ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea ”Științe economice” ciclul II-MASTERAT
Specialitatea “ Finanțele și contabilitatea firmei”

“ÎNTREPRINDEREA DE STAT
EDITORIAL-POLIGRAFICA
ŞTIINŢA”
Analiza avansată a situațiilor financiare
A efectuat: Chiosa Gabriela, FCF 201m.
Conducator: Chirilov N., conf.univ..
 STUDIU DE CAZ 1
Î.S.E.P. „Ştiinţa” editează cărţi atât la comanda organizaţiilor, instituţiilor, altor persoane juridice şi fizice, cât şi pe cont propriu în baza
studierii cerinţelor pieţei de carte din ţară şi de peste hotare, respectiv a obținut venituri din vânzări atât pe piața internă (RM), cât și pe
piața externă (export).

Suma veniturilor din vânzări, Cota,

Sectoare ale pieței de desfacere mii lei %
anul precedent anul curent anul precedent anul curent
1 2 3 4 5
Piața internă (RM) 8 710 333  8 973 183  76%  75% 
Piața externă (export) 2 810 210  2 929 000  24%  25% 
Total venituri din vânzări 11 520 543  11 902 183  100 100
Tabelul 1. Analiza structurii veniturilor din vânzări pe sectoare ale pieței de desfacere

Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa (în continuare Editura Ştiinţa) are o istorie de mai bine de o jumătate de secol, fiind cea
mai veche instituţie editorială din spaţiul Republicii Moldova. Fondată în 1959 în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei în scopul
valorificării editoriale a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ale savanţilor din republică, EdituraŞtiinţa a tipărit pe parcursul timpului mai
mult de 8.700 de titluri de carte şi reviste ştiinţifice cu un volum de cca 120.000 de coli editoriale, într-un tiraj de peste 26 mil. de
exemplare. Un semn distinctiv pentru Ştiinţa este faptul că o bună parte din titlurile de referinţă au văzut lumina tiparului în cadrul a peste
100 de colecţii şi serii tematice.Editura Ştiinţa menţine relaţii de colaborare cu prestigioase edituri din străinătate (Press Universitaires de
France, Oxford University Press, Cambridge University Press, Thomson, Macmillan, Humanitas, RAO, Teora, Tehnica, Editura Academiei
Române, Venus, Наука, Наукова Думка ş.a.) şi din Republica Moldova (ARC, Cartier, Prut Internaţional etc.)

Colaborarea editurii cu peste 15.000 de autori a adus în prim-plan nume notorii de savanţi, de profesori din învăţământul universitar
şi preuniversitar, de specialişti din diferite domenii ale activităţii umane din Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Franţa, Anglia,
Italia, Germania, Spania, SUA, etc.Editura Ştiinţa este participant permanent la cele mai importante târguri şi saloane de carte din lume
(Frankfurt, Bucureşti, Iaşi, Moscova, Chişinău ş.a.).
 Tabelul 2. Matricele SWOT pentru analiza veniturilor din vânzări pe segmente ale pieței de desfacere

Mediul INTERN al firmei, Situația actuală Mediul EXTERN al firmei, Perspectiva

Punctele tari (forte) Oportunitățile
  are o istorie de mai bine de o jumătate de secol.  menţine relaţii de colaborare cu prestigioase edituri
 a tipărit pe parcursul timpului mai mult de 8.700 de din străinătate.
titluri de carte şi reviste ştiinţifice cu un volum de cca  Colaboreaza cu România, Rusia, Ucraina, Franţa,
120.000 de coli editoriale, într-un tiraj de peste 26 Anglia, Italia, Germania, Spania, SUA.
mil. de exemplare.  Editura Ştiinţa este participant permanent la cele mai
 prezinta lucrari pentru toate varstele si domeniile. importante târguri şi saloane de carte din lume.
 editeaza lucrari unice pe piata.   Preturi optime pe plan international.

Punctele slabe Amenințările (riscurile)

Concurenta intre edituri si politica de pret.
Cerinta consumatorului a altor lucrari, decat cele
facute.
Mediatizarea informatiiei si posibilitatea de a gasi
informatie online.
Existenta informatiei pdf simplifica si participa la
scaderea vanzarilor. 
 Cerinta pe piata internationala difera de cerintele pietei
nationale.
 Concurenta internationala,, ceea ce inseamna ca editura
analizata concureaza cu edituri cu o activitate mai
indelungata, cu alte tehnologii si tactici de lucru.
 Concluzie

• Editura Ştiinţa este astăzi o editură modernă şi activă, tipărind cărţi elegante ca

aspect, fundamentale ca substanţă, diverse ca tematică, bine îngrijite sub aspect
redacţional şi editorial, originale ca formulă grafică, calitative ca executare
poligrafică. Într-un cuvânt, Editura Ştiinţa produce carte conformă exigenţelor
timpului. Marca editurii este stilul şi calitatea.Activitatea ce o presteaza editura
se bazeaza in principiu pe plan national, ceea ce poate fi dovedit de numarul de
lucrari publicate, ceea ce permite editurii sa formeze o baza clientele fidela si
la fel si cititori prin profesionalismul demonstrat, insa daca e sa analizam
activitatea internationala, putem evidentia mai multi factori care ameninta
activitatea acesteia, prin concurenta majora si tehnologiile existente la nivel
European. Editura analizata prezinta indicatori care, indiferent de amenintarile
propuse si evidentiate, isi permite a efectua munca la cel mai inalt nivel.
 STUDIU DE CAZ 2
Volum
Nr.
Indicatori
Volum de
majorat
In rezultatul activitatii editoriale, in 2019 au fost
ord bază obtinuti urmatorii indicatori. Conform analizei si
cu 35%
1 Venituri din vânzări, mii lei 8 973 12 113 calculelor efectuate pot afirma ca:
183   797 
2 Costuri și cheltuieli variabile, mii lei 2 839 3 833
303  060  -calculand coeficientul de elasticitate, ceea ce
3 Costuri și cheltuieli fixe*, mii lei 3 536 840 1 594 reprezinta sensibilitatea profitului la variatia
734  nivelului de activitate reflectat prin cifra de afaceri la
4 Costuri și cheltuieli totale, mii lei (rd.2 +  8 842 11 936
rd.3) 099 834  un moment dat, obtinem indicator mai mare decat 1,
insemnand faptul ca profitul este elastic.
5 Profit operaţional până la impozitare şi plata 163 460   220 671
dobânzii, mii lei (rd.040 – rd.130)
6 Marja de contribuţie, mii lei 6 133 8 280 -pragul de rentabilitate reprezinta nivelul al
(venituri din vanzari-cheltuieli variabile) 880  738 activitatii unei firme in care vanzarile realizate
7 Rata marjei de contribuţie, % 68%    egaleaza costurile totale ale afacerii, analizand
(procentul marjei de contrib in raport cu
venitul din vanzari) rezultatul nostru pot afirma ca intreprinderea prin
8 Pragul de rentabilitate (în expresie 0,014 0,0189  orice vanzare suplimentara va genera profit.
valorică), mii lei
9 Cota cheltuielilor fixe, % 40%   
-marja de contributie reprezinta suma pe care
10 Coeficientul de elasticitate a profitului,  >1   intreprinderea utilizeaza pentru a acoperi costurile
unități fixe, dupa ce sunt achitate cheltuielile variabile.
Analiza marfei de contributie a unei comapnii ofera
Tabelul 3. Calculul indicatorilor riscului operaţional şi sensibilităţii profitului informatii despre eficacitatea operationala a acesteia.
 STUDIU DE CAZ 3

Anul precedent Anul curent Abaterea

№ Indicatori Cotei, puncte

Suma, mii lei Cota, % Suma, mii lei Cota, % Sumei, mii lei
procentuale

1. Profitul până la impozitare  107 819 100,0  163 460 100,0 55 641  - 
2. Cheltuieli privind impozitul pe venit  36 803  34%  96 808 59%   60 005 25% 
3. Profit net (pierderea netă) al perioadei de  71 016 66%   66 652  41% (4 364)  micsorat cu 25%
gestiune

Tabelul 4. Analiza repartizării profitului până la impozitare în dinamică

Concluzie:
Analizand datele din tabel pot afirma ca entitatea a inregistrat o crestere a profitului pana la impozitare in anul
current analizat, fata de cel precedent, ceea ce se poate atribui si chetuielilor privind impozitul pe venit. In anul
current de gestiune marimea profitului pana la impozitare a constituit 163 460, fiind majorat cu 55 641 mii lei.
Profitul net(pierderea neta) al perioadei de gestiune a scazut in principiu cu 25 %, ceea ce inseamna ca toate
elementele veniturilor şi cheltuielilor sunt implicate si recunoscute într-o perioadă de gestiune si participa în
determinarea rezultatului net (profit sau pierdere). După cum se observă din datele tabel in anul current
entitatea a inregistrat pierdere, comparand cu anul precedent care a inregistrat 66% profit net, care rămânea la
dispoziţia întreprinderii.
 STUDIU DE CAZ 4.
Constituirea capitalului de rezerva.
"Rezerva de capital" înseamnă acea parte din profitul rezervat de companie pentru un anumit scop, cum ar
fi finanțarea proiectelor pe termen lung sau amortizarea cheltuielilor de capital. In procesul de analiza a
intreprinderii in cauza evidentiez urmatoarele puncte:
-Capitalul de rezervă al Î.S.E.P. „Ştiinţa” va constitui 50% din capitalul social.
-Capitalul de rezervă al Întreprinderii se formează prin defalcări anuale din profitul net până la atingerea
mărimii stabilite în prezentul Statut. Volumul defalcărilor anuale în capitalul de rezervă se stabileşte în
mărime de 10% din profitul net al Întreprinderii.
-Capitalul de rezervă se foloseşte numai în cazul insuficienţei profitului şi a mijloacelor fondurilor speciale
ale Întreprinderii. Mijloacele capitalului de rezervă se folosesc pentru acoperirea pierderilor Întreprinderii.
Pentru a demonstra respectarea cerintelor cu privire la constituirea capitalului de rezerva afirm ca sunt
indeplinite urmatoarele cerinte.
-Societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puţin 10% din cuantumul capitalului social.
-Capitalul de rezervă al societăţii poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la  majorarea capitalului
ei social.
-Capitalul de rezervă al societăţii se formează prin vărsăminte anuale din profitul net, în proporţie de cel
puţin 5%, pînă la atingerea mărimii stabilite de actul de constituire.
 STUDIU DE CAZ 5

Nr. Indicatori La începutul perioadei La sfârşitul perioadei Abaterea absolută

1. Capital social, lei

160 086  160 086  - 
2. Active nete, lei
1 958 015  1 905 624  -52 391 
3. Rata corelaţiei dintre activele nete şi capitalul social, coef.
0,081  0,084  0,003 

Tabelul 5. Calculul ratei de corelaţie dintre activele nete şi capitalul social

 Concluzie

• Din datele tabelului 5 rezultă că la entitatea aleasa corelația dintre activele nete
și capitalul social și suplimentar a fost favorabilă la inceputul perioadei de
gestiune, majorandu-se nesemnificativ pana la sfarsitul ei, astfel activele nete de
0,081 ori au depășit valoarea capitalului social și suplimentar, iar sfarsitul
perioadei de 0,084 ori. Majorarea ratei de corelație dintre acești doi indicatori ne
atestă faptul că are loc menținerea valorii activelor nete la nivelul mai mare
decât mărimea capitalului social și suplimentar. Observam ca capitalul social nu
a suportat modificari, iar activele nete au inregistrat micsorare, asta influentant
rata corelatiei dintre activele nete si capitalul social.
 STUDIU DE CAZ 6
Anul Anul curent Abaterea
- Indicatori
precedent absolută
1. Profit net, mii lei 71 016 66 652  - 4 364
2. Încasări din vînzări, mii lei 8 515 335  8 922 906   407 571 
3. Alte încasări din activitatea operațională, mii lei
- - -

4. Fluxul net de numerar din activitatea operațională, mii lei 1 040 989   2 534 572  1 493 583 
5. Durata achitării dividendelor anunțate (prin încasări), zile 1,21  1,1  -0,11

6. Durata achitării dividendelor anunțate (prin fluxul net), zile 10  3,8 
-6,2

Tabelul 6. Calculul duratei de achitare a dividendelor anunțate

 Concluzie

• În scopul depistării și măsurării riscului de neachitare a dividendelor în termenul

prestabilit se propune examinarea duratei de achitare a dividendelor anunțate. Acest
indicator reflectă numărul de zile în decursul cărora entitatea poate plăti dividendele
anunțate în suma deplină fără finanțare din exterior.
• Din datele tabelului se observă că durata achitării dividendelor anunțate (calculată pe
baza încasărilor) constituie 1,21 zile si 1,1.Acest rezultat denotă riscul moderat de
neachitare a dividendelor preconizate spre plată, pentru că perioada posibilă de achitare
este mai mică decît termenul maxim stabilit de legislația în vigoare (90 zile). Calculul
duratei de achitare a dividendelor anunțate pe baza fluxului net arată un rezultat de 10
zile in anul precedent si 3,8 in anul curent. Numărul de zile în decursul cărora entitatea
poate achita dividendele anunțate în suma deplină pe seama fluxului net de numerar din
activitatea operațională, ceea ce indicăca nu exista risc de neîncadrare în restricțiile legii.
 STUDIU DE CAZ 7
Nr. Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
1. Profit până la impozitare, lei 107 819 163 460 55 641 
2. Cheltuieli privind impozitul pe venit, lei 36 803   96 808   60 005 
3. Profit net (pierderea netă), lei 71 016 66 652 -4 364 
4. Rata impozitului pe venit, % 34  59  25 

5 Rata de corelație dintre profitul net și profitul până la impozitare, % 66  41  -25 

Tabelul 7. Calculul ratei impozitului pe venit și ratei de corelație dintre profitul net și profitul până la impozitare

Calculele efectuate în tabelul 7 afirmă tendinţa de creşterea ratei impozitului pe venit în dinamică, Astfel, în
anul precedent cota impozitului pe venit în suma totală a profitului până la impozitare a alcătuit 34 %. în
perioada de gestiune rata impozitului pe venit brusc a crescut, alcătuind 59% de la suma profitului până la
impozitare. Majorarea poverii fiscale se evidenţiază clar şi în descresterea ratei de corelaţie dintre profitul net
şi profitul până la impozitare. Dacă în anul precedent profitului net i-au revenit 66% din suma rezultatului
financiar contabil, atunci în perioada de gestiune pierderea netă a constituit 41% de la mărimea profitului
până la impozitare. Dezavantajul principal al metodei exemplificate mai sus reprezintă caracterul
nesistematic, adică aprecierea poverii fiscale, cauzate de un impozit, fără a lua în consideraţie totalitatea altor
impuneri obligatorii.
 STUDIU DE CAZ 8
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune
1. Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei 3 325 391 3 175 811
2. Valoarea medie a datoriilor purtătoare de dobânzi (cheltuieli de împrumut),
mii lei  -  -
3. Profitul(pierdere) până la impozitare, mii lei 107 819 163 460
4. Cheltuieli privind dobânzile (suma dobânzii de plătit), mii lei  - - 
5. Profitul (pierdere) până la impozitare și plata dobânzii, mii lei
107819 163460
6. Rata medie a dobânzii calculate, %
 - - 
7. Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit, mii lei 36 803   96 808  
8. Profit net (pierdere netă), mii lei 71 016 66 652 
9. Rentabilitatea activelor, %
3,24  5,14 
10. Rentabilitatea capitalului propriu, %
2,13 2,09 
11. Coeficientul de îndatorare, coef.
0,71   0,7
12. Efectul pârghiei financiare

 0,66  1,07

Tabelul 8. Aprecierea raționalității atragerii surselor împrumutate în comparație cu datele anului precedent
 Concluzie
• O entitate care recurge la credite și împrumuturi trebuie să suporte
sistematic și costul aferent al îndatorării (dobânzi).Efectul pârghiei
financiare exprimă incidența îndatorării entității asupra
rentabilității capitalului propriu și arată cu câte procente se va
modifica rentabilitatea capitalului propriu în rezultatul atragerii
surselor împrumutate în circuitul economic al
întreprinderii.Rezultatul obtinut nu depaseste valoarea supusa
riscului si inseamna ca nu are un grad ridicat de indatorare. In
situatia noastra valoarea efectului de levier financiar a inregistrat
cifra in crestere fata de anul precedent finalizat, insa nu dapasind
limita admisibila, ceea ce ar insemna ca entitatea nu este puternic
influentata de sursele financiare atrase.
 STUDIU DE CAZ 9
Abaterea
Nr. ord. Indicatori Anul precedent Anul curent
absolută
1
Venitul din vânzări, lei 8 710 333 8 973 183 262 850 

2
Costuri totale, lei 8 683 314 8 842 099  158 785
inclusiv:

2.1
Costuri fixe, lei 3 820 658   3 890 524  69 866

2.2
Costuri variabile, lei 4 862 656  4 863 154   498

3
Profit operațional, lei 2 475 126  2 758 203  293 077 

4
Marja de contribuție, lei  3 847 677 4 110 029  262 352 

5
Rata marjei de contribuție, % 0,44 /44%  0,45/45%  0,01/1%

6
Pragul de rentabilitate în expresie valorică, lei  27 019  131 084 104 065 

7
Rezerva stabilității financiare, lei 0,28   0,29  0,01

8
Rata corelației dintre mărimea veniturilor din vânzări  322%  68% -254 
și nivelul pragului de rentabilitate, %

Tabelul 9. Calculul și analiza indicatorilor specifici ai pragului de rentabilitate

 Concluzie
• Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a
câştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare
obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora. Sistemul de indicatori
principali ai rentabilităţii este prezentat în tabelul anterior , din care rezultă că indicatorii
rentabilităţii, exprimaţi întotdeauna în procente sau nu, reflectă eficienţa diferitelor laturi ale
activităţii economice ale întreprinderii. In calculul şi analiza acestora sunt cointeresaţi diverşi
utilizatori ai Rapoartelor financiare. Astfel, pot afirma ca entitatea selectata presteaza activitate
eficienta si isi intareste stabilitatea financiara, daca e sa analizam indicatorii calculati.
• Analiza rentabilităţii oferă diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor financiare posibilitatea
de a ne raspunde la urmatoarele intrebari:
• Cât profit câştigă întreprinderea la un leu venituri din vânzări?
• Care este nivelul rentabilităţii pe produs?
• Care este nivelul rentabilităţii activelor şi capitalului?
• Care sunt cauzele principale ce au provocat devierea nivelului rentabilităţii?
• Care sunt rezervele de majorare a nivelului rentabilităţii?
 STUDIU DE CAZ 10
Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
1. Venituri din vânzări, mii lei 8 710 333 8 973 183  262 850
2. Valoarea medie a activelor, mii lei 11 222 562 11 222 562  -
3. Numărul de rotații a activelor, unități
 0,77  0,79  0,02
4. Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active, lei
 1,28  1,25  -0,03
5. Durata de rotație a activelor, zile
 468  456  -12
Tabelul 10. Analiza ratelor generalizatoare de rotație a activelor în dinamică

Datele tabel arată că în anul de curent, s-a redus numărul de rotaţii ale activelor cu 0,02 ori faţă de
cel precedent, corespunzător s-a micsorat si rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active de la
1,28 lei la 1,25 lei, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vânzări în valoare de un leu
întreprinderea a utilizat minus 0,03 lei de active mai putin decât în anul precedent. De menţionat
că, în perioada analizată, s-a încetinit rotaţia activelor cu 12 zile. Astfel, putem constata că
eficienţa utilizării activelor totale nu a deviat mult de la un an la altul, ceea ce cere o analiză mai
detaliată a unei perioade mai indelungate.
 STUDIU DE CAZ 11
Indicatori Anul precedent Anul Abaterea,
curent +/-
1, Venituri din vânzări, lei 8 710 333 8 973 183  +
2. Valoarea medie a activelor circulante– total, lei 9 903 780  9 903 780  - 
din care      
2.1. Stocurilor de materiale 120 486 82 795 - 
2.2. Stocurilor de producție în curs de execuție și de produse 4 949 361 4 284 259  -

2.3. Stocurilor de mărfuri 6 562 5 847  -

2.4. Creanțelor comerciale 3 711 012 1 910 219  -
3. Durata medie de rotație a activelor circulante, zile 462   462  

din care      
3.1. Stocurilor de materiale  5,62  3,86  -

3.2 Stocurilor de producție în curs de execuție și de produse  230,88 199,85   -

3.4. Stocurilor de mărfuri  0,3  0,27  -

3.5. Creanțelor comerciale 173,11  89,1   -

Tabelul 11. Calculul ratelor componente de rotație a activelor curente

 Concluzie
• În baza datelor tabelului putem constata că s-au accelerat toate procesele
activelor curente aflate in diferite faze de circulate, ceea ce inseamna ca sunt
utilizate cu o eficienta marita. Durata generalizatoare de rotaţie a activelor
curente, adică viteza de transformare a acestora în forma lor iniţială bănească,
depinde de viteza de trecere treptată a activelor curente de la o fază de circulaţie
a acestora la alta. De exemplu, la întreprinderile de producţie, în faza de
aprovizionare activele curente sub formă de mijloace băneşti se transformă în
active curente sub formă de stocuri de materii prime şi materiale consumabile; în
faza de producţie stocurile de materii prime şi materiale consumabile se
transformă în stocuri de semifabricate şi produse finite; în faza de desfacere
stocurile de semifabricate şi produse finite sunt vândute clienţilor, iar în faza de
decontări creanţele pe termen scurt se transformă în active curente sub formă de
mijloace băneşti.
 STUDIU DE CAZ 12
Indicatorii Anul precedent Anul curent

1 2 3
1. Venituri din vânzări, mii lei 8 710 333 8 973 183
2. Valoarea medie a activelor circulante, mii lei 9 903 780  9 903 780 
3. Durata de rotație a activelor circulante, zile

 468  456
4. Efectul economic din modificarea rotației activelor circulante,
mii lei
x  -299 106
Tabelul 12. Aprecierea efectului economic din modificarea rotației activelor circulante

Scopul oricărei întreprinderi constă în utilizarea cât mai eficientă a activelor, în accelerarea rotaţiei
acestora. Accelerarea rotaţiei activelor duce la sustragerea (eliberarea) activelor din circuitul
economic, iar încetinirea - la atragerea (imobilizarea) suplimentară a acestora în circuit. Deosebim
sustragerea (atragerea) absolută şi relativă a activelor din circuit. Aşadar, în urma încetinirii rotaţiei
activelor curente, întreprinderea trebuie să sustraga, din circuitul economic, active curente în sumă de
299 106 lei. Accelerarea rotaţiei activelor duce la sustragerea (eliberarea) activelor din circuitul
economic, ceea ce observam in tabel.
 STUDIU DE CAZ 13
Nr. Indicatori Rezultatul
1 Venituri din vânzări, mii lei 8 973 183 
2 inclusiv: 3 589 273 
 
Venituri din vânzări cu plata amânată (în credit) , mii lei
3 Costul vânzărilor, mii lei 5 688 471  
4 Suma totală a cheltuielilor operaţionale, mii lei 8 700 144 
5 Soldul mediu al stocurilor de mărfuri şi materiale, mii lei 88 642 
6 Soldul mediu al creanţelor curente, mii lei 1 940 144 
7 Soldul mediu al datoriilor curente, mii lei 4 252 848
8 Durata de rotație a stocurilor de mărfuri şi materiale, 5,6
(rd.5  360 zile ÷ rd.3), zile
9 Durata medie de încasare a creanțelor curente, 194,6
(rd.6  360 zile ÷ rd.2), zile
10 Durata medie de achitare a datoriilor curente, 176
(rd.7  360 zile ÷ rd.4), zile
11 Durata ciclului financiar, (rd.8 + rd.9 - rd.10), zile 24,2 
12 Normativul activelor circulante nete, , mii lei 603 197,3 

Tabelul 13. Calculul normativului activelor circulante nete în baza duratei ciclului financiar

Concluzie: Informaţia din tabel denotă că pentru desfăşurarea normală a activităţii operaţionale entitatea
la sfârşitul anului curent necesită active circulante nete în suma totală de 603 197,3 mii lei.
 STUDIU DE CAZ 15
Active Datorii Active nete

Componente la la Componente la la Componente La La

începutul sfârșitul începutul sfârșitul începutul sfârșitul
anului anului anului anului anului anului

Active 1367376 1270187 Datorii pe  - -  Active 1367376 1270187

imobilizate termen lung imobilizate
nete

Active 10463709 9343851 Datorii curente 8505694 7438227 Active 1 958 015   1 905 624
circulante circulante nete

Total active 11831085 10614038 Total datorii 8505694 7438227 Total active  3 325 391 3 175 811 
nete

Tabelul 15. Analiza componenței activelor net în anul curent

(mii lei)
 Concluzie

• In componentele activelor, datoriilor si activelor nete prezentate in

tabelul anterior, putem afirma ca perioada precedent este una de
succes si inregistreaza indicatori mai mari decat anul de gestiune
2019. Entitatea face fata tuturor incercarilor, din acest motiv
indicatorii si cifrele nu deviaza mult de la un an la altul. Daca e sa
observam datele inregistrate ne putem confirma disciplina pe care
o promoveaza editura.
 STUDIU DE CAZ 16
  Indicatori La începutul anului La sfârşitul anului
1. Prima variantă de calcul
1.1. Active circulante 10 463 709 9 343 851
1.2. Datorii curente 8 505 694 7 438 227
1.3 Active circulante nete 1 958 015   1 905 624
2. A doua variantă de calcul    
2.1. Capitalul propriu 3 325 391 3 175 811
2.2. Datorii pe termen lung -  - 
2.3. Capitalul permanent - -
2.4. Active imobilizate 1 367 376 1 270 187
2.5. Active circulante nete 1 958 015  1 905 624 

Tabelul 16. Calculul activelor circulante nete

(în lei)

Activele nete ale companiei sunt acele fonduri proprii ale companiei care vor rămâne cu ea după ce
se va stabili cu toți creditorii. Adică, aceasta este diferența dintre activele companiei și datoriile
acesteia, ținând cont de mici ajustări. Activele curente nete reprezintă suma totală a tuturor
activelor circulante, minus suma totală a tuturor pasivelor curente. Ar trebui să existe o sumă
pozitivă de active curente nete, deoarece acest lucru implică existența unor active curente suficiente
pentru a plăti toate obligațiile curente. Dacă suma netă este negativă, ar putea fi un indicator că o
afacere are dificultăți financiare.
 STUDIU DE CAZ 17
Nr. Denumirea factorului La începutul anului La sfârșitul anului Abaterea absolută Influența factorului
1. Modificarea capitalului 3 325 391 3 175 811 -149 580  -149 580 
propriu – total
  inclusiv modificarea        
1.1  profitului nerepartizat 3 165 305 2 949 073 -216 232  -216 232 
1.2  capitalului secundar 160 086 160 086 0  0 
2. Modificarea datoriilor -  -  -  - 
pe termen lung – total
  inclusiv modificarea        
2.1  creditelor bancare pe -  -  -  - 
termen lung
2.2  datoriilor amanate -  -  -  - 
privind impozitul pe venit
3. Modificarea activelor 1 367 376 1 270 187 -97 189  +97 189 
imobilizate – total
  inclusiv modificarea        
3.1  valorii de bilant a -  -   -  -
activelor nemateriale
3.2  activelor materiale in curs -  -  -  - 
de executie
3.3  terenurilor  - -   -  -
3.4  valorii de bilant a 1 276 937 1 187 362 -89 575  +89 575 
mijloacelor fixe
4 Fond de rulment net 1 958 015  1 905 624  -52 391  x

Tabelul 17. Calculul influenței factorilor de gradul II asupra fondului de rulment net
(în mii lei)
 Concluzie

• VERIFICARE:-149 580-(-97 189)=-52 391

• Din datele tabelului se observă că micşorarea fondului de rulment
net a avut loc, în primul rând, din cauza reducerii capitalului
propriu al întreprinderii cu 149 580 mii lei. De asemenea, spre
scăderea indicatorului rezultativ a influenţat reducerea activelor
imobilizate. Din această cauză fondul de rulment net s-a micşorat
cu 52 391 mii lei. Printre factorii de gradul II cu efect de majorare,
trebuie să fie numită activelor imobilizate si respectiv valoarea de
bilant a mijloacelor fixe, respectiv cu 97 189 si cu 89 575 ce a dus
la mărirea fondului de rulment net cu 52 391 mii.
 STUDIU DE CAZ 18
Nr. La începutul anului La sfârșitul anului
d-o
Abaterea
absolută

1 Capital propriu, mii lei 3 325 391 3 175 811 -149 580 
2 Datorii pe termen lung, mii lei  0 0  0 
3 Datorii curente, mii lei 8 505 694 7 438 227 -1 067 467 
4 Total pasive, mii lei 11 831 085 10 614 038  -1 217 047
5 Rata de autonomie, % 28,1  29,9  1,8% 

6 Rata de atragere a surselor împrumutate, % 0,72  0,71  0,01 

7 Rata corelației între sursele împrumutate și proprii, % 2,55  2,34  -0,21 

8 Rata solvabilității generale, % 1,39  1,42  0,03

9 Rată generală de acoperire a capitalului propriu, % 3,55  3,34  -0,21 

Tabelul 18. Analiza ratelor structurii surselor de finanțare în dinamică

 Concluzie

• Coeficientul de autonomie al întreprinderii nu atinge nivelul de siguranţă, astfel conducerii îi va fi greu de

obţinut creditele necesare fără mărirea prealabilă a capitalului propriu, în particular, a celui social. Sau creditorii
vor acorda credit cu condiţii mult mai dure (gajul, garanţia terţilor etc.)
• Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (de concentrare a datoriilor) caracterizează structura surselor de
finanţare a activelor din punctul de vedere al cotei surselor împrumutate. Acest coeficient dimensionează nivelul
de îndatorare (solvabilitate) a întreprinderii şi, în mod normal, oscilează în limitele 0-0,5. In cazul nostrum
entitatea a inregistrat 0,72 si 0,71 in anii analizati.
• Coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate şi proprii (rata brută generală de îndatorare) reflectă suma
mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu. Cu cât mărimea acestui coeficient este mai mare, cu atât mai
riscantă este situaţia financiară a întreprinderii. Punctul critic la aprecierea coeficientului de corelaţie este 1.
• Rata solvabilităţii generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care
dispune întreprinderea. Este evident că, în mod normal, nivelul acestui coeficient trebuie să nu fie mai mic de 2.
In tabelul nostrum am inregistrat in ambii ani indicatori cu valori mai mici decat 2.
• Rata generala de acoperire a capitalului propriu, fiind calculata în procente, acest raport arată că, la primele 100
%, activele întreprinderii se finanţează pe seama surselor proprii, iar la celelalte procente -prin atragerea
mijloacelor împrumutate. Sporirea acestui coeficient peste 200 % reflectă situaţia dificilă a întreprinderii privind
independenţa financiară.In cazul nostrum situatia este dificila reflectand in anul precedent valoarea de 355,8 %,
iar in anul de gestiune 334 %
 STUDIU DE CAZ 19
Anul Anul Abaterea
Nr. Indicatori
precedent curent absolută
1 Numerar, mii lei 1 256 058 2 799 782  1 543 724
2 Investiții financiare curente, mii lei  - -  - 
3 Creanțe curente, mii lei 3 831 235  1 940 144   -1 891 091
4 Active circulante, mii lei 10 463 709 9 343 851 -1 119 858 
5 Datorii curente, mii lei 8 505 694 7 438 227  -1 067 467
6 Lichiditatea curentă (generală, de gradul III), unități  1,23 1,25   0,02
7 Lichiditatea intermediară (de gradul II), unități 0,59  0,63   0,04
8 Lichiditatea absolută (urgentă, de gradul I), unități 0,14  0,37  0,23 

Tabelul 19. Calculul coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese

-Lichiditatea curenta este cuprinsa intre 1 si 2, respectiv indicatorii din anul precedent si anul current
sunt mai mici decat 2, inregistrand un rezultar optim.
-Lichiditatea intermediara a inregistrat valori mai mici decat 1, astfel iarasi inregistrand rezultat optim.
-Lichiditatea absoluta,de altfel ca si indicatorii calculati anterior, au inregistrat rezultate care se include
in intervalul optim. Comasand informatia analizata pot afirma ca entitatea dispune de active suficiente
pentru a face față obligațiilor de plată, când acestea ajung la scadență. 
 STUDIU DE CAZ 20
Anul Abaterea
Nr. Indicatori Anul curent
precedent absolută
1 Numerar, mii lei 1 256 058 2 799 782  1 543 724
2 Investiții financiare curente, mii lei  - -  - 
3 Creanțe curente, mii lei 3 831 235  1 940 144   -1 891 091
4 Stocuri, mii lei 8 791 133 9 005 559 214 426 
5 Produse, mii lei 4 949 361 4 284 259 -665 102 
6 Mărfuri, mii lei 6 562 5 847  -715
7 Datorii curente, mii lei 8 505 694 7 438 227  -1 067 467
8 Coeficientul de acoperire, unități 1,15  1,52   0,37
9 Coeficientul lichiditatății de gradul II, unități 0,92  1,02  0,1 
10 Coeficientul lichiditatății absolute, unități  0,14  0,37  0,23

Tabelul 20. Analiza coeficienților lichidității cu aplicarea normativelor de reduceri în dinamică

-Coeficientul de acoperire nu a inregistrat nivelul cerut in ambii ani de activitate si anume valoarea sa este
mai mica decat 2.
-Coeficientul lichidicatii la fel nu a trecut norma ceruta, neinregistrand valoarea mai mare decat 1,3.
-Coeficientul lichididatii absolute a inregistrat valoarea optima, incadrandu-se in nivelul cerut doar in anul
curent., trecand peste valoarea de 0,2.
-După cum se observă din ultima coloană a tabel din punctul de vedere al creditorului este important ca
coeficienţii de lichiditate a solicitantului să fie egali ori să depăşească nivelul corespunzător de suficienţă,
ceea ce am inregistrat noi in anul curent de activitate În această privinţă, limita de sus nu se examinează.
 STUDIU DE CAZ 21
Nr. Denumirea coeficientului Anul curent
1 Numerar, mii lei 2 799 782  
2 Investiții financiare curente, mii lei - 
3 Stocuri, mii lei 9 005 559 
4 Mărfuri, mii lei 5 847 
5 Produse, mii lei 4 284 259 
100%
6 Creanțe curente totale, mii lei  1 940 144
din care realizabile:
15%
6.1 într-un an  291 022
40%
6.2 în 90 zile  776 058
45%
6.3 în 30 zile  873 065
100%
7 Datorii curente totale, mii lei  7 438 227
din care realizabile:
10%
7.1 într-un an  743 823
30%
7.2 în 90 zile  2 231 469
60%
7.3 în 30 zile  4 462 938
8 Lichiditatea curentă, unități 16,27

9 Lichiditatea intermediară, unități 3,5

10 Lichiditatea absolută, unități 0,82 

Tabelul 21. Calculul coeficienților lichidității sub aspect dinamic

 Concluzie

• Obiectivitatea aprecierii lichidităţii conform acestei metode este cea mai

înaltă. Nivelul cerut (teoretic suficient) în toate cazurile îl constituie o unitate
având în vedere că mijloacele de plată trebuie să acopere pe deplin datoriile
de plată. In calculele efectuate lichiditatea curenta si intermediara corespund
nivelului cerut si respectiv au inregistrat valori de 16,27 si 3,5 , depasind 1.
Lichiditatea absoluta a inregitrat valoarea de 0,82 ceea ce inseamna ca nu
depaseste nivelul cerut. Calculele efectuate în tabelul atestă faptul că la
entitate va surveni insuficienţa mijloacelor disponibile necesare pentru
achitarea datoriilor scadente la termen până la 30 zile. Această concluzie
rezultă din nivelul subunitar al coeficienţilor lichidităţii absolute. Totodată, se
constată depăşirea considerabilă a lichidităţii curente peste nivelul critic
unitar, de unde urmează concluzia privind capacitatea întreprinderii de a-şi
onora obligaţiile de plată la termenele scadente peste 90 zile până la un an
 STUDIU DE CAZ 22

Fluxuri de numerar pe tipuri de Anul precedent Anul curent Abaterea Ritmul creșterii,
Nr.
activități absolută %
1. Activitatea operațională 1 040 989 2 534 572 1 493 583  243% 
2. Activitatea investițională - -  -  - 
3. Activitatea financiară -622 753 -987 829 (365 076)  -159 
  Fluxul net de numerar total 418 236 1 546 743 1 128 507  370% 

Tabelul 22. Aprecierea generală a evoluției fluxurilor de numerar în dinamică

Informaţiile din tabelul 22 afirmă existenţa tendinţelor negative în situaţia cu fluxurile mijloacelor
băneşti. În primul rând, atrage atenţia apariţia fluxului net negativ din activitatea financiara. In
perioada precedentă editura în urma activităţii operaţionale a reuşit să genereze fluxul net pozitiv
în sumă de 1 040 989 mii lei, atunci în perioada de gestiune plăţile operaţionale au depăşit
încasările de acest tip cu 1 493 583 mii lei. Lipsa de atenţie cuvenită faţă de acest aspect poate crea
dificultăţi în procesul desfăşurării activităţii operaţionale din insuficienţa potenţialului tehnic.
Fluxul net pozitiv provenit din activitatea operationala în a compensat efectul negativ din
activitatea financiara si absenta activitatii investitionale. În consecinţă, la în perioada de gestiune s-
a constatat depăşirea plăţilor băneşti asupra încasărilor în sumă totală de 1 128 507 mii lei.
 STUDIU DE CAZ 23
Fluxurile de numerar
I. Încasări
 1.Incasari banesti din vanzari
 2.Alte incasari operationale
 3.Dividente incasate
 4.Incasari sub forma de credite
Total încasări
II. Plăți
 1.Plati banesti furnizorilor
 2.Plati banesti salariatilor
 3.Plata dobanzilor
 4.Plata impozitului pe venit
 5.Alte plati operationale
 6.Plati banesti privind creditele
 7.Plata dividentelor
Total plăți
Anul precedent Anul curent
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
       
8 515 335  89  8 922 906   100 
-  -  -  - 
-  -  -  - 
1 000 000  11  -  - 
9 515 335  100,00 8 922 906  100,00
       
3 755 501   41,84  2 374 335   32,13 
2 961 519   32,99  3 497 116  47,33 
- -  -  - 
327 460   3,64  297 697  4,02 
429 866   4,78  219 186   2,96 
1 500 000  16,71  1 000 000   13,53 
-  -  -  - 
8 974 346  100,00 7 388 334  100,00
Tabelul 23. Analiza separată a structurii încasărilor și plăților în dinamică
 Concluzie
• Din datele tabelului şi informaţiile prezentate în figura rezultă că elementul
formator principal al fluxului mijloacelor băneşti la îl reprezintă încasările
băneşti din vânzări. Pe seama acestui canal au fost obţinute 89% de încasări
realizate în perioada precedentă şi 100% în perioada de raportare. Ca o
componentă stabilă a fluxului mijloacelor băneşti poate fi apreciată încasarile
din vanzari, cu o stabilitate inregistrata in cei doi ani de analiza. Variaţia
structurii încasărilor se caracterizează prin apariţia încasărilor sub formă de
credite care au alcătuit 11 % din fluxul anului precedent. Componenţa plăţilor
băneşti are un caracter comparativ stabil cu predominarea plăţilor
furnizorilor, salariaţilor şi platile banesti privind creditele. Cota direcţiilor
menţionate de ieşire a mijloacelor băneşti alcătuieşte în perioada de raportare
32,13%, 47,33% şi 13,53% respectiv din totalul plăţilor băneşti. Printre
modificările structurale se evidenţiază si plata impozitului pe venit cota
cărora constituie 3,64 si 4,02% din totalul retragerilor băneşti.
 STUDIU DE CAZ 24
Fluxurile de numerar Anul precedent Anul curent
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
I. Încasări        

 1.Incasari banesti din vanzari 8 515 335  89 ,49 8 922 906   100 
 2.Alte incasari operationale -  -  -  - 
 3.Dividente incasate -  -  -  - 
 4.Incasari sub forma de credite 1 000 000  10,5 -  - 
Total încasări 9 515 335  99,99 8 922 906  100,00
Flux net total negativ    0,01   - 
II. Plăți        
 1.Plati banesti furnizorilor 3 755 501   41,84  2 374 335   32,13 
 2.Plati banesti salariatilor 2 961 519   32,99  3 497 116  47,33 
 3.Plata dobanzilor - -  -  - 
 4.Plata impozitului pe venit 327 460   3,64  297 697  4,02 
 5.Alte plati operationale 429 866   4,78  219 186   2,96 
 6.Plati banesti privind creditele 1 500 000  16,71  1 000 000   13,53 
 7.Plata dividentelor -  -  -  - 
Total plăți 8 974 346  99,96 7 388 334  99,97
Flux net total pozitiv    0,04    0,03

Tabelul 24. Analiza îmbinată a structurii încasărilor și plăților în dinamică

 Concluzie
• Incasarile operationale care au alcatuit 89,49 % din suma totala a
incasarilor, alcatuind 99,99 % , impreuna cu incasarile sub forma de
credite, in consecinţă numai 99,99 % din suma totală a plăţilor este
compensată prin încasări şi 0,01 % constituie fluxul net negativ.Pe
parcursul acestei perioade întreprinderea a cheltuit 99,96 % din
suma totală a platilor. Direcţiile principale de ieşire a mijloacelor
băneşti le-au constituit plăţile furnizorilor (în acest scop
întreprinderea a îndreptat 41,84 si 32,13 % din sume încasate), plăţi
băneşti salariaţilor (32,99 si 47,33 %) şi alte plăţi operaţionale (4,78
si 2,96 %).
• In ambii ani analizati intreprinderea a utilizat 99,96 % si 99,97 %
respectiv inregistrand un flux net negativ in cei doi ani in valoare de
0,04 si 0,03.
 STUDIU DE CAZ 25
Anul Anul curent Abaterea
Nr. Indicatori
precedent absolută
1 Fluxul net de numerar din activitatea operațională, mii lei 1 040 989 2 534 572 1 493 583 
2 Plăți aferente intrărilor de active imobilizate, mii lei -  -  - 
3 Dividende plătite, mii le -  -  - 
4 Încasări operaționale medii pe zi, mii lei 23 654   24 786 1 132 
5 Plăți operaționale medii pe zi, mii lei  1 194 609  -585 
6 Numerar, mii lei 1 256 058 2 799 782  1 543 724
7 Sporirea stocurilor de mărfuri și materiale, mii lei 8 791 133 9 005 559 214 426 
8 Datorii pe termen lung, mii lei -  -  -
9 Datorii curente, mii lei 8 505 694 7 438 227  -1 067 467
10 Total active, mii lei 11 831 085 10 614 038 -1 216 858 
11 Dividende anunțate, mii lei  - -  - 
12 Capital permanent, mii lei 3 325 391 3 175 811 -149 580

13 Rata suficienței fluxului de numerar, %  0,11% 0,28%   0,17

14 Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul de numerar, % 0,12%  0,34%  0,22 

15 Durata achitării dividendelor anunțate, zile  - -  - 

16 Rata suficienței activelor perfect lichide, zile  2,92 12,7   9,78

17 Rata (coeficientul) reinvestirii numerarului, %  0,31 0,79   0,48

Tabelul 25. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor in dinamica

 Concluzie

• Coeficientul (rata) suficienţei fluxului mijloacelor băneşti permite aprecierea capacităţi întreprinderii de
a-şi acoperi necesităţile creşterii potenţialului productiv şi plăţii dividendelor prin autofinanţare
(disponibilul bănesc obţinut în urma activităţii operaţionale). Mărimea coeficientului nu este egală cu sau
mai mare decât 1 semnificand faptul că întreprinderea nu are posibilitatea de a satisface nevoile
menţionate în numitorul formulei de calcul fără finanţare din exterior.
• Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor băneşti indică posibilitatea recuperării sumelor
datorate prin disponibilul bănesc obţinut în urma activităţii operaţionale. Este evident că valoarea
inregistrata nu siguranţa investiţiilor în obligaţiunile emitentului la un nivel mai înalt. Totodată,nu a
inregistrat mărimea negativă a acestei rate (în cazul fluxului net negativ din activitatea operaţională) ,
neindicand riscul înalt de creditare şi investire.
• Rata suficienţei activelor perfect lichide arată numărul de zile în decursul cărora întreprinderea poate
lucra, folosind exclusiv disponibilităţile băneşti absolut lichide fără atragerea surselor de finanţare din
exterior, astfel in anul precedent numarul de zile este2,92 , iar in anul curent este 12,7.
• Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti reflectă cota mijloacelor băneşti, care au fost obţinute în urma
activităţii operaţionale şi reţinute (lăsate) la întreprindere în decursul perioadei, din suma mijloacelor
plasate pe termen lung în activele disponibile. Acest coefficient nu a fost incadrat in norma satisfacatoare,
nici in anul precedent, nici in anul de gestiune.
 STUDIU DE CAZ 26
Tipuri de activități Anul precedent Anul curent Abaterea fluxului net față de
rezultatul financiar, +/-
Rezultat Fluxul net Rezultat Fluxul net Anul precedent Anul curent
financiar financiar
1. Activitatea 6 072 425 1 040 989 4 499 278 2 534 572 -5 031 436 -1 964 706 
operațională
2. Activitatea de - - - -  -  - 
investiții
3. Activitatea 27 019 (622 753) 163 460 (987 829) -649 772  -1 151 289 
financiară
Total 18 039 468  418 236  4 662 738  1 546 743  -5 681 208  -3 115 995 

Tabelul 26. Analiza corelației dintre rezultatele financiare și fluxul net de numerar
(în lei)

Din datele tabelului rezultă că în anul de gestiune entitatea a obţinut profit până la
impozitare în suma totală de 4 662 738 mii lei. Deci în urma analizei informaţiei
prezentate se constată decalajul dintre rezultatele financiare obţinute şi fluxul
mijloacelor băneşti. În sumă absolută acest decalaj alcătuieşte 3 115 995 mii lei .
 STUDIU DE CAZ 27
Indicatori Suma, lei
1. Profit (pierdere) până la impozitare 163 460  
2. Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 96 808 
3. Profit net 66 652  
1. Modificarea activelor circulante:
 Stocurilor -148 273
 Creanțelor curente -1 806 281
 Altor active circulante -43 376 
1. Modificarea datoriilor curente:
 Datorii comerciale pe termen scurt -102 060
 Datorii pe termen scurt -1 067 467 
7. Încasarea creditelor -1 000 000 
 
8. Rambursarea creditelor  -500 000
 
9. Plata dividendelor  -
 
10. Alți factori (amânarea impozitelor etc.)  -29 763
 
Fluxul net total 1 546 743  
 

Tabelul 27. Analiza cauzelor decalajului dintre rezultatul financiar și fluxul de numerar
 Concluzie

•În baza datelor tabelului pot fi făcute următoarele concluzii. Decalajul existent în
anul de gestiune dintre fluxul net de mijloace băneşti şi rezultatul financiar obţinut
a fost cauzat, în primul rând, de majorarea stocurilor de mărfuri şi materiale si
creantelor curente , ce a generat retragerea mijloacelor băneşti în sumă de 148 27 si
1 806 281 mii lei. In aceeaşi direcţie a acţionat rambursarea creditelor, diminuarea
datoriilor pe termen scurt calculate, plata dividendelor şi impozitului pe venit, sub
influenţa cărora decalajul a crescut .Influenţa negativă a factorilor nominalizaţi mai
sus nu a fost diminuată în urma nicicarui factor, neinregistrand actiune .Păstrarea şi
în viitor tendinţei de finanţare a activităţii operaţionale prin atragerea surselor
împrumutate duce la insolvabilitatea întreprinderii, indiferent de constatarea
profitului în Raportul privind rezultatele financiare.