evident

efectele termice au ca rezultat masurabil crestarea temperaturii regiunii expuse, acest efect

fiind indus prin cre$terea puterii medii Ia valori de peste 5 W. Ele sunt rezultatul absortiei

energiei undelor pe niveluri de oscilatie ale moleculelor si oscilatii ale ionilor, urmate de

disiparea energiei in tesuturi.

Efectele non-termice sunt mult mai greu de cuantificat, dar o caracteristica importanta a lor

este ca se manifesta si dupa expunerea propriu zi sa Ia aqiunea undelor scurte (stimularea

micro circulatiei sangvine si limfatice, relaxare musculara, reducerea dureri, modificarea unor

procese celulare).ln general se lucreaza cu ipoteza de stu diu, cum ar fi modificarea echilibrului

concentratiei ionice de o parte si de alta a membranelor celulare. Acest echilibru dinamic si

potentialul tran sm embranar stabilit implicit este diferit Ia celule implicate in procese

inflamatorii fata de celule normal e, care nu vor raspunde Ia nivelul de putere Ia care sunt

expuse.

Desi exi sta suficiente dovezi cu privire Ia doza necesara pentru inducerea unui anumit efect,

nu este disponibil inca un consens. Puterea medi e de pana Ia 5 W va evita efecte le termice,

iar duarata totala a tratamentului variaza intre 10-20 minute.

Energia este depusa in tesuturi de ob icei prin 2 moduri:

11
 12

- metoda capacitiva (a condensatorului): tesutul de tratat este situat intre 2 electrozi plani

circulari sau de forme adaptate cuplarii Ia diferite regiuni anatomice, ansamblul formand un

condensator; prin acesta metoda se genereaza un camp electric mai puternic decat campul

magnetic;

- v

-metoda inductiva (a cablului): regiunea anatomica de tratat este infasurata de un conductor,

care formeaza o bobina; prin acesta metoda se genereaza un camp magnetic mai puternic

decat campul electric

------------ --~---
~,-
'/ ,, ~--...... Bobina

==:z(t:
/~&21.
........
I '
I
l
I
/
-~-

,......_ ___ ...........,

\ "", ' .... .......__ ,..... .. ~ ' ;o'I

~urent indus

Segmentul de tratat este in Segmentul de tratat este in

interiorul bobinei emitatoare vednatatea bobint>i

12
 13

MICROUNDELE

Frecventa centra Ia a microundelor folosi te in recuperare medicala este:

- 6, 78 * 64 =433.92 MHz
- 6,78 * 135 =915.3 MHz

- 6, 78 * 16611 =2450 MHz (2.45 GHz), cea mai utilizata

Efectul biological microundelor este de incalzire al tesuturilor si este direct proportional cu

cantitatea de radiati e absorbita. Sunt intens absorbite de tesuturile bogate in ioni sau apa si

sunt reflectate de catre piele, stratul de grasime subcutanata sau limitele de separatie os-

muschi, grasim e - muschi. lncalzirea t esutului duce Ia reducerea durerii, cresterea

metabolismului celular local si stimularea proceselor reparatorii. Emitatoarele de microunde

se pot aplica direct sau au o anumita distanta fata de tesut.

13
 14

EXPUNEREA PROFESIONALA LAACTIUNEA RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE NEIONIZANTE

Cadru legislativ din Romania:

- Legea 90 din 1996 (Legea protectiei muncii): MO 47/2001

- Legea 319 din 2006 (Legea privind securitatea si sanatatea in munca): MO 646/2006

- Ordinul nr. 508/2002 si nr. 933/2002 privind aprobarea Normelor generale de proteqie a

muncii

CAPITOLUL X Radiatii neionizante

Sectiunea 1 radiatii UV (180- 400 nm)

Se stabilesc valorile maxime pentru:

1. expunerea energetice eficace (Hef) (mJ/cm2) pentru radiatiile in domeniul

ultraviolet cu actiune oculara sau cutanata exprimate in functie de lungimea de unda A (nm)

si eficacita t ea spect rala relativa SA

Expunere Domeniul spectral Valoarea maxima Durata

expunerii
pt Hef (mJ/cm2)

UV-A (315- 400 nm) 1000

Oculara
UV actinic UV-C + UV-B (180
3 8 ore (o zi de
- 315 nm)
lucru)

Cutanata
UV (180- 400 nm) 3
neprotejata

14
 15

2. Timpii de expunere zilnica admisi in functie de iluminarea energetica eficace

(Eef) (llW/cm2) pentru radiatiile ultraviolete actinice cu actiune oculara sau cutanata

iluminarea energetica eficace (Eef) Timpul de expunere zilnica

(llW/cm2)

0,1 8 ore

0,8 1 ora

5 10 minute

50 1 minut

3000 1 secunda

Sectiunea 2 radiatii din domeniul vizibil si IR apropiat (400 - 1400 nm)

In cazul expunerii de natura profesionala Ia aceste radiatii pe o durata zilnica de

8 ore valorile maxime admise se stabilesc in functie de anumiti parametrii ai su rse i masurati

Ia nivelul ochiului angajatului: luminanta energetica spectrala (LA) si iluminarea energetica

spectrala (EA.). Acesti parametrii sunt stabiliti pentru a preveni efectele termice retini ene si

efectele fotochimice retiniene, provocate de lumina albastra.

Sectiunea 3 radiatia laser

Fata de aspectele discutate mai sus, radiatia laser prezinta riscuri suplimentare datorita

colimarii foarte bune a fascicolului si a cantitatii mari de energie asociate acestuia fapt care

conduce Ia absorbtia ridicata a tesuturilor biologice. Orice produs laser este clasificat lntr-o

cla sa corespunzatoare si este etichetat special.

Limitele admise pentru produsele cu laser din clasa 3b (dispozitivele utilizate in recuperare

m edicala):

15
 16

Lungimea de Durata pulsului t (s)

unda (nm)
10-9 -0,25 0,25- 3*104

0,03 J pentru t < 0,06 s

400-700
0,5 W pentru t 2:: 0,06 s

0,15 J pentru t < 0,3 s 0,5W

700-1050
0,5 W pentru t 2:: 0,3 s

1050-1400 0,15 J

Valorile maxime permise ale expunerii energetice(J/cm2) respectiv ale

densitatii de putere (W/cm2), Ia care pot fi expuse ochiul si pielea fara sa sufere o leziune

imediata sa u dupa un timp indelungat sunt:

Expunerea Maxima Permisa (MPE) Ia nivelul corneei pentru expunerea oculara

Ia Radiatia Laser

Lungimea de Durata pulsului t (s)

unda (nm)
10-9 -1,8 * 10-5 1,8 * 10-5 - 103

550-700 0,5 IJ.)/cm2 1,8 * t 0, 75 mJ/cm2

700-1050 2,5 IJ.)/cm2

9 * t 0, 75 mJ/cm2
1050-1400 5 IJ.)/cm2

16
 17

Expunerea Maxima Permisa (M PE) a pielii Ia Radiatia Laser

Lungimea de unda Durata de emisie t (s)

(nm)
10-9-10-7 10-7 -10 10-10000

400-700 0,02 J/cm2 1,1 * t 0 ·25 J/cm2 0,2 W/cm2

700-1400 0,1 J/cm2 5,5 * t 0 ·25 J/cm2 1 W/cm2

Unde scurte si microunde

Nivelul de referinta pentru expunerea profesionala Ia campuri electrice ~i magnetice variabile

In timp ~i campuri electromagnetice (valori rms neperturbate)*:

Domeniul de frecventa lntensitatea campului lnductia magnetica B (J.LT)

electric E (V/m)

10-400 MHz 61 0,2

400-2000 M Hz 3 * fl/2 0I 01 * f 112

2-300 GHz 137 0,45

Nivelul de ref erinta pentru curentii indu ~ i In membre Ia fr ecvente lntre 10 ~i 110M Hz este de

100 rnA (Valoarea calculata ca radacina patrata din media temporal a a patratului intensitatii

curentului indus pe ori ce interval de 6 minut e al zilei de lucru de 8 o re nu va d e pa ~i nivelul de

referin ta de 100 rnA).

17