Sunteți pe pagina 1din 89

TEMA 5.

CONTABILITATEA
OPERAȚIILOR DE COMERȚ
EXTERIOR

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Comerţ dubios:
Import din export
Se face transport
Doar pentru confort David Boia
5.1 COMERȚUL EXTERIOR: REGLEMENTARE ȘI
MODALITĂȚI DE REALIZARE

5.2 DOCUMENTAREA OPERAȚIILOR DE IMPORT-


EXPORT

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
5.3 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR PRIVIND
IMPORTUL BUNURILOR

5.4 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR PRIVIND


EXPORTUL BUNURILOR
BIBLIOGRAFIA:
 Codul Vamal al RM nr.1149 din 20.07.2000
 Codul Fiscal al RM
 Codul Civil al RM
 Legea reglementării de stat a activității comerciale externe nr. 1031-XIV
din 08.06.2000
Legea contabilităii și raportării financiare

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul

 Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997
 Legea cu privire la reglementarea de stat a activităţii comerciale externe nr.
1031-XIV din 08.06.2000
 Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi
servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr.1466-XIII din
29.01.1998
 Legea cu privire la reglementarea valutară nr.62-XVI din 21.03.2008
 Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat de BNM nr. 373 din
15.12.2005
 Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în
domeniul vămuirii nr. 1290 din 09.12.2005
 Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă introduse pe
teritoriul RM nr.600 din 14.05.2002
 SNC Stocuri, Imobilizări corporale şi necorporale, Diferenţe de curs valutar şi de
sumă
5.1 COMERȚUL EXTERIOR: REGLEMENTARE ȘI
MODALITĂȚI DE REALIZARE
 Ţările cu economiile cele mai deschise spre mediul
economic extern au cel mai mult de câştigat pe termen

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
mediu şi lung.
 Câştigurile obţinute ca urmare a participării la comerţul
internaţional înseamnă: crearea de locuri de muncă mai
bine remunerate; creşterea stabilităţii şi armoniei la scară
internaţională şi regională; atenuarea subdezvoltării şi a
sărăciei în tot mai multe regiuni ale lumii; pieţe cu
dimensiuni mai mari conduc spre maximizarea eficienţei,
reducerea costurilor unitare precum şi la sporirea
profiturilor; stimularea celorlalte fluxuri ale circuitului
economic mondial.
Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
ETIMOLOGIC, TERMENUL DE COMERŢ PROVINE DIN
LATINESCUL „COMMERCIUM” CARE LA RÂNDUL SĂU
REPREZINTĂ O JUXTAPUNERE A CUVINTELOR
„CUM” = ŞI
„MERX” =MARFĂ,
CEEA CE ÎNSEAMNĂ CU MARFĂ,
DE UNDE A REZULTAT EXPLICAŢIA TERMENULUI PRIN
ACTIVITATE CU SAU LEGATĂ DE MARFĂ SAU ACTIVITATE
ASUPRA MĂRFII.
REGLEMENTAREA COMERȚULUI EXTERIOR:

Reglementarea Reglementarea
națională internațională

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Acte normative la nivel internațional:
Acte normative ale Organizația Mondială a comerțului
RM: stipulate în (OMC)
Bibliografie
Acordul Central European de liber
schimb (CEAFTA2006)
Acorduri bilaterale de liber schimb
cu țările CSI

Acte normative din țara partenerului


de comerț exterior
COMERȚUL EXTERIOR POATE FI DE DOUĂ TIPURI:
• Apare atunci cînd au loc
schimburi comerciale ale unui
Bilateral stat cu un alt stat

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
• Apare în momentul în care au
loc schimburi comerciale între
Multilateral unul sau mai multe state cu un
alt stat sau alte state diferite
PRINCIPALELE COMPONENTE ALE COMERŢULUI
EXTERIOR AL UNUI STAT SUNT:

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Re -
Exporturile Importurile
exporturile

Procedurile vamale ale Republicii Moldova se bazează pe


regulile şi normele internaţionale ale Organizaţiei
Internaţionale a Vămilor, inclusiv cele reflectate în acordurile
OMC: Acordul OMC General pentru Tarife şi Comerţ (GATT)
şi alte acorduri conexe din acest domeniu.
TRCEREA MĂRFURILOR PESTE FRONTIERA
RM SE EFECTEAZĂ DOAR ÎN
DEPENDENȚĂ DE REGIMUL VAMAL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ.

Categoriile Regimurilor vamale

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Suspensive:
Perfecționarea
Definitive: activă/pasivă
Import Admitere temporară
export Tranzit, antrepozit vamal,
transformare sub control
vamal
TRECEEA BUNURILOR ŞI MIJLOACELOR DE TRANSPORT PESTE FRONTIERA
VAMALĂ SE EFECTUEAZĂ ÎN DEPENDENŢĂ DE REGIMUL VAMAL ÎN CARE SUNT
PLASATE, CONFORM PROCEDURII STABILITE DE CODUL VAMAL.
REGIMURILE VAMALE DEFINITIVE CUPRIND:

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
importul exportul
• este regimul vamal în care • este un regim vamal în care
mărfurile introduse pe teritoriul mărfurile sunt scoase de pe
vamal primesc statutul de mărfuri teritoriul vamal fără obligaţia
puse în liberă circulaţie numai după reintroducerii lor pe acest teritoriu.
ce sunt plătite drepturile de import Sunt admise la export mărfurile
şi sunt aplicate măsurile de politică produse în ţară, precum şi cele
economică. Statutul mărfurilor importate şi puse în liberă
străine puse în liberă circulaţie pe circulaţie anterior, cu excepţia
teritoriul RM se echivalează cu mărfurilor care sunt supuse unor
statutul mărfurilor autohtone după măsuri de prohibiţie sau de
acordarea liberului de vamă. restricţie în cadrul politicii
economice.
• operaţiunile comerciale prin care din Republica
Moldova se scot mărfuri (produse), lucrări,
servicii, precum şi rezultate ale activităţii
intelectuale (obiecte ale proprietăţii intelectuale).
Faptul exportului se fixează în momentul trecerii
export mărfurilor (produselor), lucrărilor, serviciilor,

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
precum şi a rezultatelor activităţii intelectuale
(obiectelor proprietăţii intelectuale), peste
frontiera vamală a Republicii Moldova;

Legea reglementării de stat a activităţii


comerciale externe
• operaţiunile comerciale prin care în Republica
Moldova se introduc mărfuri (produse), lucrări,
servicii, precum şi rezultate ale activităţii
intelectuale (obiecte ale proprietăţii
intelectuale). Faptul importului se fixează în
import momentul trecerii mărfurilor (produselor),
lucrărilor, serviciilor, precum şi a rezultatelor
activităţii intelectuale (obiectelor proprietăţii
intelectuale), peste frontiera vamală pe
teritoriul Republicii Moldova;
O procedură importantă în cazul importului este constatarea originii mărfurilor.
Organul vamal constată originea mărfii în baza următoarelor criterii:
a) mărfurile obţinute în totalitate într-o ţară;
b) mărfurile obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.
Originea mărfii trebuie confirmată prin certificatul de origine eliberat de
organele ţării abilitate d e aceasta.

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Sunt admise la export mărfurile produse în ţară precum şi cele importate şi
puse în liberă circulaţie anterior cu excepţia mărfurilor care sunt puse unor
măsuri de restricţie în cadrul politicii economice.
Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export şi
instrumentele de politică conomică.
Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile să fie scoase
de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare care se aflau la data înregistrării
Declaraţiei de export cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării
mărfurilor. Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în caz în care
urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare cu excepţia
uzurii normale sau a pierderilor naturale. Organul vamal fixează termenul în
care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă
destinaţie vamală. Termenul dat nu trebuie să depăşească 3 ani. El poate fi
prelungit în unele cazuri temeinic justificate de către guvern în fiecare caz
separat.
Conform Legii reglementării de stat a activităţii comerciale
externe, în RM, exportul şi importul se efectuează fără restricţii
cantitative (restricţii cantitative la export şi import pot fi
stabilite de Guvern numai în cazuri excepţionale).

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
În conformitate cu legile şi cu tratatele internaţionale la care RM
este parte, Guvernul, pornind de la interesele naţionale, poate
stabili interdicţii şi restricţii la exportul şi/sau importul de
mărfuri, lucrări, servicii, precum şi de rezultate ale activităţii
intelectuale, vizînd:
 Respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri;
 Ocrotirea vieţii şi sănătăţii oamenilor, a florei şi faunei,
protecţia mediului înconjurător în ansamblu;
 Păstrarea moştenirii culturale a etniilor din RM;
 Asigurarea securităţii statului;
 Îndeplinirea angajamentelor internaţionale ale RM.
EXISTĂ FORME VARIATE DE DESFĂȘURARE A
OPERAȚIUNILOR DE IMPORT-EXPORT:

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
După • Prin expediere
modalitatea directă
de • Prin intermediar: cu
desfășurare sau fără participarea
a intermediarului la
operațiunilor
decontări
REGIMURILE VAMALE SUSPENSIVE:

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Reprezintă anumite operațiuni care au
caracter temporar și au drept scop
suspendarea totală sau parțială de la plata
drepturilor de import sau export

Acestea presupun o supravheghere și un


control special din partea organului vamal

Caracteristica esențială, cu excepția tranzitului


este faptul că mărfurile pot fi plasate inițial sub
o anumită destinație, dar pot fi scoase pe
teritoriu sub o altă destinație, fie a produselor
compensatoare, fie a produselor transformate
REGIMURILE VAMALE SUSPENSIVE:
•Un regim vamal ce prevede ca mărfurile să fie exportate de pe un teritoriu vamal sub observație vamală de la
un organ vamal la altul, fără a pretinde la plata anumitor taxe și proceduri vamale de import și de export
Tranzitul •Condițiile de plasare a mărfurilor sunt: să nu fie folosite în alte scopuri decît de tranzit; să fie transportate la
organul vamal de destinație în termenul stabilit de organul vamal de plecare în funcție de tipuș transportului,
condițiile atmosferice etc

• Regim ce presupune că organul vamal va depozita anumite categorii de mărfuri într-un anumit
loc special numit antrepozit, care îi va permite să le monitorizeze și supravegheze
Antrepozitul • Mărfurile supuse acestui regim sunt: bunurile străine pentru care nu sau achitat toate taxele
vamale și nu au fost supuse politicii economice existente; bunuri proprii care urmează a fi
exportate

• Permite producătorilor autohtoni de a importa anumite categorii de mărfuri, care să fie supuse
Perfecționare unor operațiuni de prelucrare pe teritoriul RM ca mai apoi să fie scoase de pe teritoriu vamal
sub formă de produse compensatoare
activă • Autorizația de perfecționare activă se elibereazăî pentru o anumită perioadă în baza cererii
persoanei juridice

• Entitatea va exporta anumite mărfuri puse în liberă circulație cu scopul de a fi prelucrate și


Perfecționare transformate în afara RM, fiind mai apoi reimportate în țară sub formă de produse
compensatoare, cu eliberarea de răspunderea totală sau parțială privind achitarea
pasivă drepturilor de import cu excepția taxei pentru proceduri vamale

Transformarea • Un regim vamal prin care o entitate poate introduce pe teritoriul RM mărfuri străine
cărora le va modifica natura, starea, fără să achite drepturile de import, iar produsele
sub control rezultate vor fi puse în liberă circulație doar după ce se vor achita toate obligațiile
vamal vamale. Se eliberează autorizație de transformare sub control vamal.

• Permite importul bunurilor străine beneficiind de un regim tarifar preferențial, avînd dreptul la
Admitere suspendarea parțială sau totală a obligațiilor de plată vamale, cu condiția că peste o anumită
perioadă bine stabilită acestea să fie reexportate în aceași stare cu excepția uzurii lor normale,
temporară aceste trebuie să rămînă în proprietatea persoanei străine
CONDIȚIILE DE LIVRARE A BUNURILOR ÎN COMERȚUL
EXTERIOR
Datorită evoluțiilor continui și de amploare a comerțului
internațional a apărut necesitatea creării unui set de reguli prin
care se respectă drepturile și obligațiile părților într-un contract
de vînzare-cumpărare internațional, cunoscute sub denumirea
INCOTERMS.

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Regulile INCOTERMS ne vorbesc despre două categorii de
clauze:

Clauze aplicate doar


Clauze aplicate
transportului maritim,
tuturor modalităților
care sunt împărțite în
de transport
4 grupe: E,F,C,D
DIN CATEGORIA CLAUZELOR APLICATE TUTROR
MODALITĂȚILOR DE TRANSPORT FAC PARTE:

EXW - Ex Works – marfa e pusă la dispoziția cumpărătorului la sediul vînzătorului

FCA - Free Carrier – vînzătorul predă bunurile primului cărăuș numit de cumpărător

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
într-un loc prestabilit

CPT - Carriage Paid to – transport plătit pînă la

CIP - Carriage and Insurance paid – transport și asigurare plătite

DAT - Delivered At Terminal – livrat la terminal

DAP- Delivered at Place – livrat la locul cuvenit

DDP- Delivered duty paid –livrat cu taxe plătite


DIN CATEGORIA CLAUZELOR APLICATE DOAR
TRANSPORTULUI MARITIM FAC PARTE:

FAS - Free alongside ship – liber lîngă vas

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
FOB - Free on board – liber la bord

CFR - Cost and freight – cost și transport

CIF - Cost, insurance and Freight – cost, asigurare și transport

Pentru a fi valabile aceste reguli e necesar ca punctul de livrare,


precum i locul de transportare a mărfurilor la cumpărător să fie
ambele porturi
Scopul INCOTERMS este acela de a oferi un set de
reguli internationale pentru interpretarea celor mai
utilizati termeni comerciali ce sunt incorporati in mod
regulat in contractele de vanzare in intreaga lume si au
devenit parte din limbajul cotidian al comertului.
Prima regula EXW – se introduce locul de livrare – poate fi utilizata

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
indiferent de modul de transport selectat si poate fi, de asemenea,
utilizata in cazul in care mai mult de un mod de transport este angajat.

EXW reprezinta obligatia minima pentru vanzator, regula ce ar trebui


folosita cu grija deoarece:
vanzatorul nu are nici o obligatie fata de cumparator pentru a incarca
marfuri, chiar daca, in practica, vanzatorul poate fi intr-o pozitie mai buna
sa faca acest lucru. In cazul in care vanzatorul incarca bunuri, o face pe
riscul si pe cheltuiala cumparatorului;
un cumparator care cumpara de la un vanzator pe o baza EXW pentru
export trebuie sa fie constient de faptul ca vanzatorul are obligatia de a
furniza asistenta daca cumparatorul solicita efectuarea in acest export.
Regula FCA Free Carrier” inseamna ca vanzatorul livreaza bunurile catre
transportator sau catre o alta persoana nominalizata de catre cumparator la
sediul vanzatorului sau in alt loc numit.
Partile sunt sfatuite sa precizeze cat mai clar posibil locul de livrare, pentru ca
riscul sa treaca in grija cumparatorului.

Regula CPT (Transport platit pana la) si CIP (Transport si asigurare platite) – se

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
introduce locul de destinatie – „Aceasta regula poate fi utilizata indiferent de
modul de transport selectat si poate fi, de asemenea, utilizata in cazul in care mai
mult de un tip de transport este angajat.
„Transport platit pana la” (CPT) inseamna ca vanzatorul livreaza bunurile catre
transportator sau alta persoana nominalizata de catre vanzator intr-un loc
convenit (in cazul in care orice astfel de loc este convenit intre parti).
„Transport si asigurare platit pentru” (CIP) inseamna ca vanzatorul livreaza
bunurile catre transportator sau o alta persoana nominalizata de catre vanzator
intr-un loc convenit (in cazul in care orice astfel de loc este convenit intre parti) si
ca vanzatorul trebuie sa contracteze pentru orice plata a cheltuielilor de transport
necesare pentru a aduce bunurile la locul de destinatie numit.

Cand CPT, CIP, CFR sau CIF sunt utilizate, vanzatorul isi
indeplineste obligatia de a livra atunci cand preda bunurile spre
transportator si nu atunci cand marfurile ajung la locul de destinatie.
CPT si CIF implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export acolo
unde este cazul. Cu toate acestea, vanzatorul nu are nicio obligatie clara a
marfurilor de import, a platii taxelor la import sau efectuarea de orice formalitati
vamale de import.
Regula DAT (Terminal Livrat la terminal) – se introduce numele terminalului la
port sau locul de destinatie – Aceasta regula poate fi utilizata indiferent de tipul de

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
transport selectat si poate fi, de asemenea, utilizata in cazul in care mai mult de
un tip de transport este angajat.
Regula DAP (Livrat la locul convenit) si regula DDP (Livrat cu taxele platite) – se
introduce locul de destinatie – Aceasta regula poate fi utilizata indiferent de modul
de transport selectat si poate fi, de asemenea, utilizata in cazul in care mai mult
de un mod de transport este angajat.
“Livrat la locul convenit” inseamna ca vanzatorul livreaza in cazul in care
bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului cu privire la mijloacele de transport
care sosesc gata pentru descarcare la locul de destinatie numit. Vanzatorul
suporta toate riscurile implicate in aducerea bunurilor la locul numit.
„Livrat cu taxe platite” inseamna ca vanzatorul livreaza marfuri atunci cand
bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului, vamuite pentru import la sosirea
mijloaceor de transport pregatite pentru descarcare la locul de destinatie numit.
Vanzatorul suporta toate riscurile implicate in aducerea bunurilor la locul de
destinatie numit si are obligatia de vamuire a marfurilor nu numai pentru export,
dar si pentru import, sa plateasca orice taxa atat pentru export, cat si pentru
import, si sa efectueze toate formalitatile vamale.
Regula FAS (Liber langa vas) – se introduce numele portului de expediere –
necesita ca vanzatorul sa vamuiasca marfurile pentru export acolo unde este
posibil.
Regula FOB (Liber la bord) – se introduce numele locului de destinatie – este
folosita in trasportul pe mare si in transportul naval intern.
„Liber la incarcare” inseamna ca vanzatorul livreaza marfurile la bordul navei

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
desemnate de catre cumparator in portul de expediere sau achizitioneaza
bunurile deja livrate.
Regula CFR (Cost si transport) – se introduce numele portului de destinatie
„Cost de marfa” inseamna ca vanzatorul livreaza marfurile la bordul navei sau
achizitioneaza bunurile livrate deja, astfel riscul de pierdere sau deteriorare a
bunurilor este ridicat atunci cand bunurile sunt la bordul navei.

Regula CIF (Cost, asigurare si transport) – se introduce numele portului de


destinatie – „Cost, asigurare si transport” inseamna ca vanzatorul livreaza
marfurile la bordul navei sau achizitioneaza bunurile astfel livrate deja. Riscul
de pierdere sau deteriorare a bunurilor trece atunci cand marfurile sunt la
bordul navei.
CONFORM REGULILOR INCOTERMS COMERCIANŢI DIN
TOATĂ LUMEA AU LA DISPOZIŢIE UN NUMĂR DE 13 VARIANTE
CLASIFICATE ÎN 4 GRUPE, ŞI ANUME:
• se consideră că vînzătorul şi-a îndeplinit obligaţiunile de livrare a

Grupa E mărfii în timpul transmiterii ei în proprietatea cumpărătorului pe


teritoriul întreprinderii vînzătorului.
• Grupa include termenul EXW;

• se consideră că vînzătorul şi-a îndeplinit obligaţiunile de livrare a

Grupa F mărfii în timpul transmiterii ei cărăuşului indicat de cumpărător;


riscul şi cheltuielile din acest moment trec pe seama cumpărătorului.
• Grupa include 3 termeni: FCA, FAS şi FOB;

• vînzătorul suportă unele cheltuieli chiar după ce marfa a trecut


Grupa C frontiera, adică riscul pierderii sau/şi rebutului mărfii.
• Grupa include 4 termeni: CFR, CIF,CPT şi CIP;

• vînzătorul suportă toate cheltuielile şi îşi asumă toate riscurile pînă în


Grupa D momentul livrării mărfii în ţara indicată.
• Grupa include 5 termeni: DAP, DATşi DDP.
CHELTUIELILE VÂNZĂTORULUI DUPĂ INCOTERMS – 2010:
Cheltuieli în ţara VP=vînzare la
Cheltuieli în ţara exportatorului Transport importatorului plecare
Vămuire VS = vvînzare

Transportar

Descărcarea
Licenţa exp

Asigurarea
Ambalarea

Încărcarea

Încărcarea

Transport
Vămuirea
a la la sosire

Licenţa
marină

import
Fraht
ort
import
ea

EXW ¤ VP
FCA ¤ ¤ * ¤ ¤ VP
FAS ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ VP
FOB ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ VP
CFR ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ** VP
CIF ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ *** VP
CPT ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ** VP
CIP ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ** VP
DAP ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ *** VS
DAT ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ VS
DDP ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ VS
* - în cazul în care livrarea mărfii se efectuează în încăperea vînzătorului, vînzătorul
răspunde de încărcarea mărfii
** - în dependenţă de contractul de transportare
***- se stipulează în contract
Aceste reguli au fost create în scopul excluderii eventualelor litigii, ce pot
apărea ca urmare a faptului că parţile contractante nu cunosc diferitele
practici comerciale în vigoare în ţările partenerilor.
Sfera de acţiune a INCOTERMS este limitată la problemele legate de
drepturile şi obligaţiile părţilor ce reies din contractul de vînzare-cumparare,
cu privire la livrarea mărfurilor vîndute. Avantajul utilizării lor:
- permit o economie de timp şi spaţiu contractual – părţile în loc să
negocieze conţinutul contractului de vînzare-cumpărare, obligaţiile
vînzătorului şi cele ale cumpărătorului, negociază numai tipul de vînzare,
adica regula INCOTERMS pe care intenţionează să o aplice;
- siguranţa, securitatea tranzactiei, întrucît oricît de bine ar negocia parţile
un asemenea contract, ele nu pot înlătura riscul unor inadvertenţe între
diferite clauze. Regulile INCOTERMS fiind opera unor specialisti elimină
totalmente aceste riscuri.
Intenţia principală a fost ca Regulile INCOTERMS să clarifice
unele aspecte din faza negocierii şi încheierii contractului de
vînzare internaţională, şi anume: ambalarea, individualizarea,
transportarea, asigurarea, vămuirea, circuitul documentelor, plata,
încasarea etc.
5.2 DOCUMENTAREA OPERAȚIILOR DE IMPORT-
EXPORT
Orice act sau fapt de comerț are putere juridică dacă este confirmat documentar.
În comparație cu tranzacțiile comerciale naționale, operațiile de comerț exterior se
caracterizează printr-o varietate mare de documente primare.

Documente Alte
Documente Documente Documente Documente Documente
de documente
de origine comerciale de transport vamale de plată
asigurare relevante
Documente de origine
Certificatul de
origine – eliberat

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
de organele țării
abilitate, fiind o
declarație de
Certificat de
origine. Conţine
conformitate și
elementele
certificatul de
caracteristice ale Certificat sanitar-
analiză –
expediţiei la care Cerificat de autorizează sanitar
adeveresc
se referă. În calitate – indică bunurile indicate în
rezultatele
majoritatea calitatea bunurilor documentele de
analizelor de
cazurilor, este emis însoțire
laborator cărora au
de o Cameră de
fost supuse
comerţ sau de
bunurile
către autorităţile
vamale. Certificatul
de origine se
întocmeşte în limba
engleză.
Documente comerciale

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Contractul de vînzare-
cumpărare

FACTURA COMERCIALĂ (COMMERCIAL


INVOICE)

Listele de ambalaj

Factura fiscală a
transportatorului, pentru servicii
de declarare în vamă, etc.
CONTRACTUL INTERNAȚIONAL DE VÎNZARE - CUMPĂRARE

Reglementat de prevederile Codului Civil al RM (art.992)


- Contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai
multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting
raporturi juridice.

Art. 1108 Cod Civil - Prin contractul de vînzare-cumpărare, o


parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate
celeilalte părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia
bunul şi să plătească preţul convenit.

În contractul internațional de vînzare-cumpărare părțile


participante stipulează toate condiiile în care va fi
efectuată tranzacția.

Încheierea contractului este o etapă importantă în


realizarea tranzacției
CONTRACTUL INTERNAȚIONAL DE VÎNZARE - CUMPĂRARE
Prin intermediul contractului internaţional de vânzare – cumpărare
părţile participante stipulează toate condiţiile în care va fi înfăptuită

Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
tranzacţia. El nu are o formă strict determinată şi este stabilit la
voinţa şi competenţa părţilor.
În cazul în care contractul internaţional de vânzare –
cumpărare nu prevede careva reglementări specifice, care ar
determina legea aplicabilă raporturilor juridice, normele generale se
conţin în Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor de vînzare
internaţională de mărfuri din 11.04.1980.

• reprezintă un acord, încheiat în scris, prin care o parte


(mandant)nîmputerniceşte altă parte (mandatar) de a o reprezenta
Contractul la încheierea de acte juridice, iar aceasta se obligă să acţioneze în
numele şi pe contul mandantului.
de mandat

Contractul • reprezintă acordul de voinţă, prin care o parte (comisionar) se


obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul
celeilalte părţi (comitent), iar aceasta se obligă să plătească o
de remuneraţie (comision). Relaţiile contractuale stabilite conform
contractului de comision dau naştere unor drepturi şi obligaţii
CONTRACTUL INTERNAȚIONAL DE VÎNZARE - CUMPĂRARE

Caracteristicile juridice
caracterul translativ de
caracterul caracterul
proprietate: vînzătorul se
consensual: sinalagmatic: obligaţia
obligă să transfere caracterul de
părţile se obligă fiecărei părţi este cauza
asupra internaţionalitate,
prin libera lor obligaţiei celeilalte părţi
cumpărătorului,contra dat de incidenţa
voinţă, respectînd (obligaţia exportatorului
plăţii preţului, toate unuia sau mai
cadrul de a livra bunul se
componentele dreptului multor aspecte de
general,naţional şi întemeiază pe obligaţia
de proprietate: extraneitate.
internaţional al cumpărătorului de a
posesiunea, folosinţa şi
contractării; plăti preţul şi invers);
dispoziţiunea;
Factura comerciala Lista coletelor Lista de greutăți
Aviz de însoțire
Invoice Packing List Weight List
• Document contabil • Document emis de • Conține aceleași • Document ce
de însoțire a vînzător elemente ca Lista prezintă

Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
bunurilor în • Conține specificații Coletelor, doar se caracteristicile
comerul exterior privind ambalajul, indică greutatea bunurilor
• Se completează greutățile, numărul fiecărui colet
de vînzător de unități livrate, • Se semnează de
• include aşa referiri la marcaj importator
informaţie ca:
numărul şi data
documentului,
denumirea
furnizorului şi a
cumpărătorului,
numărul
contractului,
descrierea
mărfurilor,
cantitatea livrată,
preţurile unitare şi
totale, unităţile de
măsură, numărul
de colete,
numerele şi
marcajele de
expediere, etc.
Documente de transport depind de
modalitatea de transportare

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Transport Transport Transport Transport
internaional internaional internaional internaional
auto feroviar maritim aerian
Documente de transport auto

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Scrisoarea de trăsură (ConventionMerchandisesRouters) este prevăzută de
Convenţia cu privirea la contractul al încărcăturilor pe calea auto (Geneva, 12.05.56) şi p
rezinta dovezi - privind încheierea contractului de transport în traficul rutier internaţional de
mărfuri şi de primire a mărfii de către transportator.
Scrisoarea de trăsură internaţională (CMR) este perfectată în trei exemplare originale,
autentificate prin semnături şi / sau ştampile de către expeditor şi transportator.

Carnetul TIR (prevăzut de Convenţia cu privire la transportul internaţional de


încărcături sub acoperirea carnetului TIR (Geneva, 14.11.75) este document cu
valoare care garantează plata taxelor vamale a mărfurilor transportare în regim TIR.
Utilizarea carnetului TIR permite facilitarea trecerii frontierelor de stat ale Exportatorului şi
Importatorului, iar după caz – şi al trecerii pe teritoriul statelor tranzitate. Pentru transportul
auto ce deţine carnet TIR plata taxelor vamale şi controlul riguros al mărfii se face la vămuirea
în oficiul vamal intern şi nu la vama de frontieră a ţării Importatorului, micşorând, astfel,
cheltuielile financiare şi de timp necesare pentru intrarea pe teritoriul ţării Importatorului.
Transportul Transport Transport

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
internațional internaional internațional
feroviar maritim aerian
• Acord • Contract de transport • Acord
bilateral/multilateral maritim bilateral/multilateral
între pările • Cel mai raspîndit este între pările
cointeresate contractul în baza cointeresate
• Factura feroviară Rail Conosamentului – • Scrisoare de transport
Way Bill document de fracht al aerian Air Way Bill
• Convvenia privind navei (fracht aerian)
transportarea • Convenția ONU
feroviară internaională privvind transportul
maritim de bunuri
Îndiferent de tipul transportului, orice marfă transportată e supusă
riscului de a fi pierdută, deteriorată. Riscurile sunt anumite
evenimente probabile care pot surveni pe parcursul transportului
mărfurilor şi care pot avea ca urmare pierderea sau avarierea totală
sau parţială atât a mărfurilor cît şi a mijloacelor de transport.

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Riscurile se împart în:
riscuri asigurabile şi
riscuri excluse.
De aceea exportatorii şi importatorii tind să minimizeze aceste
riscuri prin încheierea contractului de asigurare a mărfurilor.
Asigurarea se efectuează pe acea perioadă, pe parcursul căreia
răspunderea o poartă importatorul sau cînd ea trece la exportator.
Încheierea acordului privind asigurarea mărfurilor se reglementează
de Legea cu privire la asigurări nr. 407 din 21.12.2006 şi se
confirmă prin eliberarea poliţei de asigurare, care conţine
informaţiile privind riscurile recuperate.
Momentul trecerii riscului pierderii sau deteriorării bunurilor de la
vînzător la cumpărător este stipulat în termenii sistemului
INCOTERMS.
Documente de asigurare

Polița de
Contractul asigurare – se emite de
de compania de asigurări în forma unei
înțelegeri, menționînd valoarea asigurată,
detalii privvind marfa livvrată i
asigurare modalitatea de transport, riscurile
acoperite, precum și termenii și condiiile
aplicabile poliei respective
Documente vamale

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Declaratia privind valoarea în vamă a mărfurilor

Declarația vamală (primară și complementară),


formularul PV-1 Calculul procedurilor vamale

Borderoul documentelor anexate – sunt


indicate toate documentele ce însoțesc marfa
Declaraţia vamală se completează în limba de stat şi se întocmeşte
conform prevederilor Ordinului Serviciului Vamal Nr. 346 din 24.12.2009
referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea,utilizarea şi
completarea declaraţiei vamale în detaliu. Nu se permit corectări la
întocmirea acesteia. Declaraţia vamală este de două tipuri:

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Declaraţia vamală primară –
exemplarul dclaraţiei vamale în detaliu Declaraţia vamală complementară –
care cuprinde informaţie generalizată serveşte ca supliment la cea primară
cu privire la suma în factura şi include în detaliu codurile tarifare
comercială şi valoarea în vamă. Ea diferite.
include un singur cod tarifar.

Totodată organele vamale completează Borderoul documentelor anexate care


se anexează la declaraţia vamală. În acest boderou sunt indicate toate
documentele ce însoţesc marfa: contractul de vînzare-cumpărare, scrisoarea de
trăsură CMR sau alt document de transport, invoice-ul, certificatul de origine al
mărfurilor, certificatul de conformitate, etc.
Fiecare operaţiune de comerț exterior are specificul său, ceea ce determină
lista documentelor necesare la efectuarea tranzacţiei.
Audit și Analiză Economică, ASEM
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
Documente Alte
de plată documente
relevante
Licența pentru
bunurile supuse
Ordine de plată licențierii pentru
desfășurarea
activității

Raport de
expertiză (Camera
Etc.
de Comerț și
Industrie)
Decontările prin transfer se efectuiază:

• operaţiunea de decontare bancară care constă în transferul ordinului


de plată de o bancă la alta. Transferul bancar poate fi de două tipuri:
transferul pentru marfa livrată şi transferul în avans.

Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
• La rândul său, transferul în avans se divizează în transfer cu garanţia
bancară, transfer fără garanţia bancară şi transfer documentar.
Transfer Transferul documentar este cel mai avantajos pentru ambele părţi
(exportator şi importator), deoarece avansul este transferat de banca
bancar exportatorului numai în cazul prezentării documentelor de încărcare a
mărfii.

• reprezintă un angajament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care


banca emitentă (banca importatorului), acţionând la cererea clientului
său (ordonatorului) şi conform instrucţiunilor acestuia, efectuează o
plată contra documente către beneficiar (exportator) ori la ordinul
acestuia sau acceptă şi plăteşte cambii trase de către beneficiar, sau
Acreditivul autorizează o altă bancă să efectueze o astfel de plată ori să accepte şi
să plătească asemenea cambii.
documentar • Acreditivul documentar poate fi revocabil şi irevocabil (nu poate fi
modificat fără acordul ambelor păţi). Acreditivul documentar este
avantajos pentru exportatori, deoarece el asigură plata şi viteza
decontărilor (exportatorul primeşte bani după încărcarea mărfurilor).
Exportatorul este sigur că banii pentru marfa vor fi transferaţi, fiindcă ei
sunt păstraţi în banca care îl deserveşte.
Înregistrarea la organul vamal pentru trazacții de comerț exterior
Orice agent economic rezident a Republicii Moldova care intenţionează
iniţierea activităţii de comerţ exterior este obligat a se înregistra la
Departamentul Vamal al RM. Pentru înregistrare, agentul economic
prezintă următoarele documente:
1. cerere, pe numele directorului general privind înregistrarea întreprinderii sau

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
organizaţiei ca participant al comerţului exterior;
2. copia autentificată de către solicitant a certificatului de înregistrare al entității;
3. copia autentificată de către solicitant a certificatului de atribuire a codului statistic.
4. acte ordinare, procese verbale cu privire la numirea în funcţie a conducătorului
întreprinderii şi a contabilului- şef;
5. certificat de înregistrare ca plătitor de TVA;
6. certificat de atribuire a codului fiscal;
7. statutul, decizia de fondare; contractul de constituire;
8. actele eliberate de agentul economic ce confirmă mostrele ştampilelor;
9. actele eliberate de agentul economic, ce confirmă mostrele semnăturilor persoanelor
ce au dreptul de a activa în numele întreprinderii, fără împuterniciri suplimetare.
În baza documentelor prezentate, Departamentul Vamal va completa baza de date a
întreprinderilor înregistrate şi va remite informaţia în cauză birourilor vamale teritoriale.
Birourile vamale teritoriale vor permite introducerea/scoaterea mărfurilor pe/din teritoriul
vamal al Republicii Moldova şi/sau perfectarea declaraţiei vamale numai întreprinderilor
şi organizaţiilor cu sediul în Moldova, care sunt incluse în baza de date a întreprinderilor
înregistrate ca participanţi la comerţul exterior.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
5.3 CONTABILITATEA
OPERAȚIUNILOR PRIVIND
IMPORTUL BUNURILOR
VALOAREA BUNURILOR IMPORTATE
Valoarea în vamă reprezintă valoarea mărfii introduse pe sau scoase de
pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor
impozite.

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Procedura de declarare a valorii în vamă se reglementează de Legea
cu privire la tariful vamal Nr. 1380 din 20.11.1997.
Valoarea în vamă a mărfii se calculează şi se anunţă de către declarant
prin depunerea organului vamal unei declaraţii a valorii în vamă însoţită
de acte ce confirmă corectitudinea acesteia.

Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării


valorii în vamă.
În cazul în care nu sînt date ce ar proba corectitudinea valorii în vamă a
mărfii anunţate sau există temei de a considera că datele prezentate de
declarant nu sînt veridice şi/sau suficiente, autoritatea vamală este în
drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând
consecutiv metodele prevăzute de legislaţie.
După determinarea valorii în vamă a mărfurilor urmează declararea
acestei valori. Pentru declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse
se utilizează tipizatele declaraţiei valorii în vamă DVV-1 şi DVV-2
(specificate în anexa la Regulamentul cu privire la modul de declarare
a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
nr 600 din 14.05.2002).
Tipizata DVV-1 se utilizează pentru anunţarea valorii mărfurilor în vamă
determinată prin metoda 1 „Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în
baza tranzacţiei cu marfa respectivă sau în baza preţului efectiv plătit sau de
plătit”. Forma tipizată DVV-2 este recomandată spre utilizare pentru
declararea valorii în vamă conform altor metode.
Declaraţia privind declararea valorii în vamă a mărfii (DVV-1 sau DVV-2) se
depune în organul vamal respectiv, concomitent cu declaraţia vamală şi alte
documente necesare în scopuri vamale. Setul de documente se înregistrează într-
un singur document numit „Borderoul documentelor anexate” şi se anexează la
declaraţia vamală. În baza documentelor prezentate, organul vamal care
efectuează vămuirea, procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de
transport într-un regim vamal şi încheierea acestui regim, verifică corectitudinea
determinării de către declarant a valorii în vamă, inclusiv corectitudinea metodei
alese de declarant, oportunitatea aplicării ei, integritatea (completivitatea)
documentelor (obligatorii şi suplimentare) şi corespunderea lor cu cerinţele
stabilite.
Vămuirea este efectuată de organele vamale interne şi de cele de
frontieră în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau
subdiviziunile lor. Serviciul Vamal are dreptul să stabilească organele
vamale la care să aibă loc vămuirea unor categorii de mărfuri şi
mijloace de transport. La solicitarea persoanei, vămuirea poate fi

Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri şi în cadrul orelor
din afara programului, din contul persoanei.
În cadrul procedurii de vămuire, actele vamale se perfectează în limba
de stat. Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de
transport şi reprezentanţii lor sunt în drept să asiste la operaţiunile de
vămuire.
La cererea organului vamal, aceste persoane sunt obligate să asiste la
vămuire şi să acorde asistenţă colaboratorului vamal. În scopul
vămuirii, titularii de drepturi asupra mărfurilor şi organul vamal sunt în
drept să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunându-le cercetării
(expertizei)
Operaţiunile de transportare, cântărire, încărcare, descărcare,
transbordare, reparaţia ambalajului deteriorat, ambalarea, reambalarea,
deschiderea ambalajului se efectuează la cererea organului vamal sau
cu acordul acestuia şi nu trebuie să implice cheltuieli suplimentare
pentru organul vamal.
Plăţile vamale aferente introducerii trecerii mărfurilor peste
frontierea vamală sunt cunoscute sub denumirea de drepturi de
import.

Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și
În cazul importului de mărfuri se percep
următoarele drepturi de import:

Taxa vamală - conform Legii cu privire la tariful vamal,


de import;

taxa pentru proceduri vamale - conform Anexei II a


Legii cu privire la tariful vamal;

accizele - conform Codului fiscal Titlu IV;

taxa pe valoarea adăugată (TVA) - conform Codului


fiscal Titlu III;

alte plăţi şi taxe sume prevăzute de legislaţie.


• Taxa vamală este un impozit indirect, care
apare ca urmare a intervenţiei statului în
comerţul internaţional şi se calculează

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
pentru mărfurile achiziţionate din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova prin
aplicarea cotelor procentuale diferenţiate pe
grupe de mărfuri, asupra valorii în vamă a
bunurilor importate. Grupele de mărfuri şi
cotele procentuale sunt aprobate prin
Taxa Legea nr. 172 din 25.07.2014 privind
aprobarea Nomenclaturii combinate a
mărfurilor, cu modificările şi completările
vamala ulterioare.
• Taxa vamală este percepută ca venit la
bugetul de stat, cu valoarea ei majorîndu-se
costul de intrare şi, implicit, preţul la care se
vor vinde aceste produse în ţara
importatoare, astfel că, taxa vamală se
suportă, ca în cazul tuturor impozitelor
indirect, de consumatorul individual.
Taxa vamală – mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale
conform Legii cu privire la tariful vamal. Conform actului menţionat, se
aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
 Ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
 Specificată, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
 Combinată, care îmbină tipurile de taxe menţionate mai sus;
 Excepţională, care la rîndul ei, se divizează în:
Taxa specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă

ASEM
Contabilitate, Audit și Analiză Economică,
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
a)
(autohtone) la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie
străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii
materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni,
b) Taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor
mărfuri la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la
momentul importului, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau
similare, ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a
producţiei de mărfuri identice sau similare;
c) taxa compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a
mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost
utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau
similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a
producţiei de mărfuri identice sau similare.
Taxa pentru proceduri vamale – se aplică pentru totalitatea
serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale.
Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sunt aprobate
în conformitate cu legislaţia. Taxa pentru proceduri vamale se

Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia
abandonului în favoarea statului.
Baza de calcul a taxei pentru proceduri vamale o constituie
valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe, stabilite de
legislaţie.
Se determepină pentru toate bunurile importate prin aplicarea
unei cote procentuale asupra valorii în vamă. Conform
prevederilor Legii cu privire la tariful vamal, anexa nr.2, la
vămuirea mărfurilor plasate în regim vamal de import, este
prevăzută mărimea taxei de 0,4% din valoarea în vamă a mărfii
(de la 1000 euro), dar nu mai mult de 1 800 euro, (100 -1000
euro) – taxa de 4 euro.
Taxa pe valoare adăugată, conform prevederilor art. 93 al Codului Fiscal este
un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei
părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării
pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea
mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
Subiecţii impozabili conform art.94 (b) al Codului Fiscal, sunt persoanele fizice

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
şi juridice care importă mărfuri şi servicii, cu excepţia persoanelor fizice care
importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita
stabilită de bugetul de stat pe anul fiscal respectiv.
Conform prevederilor art.100 al Codului fiscal, valoarea impozabilă a mărfurilor
importate constituie valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu
legislaţia vamală, precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la
importul acestor mărfuri, cu excepţia T.V.A.
Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii
de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării
mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achitării – data
depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor
băneşti la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial,
confirmată printr-un extras din contul bancar.
La serviciile importate, utilizate pentru desfăşurarea activităţii
de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A.
se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul
de import.
Pe lîngă acestea, entităţile importatoare suportă, pentru anumite
bunuri achiziţionate, accize.
Accizul, conform art.119 al Codului Fiscal, este impozit de stat stabilit
pentru unele mărfuri de consum. Astfel, statul are intenţia, de cele mai

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
multe ori, să reducă consumul, respectiv, importul unor mărfuri sau
protejarea pieţei autohtone. Cotele accizelor, aprobate prin anexa nr.1
şi 2 la titlul IV al Codului Fiscal, se stabilesc:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de
accize şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate,
luînd în considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la
momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.
Prin perceperea accizului are loc majorarea costului de intrare al
mărfurilor importate. În cazul importului, subiecţii impunerii sunt toate
persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accizelor.
Înlesniri la plata accizelor se prevăd conform art.124 al Codului Fiscal.
Accizele la mărfurile importate se calculeaza şi se achită de către
subiecţii impunerii o data cu achitarea taxelor vamale.
Conform prevederilor art. 124 din Codul Vamal drepturile de
import se plătesc în prealabil pînă la depunerea declaraţiei

Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
vamale.
La momentul vămuirii se acceptă plata doar a diferenţei dintre
suma calculată şi suma plătită în prealabil.
Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri
pentru care nu au fost plătite drepturile de import, în modul
stabilit de Codul Vamal. Persoanele juridice şi fizice plătesc
drepturile de import în numerar sau prin transfer (inclusiv prin
carduri) la conturile Trezoreriei Centrale.
Cazurile de prelungire sau de eşalonare a termenului de plată a
drepturilor de import sunt stabilite de legislaţie (art. 126 Codul
Vamal). În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată,
se calculează o dobîndă, echivalentă cu rata de bază a BNM la
creditele pe termen scurt, care este în vigoare, pentru fiecare zi
de prelungire.
Importul de mărfuri poate
avea loc în două variante:

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul

Prin expediere directă (pe


cont propriu)

Prin intermediar
Conform prevederilor SNC Stocuri şi SNC
Imobilizări corporale şi necorporale taxele vamale
şi impozitele (cu excepţia celor restituibile precum
TVA) achitate la importul de bunuri se includ în

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
costul de intrare al acestora în cadrul evaluării
iniţiale.
Totodată, la importul mărfurilor se evidenţiază necesitatea
implicării SNC "Diferenţe de curs valutar şi de sumă",
aceasta se datorează relaţiilor economice internaţionale
dintre părţile contractate, în dependenţă de valuta şi de
cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei, suma ce
rezultă din recalculul valorii străine la cursul oficial al leului
moldovenesc şi reprezintă diferenţa de
curs valutar.
Conform p. 7 SNC Diferențe de curs valutar și de sumă
Operaţiunile în valută străină se contabilizează iniţial în monedă naţională
prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data înregistrării
iniţiale, care se determină în funcţie de tipul operaţiunii:

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
exportul/importul de active, servicii, lucrări, alte operaţiuni de
comerţ internaţional:
- data întocmirii declaraţiei vamale, sau
- data întocmirii documentului primar care confirmă trecerea
dreptului de proprietate asupra activelor sau prestarea serviciilor,
lucrărilor, sau
- altă dată prevăzută de legislaţia în vigoare;
Achitarea creanţelor şi datoriilor în valută străină se înregistrează prin
aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data achitării. Diferenţele
de curs valutar favorabile şi nefavorabile care apar la data achitării creanţelor
şi datoriilor se recunosc ca venituri sau cheltuieli curente
La întocmirea situaţiilor financiare elementele monetare în
valută străină (numerarul, creanţele și datoriile, cu excepţia
avansurilor acordate şi primite pentru procurări/livrări de active
şi servicii, investiţiile financiare, cu excepţia acţiunilor şi cotelor

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
părţi etc.) se recalculează prin aplicarea cursului oficial al
leului moldovenesc la data raportării.

Elementele nemonetare în valută străină (imobilizările


necorporale şi corporale, goodwill-ul, stocurile, avansurile
acordate/primite pentru procurări/livrări de active şi
servicii, elementele de capital propriu, etc.) nu se supun
recalculării la data raportării şi se înregistrează în
situaţiile financiare conform cursului oficial al leului
moldovenesc la data recunoaşterii iniţiale a acestora.
LA IMPORTUL DE BUNURI SE ÎNTOCMESC URMĂTOARELE
ÎNREGISTRĂRI CONTABILE:
1. La acordarea avansului furnizorului nerezident:
Dt 224 Ct 243
2. La achitarea în avans a drepturilor de import:
Dt 234 Ct 242

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
3. La acordarea avansului pentru angajatul ce va asista la organul vamal în
momentul vămuirii bunurilor importate:
Dt 226 Ct 241
3. La înregistrarea valorii de procurare a bunurilor importate:
Dt 121, 123, 211, 217 Ct 5212
4. La înregistrarea taxei pentru perfectarea procedurilor vamale:
Dt 121, 123, 211, 217
Ct 234 achitate în avans
Ct 226 achitate de către titular cu acordarea anticipată a avansului
Ct 532 achitate de către titular fără acordarea anticipată a avansului
5. La înregistrarea taxei vamale:
Dt 121, 123, 211, 217
Ct 234 achitate în avans
Ct 226 achitate de către titular cu acordarea anticipată a avansului
Ct 532 achitate de către titular fără acordarea anticipată a avansului
6. La trecerea în cont a TVA aferente bunurilor importate:
Dt 5344
Ct 234 achitată în avans
Ct 226 achitate de către titular cu acordarea anticipată a avansului
Ct 532 achitate de către titular fără acordarea anticipată a avansului

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
7. La înregistrarea serviciilor de transport a bunurilor importate:
Dt 121, 123, 211, 217
Ct 544 prestate de entităţi terțe; Ct 812 pentru transportul propriu
8. La înregistrarea serviciilor de asigurare a bunurilor importate pe parcursul
transportării:
Dt 121, 123, 211, 217 Ct 542
9. La înregsitrarea cheltuielor aferente serviciilor de broker suportate la
întocmirea declaraţiei vamale, a serviciilor de staţionare a mijlocului de
transport pe teritoriul vamal:
Dt 121, 123, 211, 217 Dt 534 4 - TVA
Ct 544
9. La calcularea comisionului pentru intermediarul de import:
Dt 121, 123, 211, 217 Dt 534 4 – TVA – dacă intermediarul este rezident al RM
Ct 544
10. La înregistrarea serviciilor de descărcare a bunurilor importate:
Dt 121, 123, 211, 217
Ct 812 prestate de secţia auxiliară
Ct 544 prestate de terţi, concomitent şi calculul TVA Dt 534 Ct 544
Ct 531, 533 prestate de personal

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
11. La achitarea cu furnizorul străin:
Dt 5212
Ct 224 pe seama avansului acordat
Ct 243 la suma achitată
12. La înregistrarea diferenţei de curs valutar aferente importului efectuat:
a) favorabilă: Dt 5212, Ct 622
b) Nefavorabilă: Dt 722 Ct 5212,
13. La achitarea cu terţii aferente serviciilor prestate la import:
Dt 542 plata primei de asigurare
Dt 544 plata pentru transport, descărcare, servicii de broker, de staţionare în vamă, etc.
Ct 242
14. La achitarea titularului de avans a cheltuielilor suportate aferente bunurilor
importate:
Dt 226, 532 Ct 241, 242
EXEMPLU IMPORT:
 Entitatea „Gm” SRL achiziţionează la data de 07.05.202x 10 maşini de
cusut, de la societatea EUROFLEX din Italia. Conform facturii externe si
Declaraţiei vamale de import maşinile de cusut costă câte 800 euro/buc.,
cursul de schimb oficial al BNM în ziua vămuirii constituia 20,7805 lei
pentru un euro.

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
 Transportul de bunuri din punctul vamal si până la destinaţia
importatorului a fost negociat la un tarif de 4 500 lei si TVA 20 %
conform facturii fiscale primite de la „LT INT” S.R.L. specializata în
servicii de transport.
 Obligaţiile în vama se achita prin ordinele de plată nr.11 din 06.05.202x
în sumă de 27 530 lei.
 Factura furnizorului extern se achita în data de 08.05.202x, conform
extrasului de cont la un curs de 20,7403 lei/euro. Comisionul băncii
pentru transferul valorii facturii este de 38,50 euro.
 Vămuirea a fost efectuată în prezenţa directorului executiv, fără eliberarea
anticipată a avansului.
Taxa vamală 5%, taxa pentru proceduri vamale constituie 0,4%, iar TVA -
20%.
 De contabilizat operaţiile aferente importului maşinilor de cusut.
Exemplu import:
Întreprinderea „Adina” SRL a procurat un strung din Ucraina conform
facturii la valoarea de 30 000$.
Taxa vamală – 10 %, taxa pentru proceduri vamale – 0,4 %, TVA – 20%

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Întreprinderea a transferat în avans de la contul curent mijloace băneşti
pentru achitarea drepturilor de import – 122 370 lei.
Costurile de aprovizionare au constituit: transportarea pe parcurs intern de
către o firmă de transport – 2100 lei, TVA 20 %; asigurarea în drum – 1
800 lei; cheltuieli de descărcare, executate de către secţia auxiliară – 2000
lei.
Vămuirea a fost efectuată în prezenţa directorului executiv, căruia la plecare
i s-a eliberat un avans în mărime de 2 500 lei, pentru acoperirea unor
cheltuieli la vama.
 Cursul de schimb valutar:- la data vămuirii – 17, 5000 lei / $; - la data
achitării facturii furnizorului – 17,6200 lei / $.
De determinat costul de intrare al mijlocului fix importat şi de contabilizat
operaţiunile respective.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
5.4. CONTABILITATEA
OPERAȚIUNLOR PRIVIND
EXPORTUL DE BUNURI
Toate bunurile exportate în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova cad sub incidenţa supravegherii
vamale a procedurilor normale de vămuire.
Birourile vamale, subdiviziuni teritoriale ale Serviciului
vamal, sunt împuternicite cu atribuţii de a

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
autoriza/permite scoaterea mărfurilor din teritoriul
vamal al Republicii Moldova numai întreprinderilor
care sunt înregistrate în baza de date a organelor vamale
ca participanţi la comerţul exterior.
Din punct de vedere al locului de efectuare a procedurilor
pentru export, există:

Proceduri prevamale

ASEM
Contabilitate, Audit și Analiză Economică,
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Proceduri vamale

Proceduri postvamale
Procedurile prevamale reprezintă procedurile care se vor efectua
până la prezentarea în vamă a documentelor şi transportului cu
încărcătura pentru export:
− Pregătirea documentelor şi înregistrarea Exportatorului la Serviciul
Vamal
− Pregătirea documentelor referitoare la marfă (Contractul de export-

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
import, Factura comercială, Copia licenţei (pentru mărfirile
exportul cărora este licenţiat).
− Colectarea informaţiei privind transportul (Scrisoare de trasură
(CMR), carnetul TIR, starea tehnică a mijlocului de transport,
documentele aferente soferului şi expeditorului).
− Perfectarea certificatelor (de origine, de conformitate, fitosanitar,
igienic, sanitar-veterinar).
− Perfectarea declaraţiei vamale (contractarea declarantului
/brokerului vamal, depozitarea provizorie a mărfurilor şi
mijloacelor de transport, completarea declaraţiei vamale, calcularea
şi achitarea drepturilor de export pentru mărfurile şi mijloacele de
transport declarate).
Documentaţia de export constă în perfectarea declaraţiei vamale şi
toate documentele suplimentare ce trebuie anexate (licenţe,
autorizaţii, certificate de origine etc.)
Proceduri vamale - sunt procedurile care vor fi efectuate odată cu
prezentarea în organul vamal a documentelor, mărfii şi transportului şi se
vor finisa la punerea în circulaţie a mărfii încărcate în transport şi
vămuite:
− Plasarea mărfii şi a mijloacelor de transport sub supraveghere

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Vamală (prezentarea pachetului de documente necesar; plasarea
mărfii şi a mijloacelor de transport sub regim vamal de export;
şi achitarea drepturilor de export).
− Controlul vamal (Controlul corespunderii mărfii şi a mijloacelor de
transport; efectuarea expertizelor şi a altor operaţiuni de vămuire;
Lichidarea obiecţiilor şi introducerea modificărilor).
− Vamuirea (însemnări vamale în documente; sigilarea transportului;
punerea în circulaţie a transportului încărcat).
Procedura de vămuire se finalizează cu eliberarea actelor şi aplicarea
ştampilei „liber de vamă“.
Proceduri postvamale - sunt procedurile efectuate de către exportator din
momentul vămuirii şi până la finalizarea tranzacţiei de export:
− Monitorizarea transportării mărfurilor exportate (informarea
importatorului despre expedierea mărfurilor; confirmarea privind sosirea
mărfii; transmiterea mărfii importatorului).
− Monitorizarea încasărilor.
Exportatorul trebuie ţină cont de două aspecte în acest domeniu:
I. Licenţierea sau autorizarea mărfurilor pentru export din Republica
Moldova.
II. Licenţierea mărfurilor pentru importul mărfurilor in Uniunea
Europeană.
Copia licenţei de export trebuie prezentată Serviciului vamal la etapa de
prevămuire.

ASEM
Contabilitate, Audit și Analiză Economică,
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Conform Legii nr.451- XV din 30.07.2001 privind licenţierea unor genuri
de activitate, doar aceste activităţi ce includ exportul de mărfuri sunt
supuse licenţierii.
- exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii
de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată;
- exportul, utilizarea, transportul, deservirea şi stocarea surselor de radiaţii
ionizante şi a materialelor radioactive (inclusiv a deşeurilor radioactive)
şi de efectuarea măsurărilor câmpurilor de radiaţii ionizate;
- exportul, reexportul substanţelor care distrug stratul de ozon, precum şi al
echipamentelor şi produselor ce conţin asemenea substanţe;
- exportul, comercializarea armamentului şi muniţiilor;
- exportul mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei,
dispozitivelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei.
Certificatul de origine este documentul care confirmă univoc ţara de origine a
mărfurilor destinate exportului şi care este eliberat de Serviciul vamal al
Republicii Moldova împuternicit în conformitate cu legislaţia naţională.
Certificatul de origine nu este unul cu caracter obligatoriu, dar, de regulă,
exportatorul este solicitat să perfecteze acest certificat, deoarece în baza lui
poate obţine importante beneficii. Posesia acestui certificat permite părţilor
contractuale (Exportatorul şi Importatorul) să se folosească de anumite
înlesniri acordate Republicii Moldova prin acordurile bilaterale şi/sau
multilaterale şi anume de:
I. Preferinţe Comerciale Autonome (PCA) cu statele membre ale UE (grupa I)
II. Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP) (Grupa II)
III. Comerţ liber/facilităţi comerciale cu statele membre CEFTA şi CSI (Grupa
III)
În Republica Moldova sunt eliberate certificate de origine la export de două tipuri
de bază: preferenţiale şi nepreferenţiale.
Certificatele de origine preferenţiale la export sunt perfectate şi autentificate
pentru mărfuri de origine autohtonă destinate exportului în Uniunea
Europeană, şi în ţările cu care Republica Moldova are încheiate Acorduri de
liber schimb sau Acord de comerţ preferenţial. La eliberarea certificatelor de
origine preferenţiale la export, autoritatea împuternicită aplică prevederile
fiecărui acord cu privire la comerţul liber la care Republica Moldova este parte.
Pentru efectuarea exporturilor în ţările cu care nu sunt încheiate acorduri de liber
schimb este suficientă perfectarea certificatului de origine nepreferenţiale la
export.
În cazul operațiunilor de export, vînzătorul, la cererea cumpărătorului, se adresează
cătreServiciul vamal pentru a i se elibera certificate de origine. Serviciul Vamal eliberează
certificate de origine preferenţial la exportul mărfurilor după cum urmează:
Certificatul de circulaţie a mărfurilor EUR.1 care confirmă originea mărfurilor exportate în
statele Uniunii Europene în cadrul Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP), acordate
Republicii Moldova conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.55/2008 al Consiliului din 21
ianuarie 2008 de introducere a unor preferinţe comerciale autonome pentru Republica
Moldova şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.980/2005 şi a Deciziei 2005/924/CE a
Comisiei. Procedura de eliberare a certificatului este stabilită în Ordinul Serviciului Vamal nr.
50-O din 18.02.2008;
Certificatul de transport EUR.1 care confirmă ţara de origine a mărfurilor la exportul lor în
statele membre la regimul de comerţ liber instituit în baza Acordului Central European de
Comerţ Liber (CEFTA). Procedura de emitere a certificatelor este stabiliă în Ordinul Serviciului
Vamal nr. 244-O din 03.07.2007;
Certificatul de origine Forma A - care confirmă ţara de origine a mărfurilor exportate în
statele care nu sînt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul
Generalizat de Preferinţe (GSP). Procedura de eliberare a certificatului este stabilită în Ordinul
Serviciului Vamal nr. 50-O din 18.02.2008;
Certificatul de origine a mărfurilor Forma CT-1 care confirmă ţara de origine a mărfurilor
la exportul lor în statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul
Comunităţii Statelor Independente în conformitate cu procedura stabilită de Regulile de
determinare a ţării de origine a mărfurilor (aprobate prin Decizia Consiliului Şefilor de Guvern
din Comunitatea
Statelor Independente (CSI) din 30.11.2000) pentru mărfurile originare din Republica Moldova
la exportul lor în statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul CSI.
Procedura de eliberare a certificatului este stabilită în Ordinul Serviciului Vamal nr. 331-O din
07.09.2007.
În cazul operațiunilor de export, exportatorii achită drepturile de export.
Drepturile de export sunt taxa pentru procedurile vamale, taxa pe valoarea
adăugată şi orice alte sume pe care le aplică statul la exportul de mărfuri,
încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia. Regulile de plată sunt
similare drepturilor de import.
Drepturile de export se plătesc în prealabil, până la/în ziua depunerii
declaraţiei vamale (Obligaţia vamală la export apare la data înregistrării
declaraţiei vamale – art127/8 al Codului Vamal). Drepturile de export sunt
plătite nemijlocit de către declarant, broker vamal sau de o altă persoană
abilitată conform legislaţiei.
În cazul în care la momentul vămuirii apare o diferenţă dintre suma calculată şi
suma plătită în prealabil, această diferenţă se achită la vămuire. Persoanele
juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de export în numerar sau prin
transfer (inclusiv prin carduri) la conturile respective ale Trezoreriei.
Drepturile de export neplătite în modul stabilit se percep în mod incontestabil de
către organul vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii sau a
documentelor echivalente acestora. Pentru fiecare zi de întârziere a plăţii
drepturilor de export se încasează o penalitate în mărimea stabilită de Codul
fiscal.
Valoarea în vamă a mărfurilor de export, de la care se calculează drepturile de
export, se determină în baza valorii contractuale, luând în onsiderare condiţiile
DAF, conform INCOTERMS.
DAF (Delivered at frontier…) Livrat la frontieră (… locul convenit) – vânzătorul îndeplineşte obligaţia
de livrare în momentul în care marfa a fost pusă la dispoziţia cumpărătorului, vămuită pentru
export, la punctul si locul convenit, la frontieră, dar înainte de punctul vamal de frontieră al ţării
limitrofe.
Taxa vamală - la exportul mărfurilor nu se aplică taxe vamale. Excepţii fac
taxele la export pentru dezvoltarea unor ramuri, şi anume: Taxa la
exportul de nuci sau derivatele acestora. Aceasta este calculată din
valoarea exportului în mărime de 1,5% şi se achită în mod obligatoriu în
avans până în momentul efectuării exportului mărfurilor. Aceste taxe sunt
aplicate în scopul formării Fondului pentru încurajarea dezvoltării culturii
nucului şi exportul de nuci, derivatelor de nuci şi lemnului de nuc.
Taxa pentru procedurile vamale - este aceeaşi ca la importul de mărfuri şi
cuantumul acestora este stabilit prin Anexa II a Legii cu privire la tariful
vamal „Lista serviciilor vamale şi cuantumul taxei pentru proceduri
vamale”.
Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A) – Se scutesc de TVA cu drept de
deducere mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de
transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri,
serviciile de transport internaţional al gazelor naturale, precum şi
serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor
de călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor,
inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei,
de securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană,
aferente aeronavelor în trafic internaţional, combustibilul destinat
aprovizionării în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti a navelor
maritime implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri,
indiferent de naţionalitatea navei sau de pavilionul acesteia, art. 104 a)
Cod Fiscal.
Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă
mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza
contractului de comision.
Conform prevederilor art. 125 alin 4 al Codului Fiscal, Pentru a
obţine restituirea accizei achitate la mărfurile supuse accizelor

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova,
utilizate pentru prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri
supuse accizelor destinate exportului, antrepozitarul autorizat
prezintă Serviciului Fiscal de Stat documente justificative
stabilite de Guvern.
Pentru a obţine restituirea accizei achitate pentru mărfurile
supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul
Republicii Moldova, destinate exportului, subiectul care
desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu este
înregistrat în calitate de antrepozitar autorizat prezintă
Serviciului Fiscal de Stat documente justificative stabilite de
Guvern.
Exportul de mărfuri reprezintă totalitatea operaţiilor
prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate
într-o ţară se vând în alte ţări.

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Pentru evidenţa operaţiilor de export se utilizează o
gamă largă de conturi privind de vânzarea
produselor/mărfurilor: 221, 234, 611, 711, 712, 523
etc.
Specific operaţiilor de export este apariţia diferenţelor
de curs valutar în cazul achitărilor de clientul străin, şi
taxele suportate la export care se includ în
componenţa cheltuelilor de distribuire (712).
CONTABILITATEA OPERAŢIILOR LA EXPORTUL DE BUNURI:
1. Se înregistrează costul bunurilor exportate:
Dt 711 Ct 217 pentru mărfuri Ct 216 pentru produse
2. Se înregistrează venitul din exportul mărfurilor/produselor
Dt 2212 Ct 611
3. Se înregistrează cheltuielile de vămuire

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Dt 712 Ct 544, 234
4. Se achită cheltuielile de vămuire
Dt 544, 234 Ct 242
5. Se înregistrează cheltuielile de transport
Dt 712 Dt 5344 TVA, daca este internațíonal cota TVA zero
Ct 544
6. Se achită organizaţiei de transport:
Dt 544 Ct 242
7. Se încasează de la cumpărătorul străin
Dt 243, Ct 2212
8. Se înregistrează diferenţa de curs valutar aferentă exportului de bunuri:
a) Favorabilă Dt 2212 Ct 622
b) Nefavorabilă Dt 722 Ct 2212
9. Se înregistrează cheltuielile față de declarant pentru întocmirea declarației vamale:
Dt 712 Dt 5344 TVA, daca este internațíonal cota TVA zero
Ct 544
Efectuarea controlului valutar a operaţiunilor de comerţ exterior

Începând cu 7 februarie 2008 (data intrării în vigoare a modificărilor


operate prin Legea privind modificarea şi completarea unor acte
legislative nr.432-XV din 24.12.2004), controlul şi aplicarea sancţiunilor
pecuniare faţă de agenţii economici, care nu asigură onorarea la timp a

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
obligaţiunii de repatriere a mijloacelor băneşti, în conformitate cu art.4
alin. (1) din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace
băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice
externe nr.1466-XII din 29.01.1998 (în continuare – Lege), se
efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în cadrul
controalelor efectuate la agenţii economici, în modul stabilit de
legislaţie. Totodată, în Lege sunt prevăzute modul de activitate,
drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a
autorităţilor administraţiei publice în domeniul repatrierii mijloacelor
băneşti, mărfurilor şi a serviciilor provenite din tranzacţiile externe.
Conform art.3 din Lege, agenţii economici rezidenţi ai Republicii
Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare, sunt obligaţi să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau
materiale în termenele stabilite.
Agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate
şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să înregistreze în conturile lor din
băncile licenţiate ale Republicii Moldova încasările de la export, sumele transferate
în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în
urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
urma altor tranzacţii economice externe (în continuare repatrierea mijloacelor
băneşti şi materiale) în termenele stabilite, după cum urmează:
a) în contractele de vînzare-cumpărare, barter, de export în regim de consignaţie –
în cel mult 3 ani de la data expedierii mărfurilor respective sau efectuării plăţii
pentru marfă;
b) în contractele de prelucrare – 3 ani de la data încheierii ciclului tehnologic,
stabilită în contract;
c) în contractele de leasing, la scoaterea obiectului leasingului din Republica
Moldova, încasarea plăţilor se efectuează în termenele stabilite pentru efectuarea
plăţilor conform clauzelor contractuale, dar cel puţin o dată în decurs de 3 ani,
începînd cu data scoaterii obiectului leasingului din ţară. La introducerea
obiectului leasingului în Republica Moldova, în cazul achitării plăţii prealabile
potrivit contractului de leasing, obiectul în cauză se introduce în termen de 3 ani,
începînd cu data efectuării acestei plăţi;
d) în cazul altor tranzacţii economice externe care nu sînt specificate la lit.a)–c) –
în termen de cel mult 3 ani de la data efectuării tranzacţiei economice externe.
EXEMPLU EXPORT
Întreprinderea a încheiat un contract privind exportul a 2 feluri de covoare în Federaţia
Rusă cu condiţiile de livrare până la Moscova (ambalarea, încărcarea în mijloace de
transport, transportarea până la transportatorul de baza, taxa de expediere, încărcarea în
transportul de baza şi achitarea transportului de baza le suporta vînzătorul). Feluri de
covoare:
covoare de o suprafaţă 4 204 m2 la preţul 371 ruble/m2; Valoarea totala reprezintă
1 559 684 ruble;
răsuri (дорожки) cu suprafaţă de 1 047 m2 la preţul 345 ruble/m2; Valoarea totala
361 215 ruble;
Livrarea a fost efectuată la 09.04.201x şi costul livrării reprezintă 372 590 lei.
Înainte de a transporta marfa unitatea de comerţ perfectează şi achita următoarele
certificate: de provenienţă eliberat de Biroul Vamal – 150 lei, fitosanitar – 150 lei.
De asemenea mai suporta următoarele cheltuieli:
serviciile organizaţiei de transport, rezident al RM – 6 629 lei;
cheltuieli de vama:
a) cheltuieli cu terminalul – 100 lei, TVA 20%;
b) cheltuieli cu sigilarea – 124 lei;
c) declaraţia vamală întocmită de o firmă de brokeri – 520 lei, inclusiv TVA;
d) procedurile vamale 0,2%
La vama a fost achitat avans in marime de 2000 lei.
Întreprinderea din Rusia a achitat valoarea mărfurilor în avans în suma de 1 500 000 ruble
ruseşti, încasate la contul valutar al unităţii comerciale din RM la 26 martie 201x.
Cursul valutar alcătuieşte la 26.03.201x – 0,2707 lei pentru o rubla; 09.04.201x cursul
valutar este 0,2531 lei pentru 1 rubla.
EXEMPLU:
SRL “Avans”, exportă cafeaua importată din Rusia în următoarele
condiţii:
 Conform facturii şi contractului se exportă la 17.12 mărfuri în
cantitate şi la preţ:
- Macona continental gold 50 gr., - 1856 pac. *1,18 euro.
-Macona continental gold 100 gr., - 2596 pac. *2,11 euro.

ASEM
Contabilitate, Audit și Analiză Economică,
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
-Macona continental gold 200 gr., - 1944 pac. *4,06 euro.
-Macona excellent 50 gr., 2000 pac. * 0,82 euro.
-Macona excellent 100 gr., 1500 pac.*1,41 euro.
 Cursul de schimb oficial conform declaraţiei la 17.12 este de 20,30
lei/un euro
 Cheltuielile de vămuire constituie 0,1% din valoarea mărfurilor în
vama
 Se acceptă factura organizaţiei de transport “Carat-trans” la
exportul de cafea în sumă 8 150 lei, TVA la cota “zero”
 Conform ordinului de plată nr. 249 din 17.12, se achită cheltuielile
de vămuire.
De contabilizat operaţiile aferente exportului de marfa.
Exemplu aferent exportului de bunuri:
Unitatea de comerţ cu amănuntul vinde unui cumpărător din Italia
marfă în valoare de 7 500 €. Marfa a fost livrată la 15.03.202x
cursul valutar constituie 20,40 lei pentru 1 €. Cheltuieli de
transport efectuate de un agent economic al RM 4 800 lei.
Pentru efectuarea operaţiilor de export unitatea de comerţ cu
amănuntul a mai suportat următoarele cheltuieli:

ASEM
Contabilitate, Audit și Analiză Economică,
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
a) cheltuieli de sigilare – 80 lei;
b) cheltuieli pentru certificate (de provenienţa) 200,40;
c) cheltuieli pentru proceduri vamale 0,25%;
d) Întocmirea declaraţiei vamale de o firmă – 300 lei, cu TVA.
Cumpărătorului din Italia s-a achitat în avans 50% din valoarea
tranzacţiei la 01.03.202x cursul valutar la această dată constituia
21,2 lei/€. Cumpărătorul s-a achitat în mărimea totală a livrării.
Cursul de schimb valutar euro/leu la ziua achitării constituia
20.787 lei.
De contabilizat operaţiile aferente exportului de marfa.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
5.5 PARTICULARITȚILE CONTABILITĂȚII

IMPORTUL/EXPORTUL DE SERVICII
OPERAȚIUNILOR PRIVIND
Conform art. 93 din Codul fiscal, importul de servicii reprezintă
prestare de servicii de către persoane juridice şi fizice
nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor fizice şi juridice
ale rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova pentru

Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
care locul prestării serviciilor se consideră
a fi Republica Moldova.
Momentul principal al importului de servicii reprezintă stabilirea
locului de livrare a serviciilor prestate. Locul serviciilor se
consideră sediul, iar în cazul în care lipseşte – domiciul sau
reşedinţa beneficiarului de aceste servicii.
La operaţiunile de import a serviciilor prestate, declaraţia
vamală nu se întocmeşte.
Prin Legea nr. 171/2019, în vigoare din 01.01.2020, au fost operate
modificări în Codului fiscal privind data apariţiei obligaţiei fiscale, termenul
de achitare şi modul de deducere a TVA în cazul importului de servicii.
Astfel, art. 109 alin. (2) din Codului fiscal în redacţie nouă stabileşte că la
serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se
consideră nu mai târziu de data depunerii Declaraţiei privind TVA pentru
perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea
acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.
În contabilitate suma TVA aferentă importului de servicii se reflectă astfel:
- calculul taxei pe valoarea adăugată:
Dt contul 225 ”Creanţe ale bugetului”, subcontul 2252” Creanţe privind taxa
pe valoarea adăugată”
Credit contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344„Datorii privind taxa

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
pe valoarea adăugată”
- achitarea taxei pe valoarea adăugată:
Dt contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344„Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională”;
- deducerea taxei pe valoarea adăugată:
Dt contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344„Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată”
Credit contul 225 ”Creanţe ale bugetului”, subcontul 2252” Creanţe privind
taxa pe valoarea adăugată”.
Dacă entitatea este neplătitoare de TVA, atunci suma TVA se trece la
cheltuielile perioadei prin formula contabilă:
Dt contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operaţională”
Credit contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa
pe valoarea adăugată”.
Dreptul la deducerea TVA aferent serviciilor de import
survine în perioada fiscală în care a avut loc importul
serviciilor, achitarea serviciilor sau achitarea TVA

Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate,
aferentă acestora la buget, în dependență de ce are loc
mai înainte.
Astfel, valoarea serviciilor importate şi suma TVA aferentă
acestora se vor reflecta, respectiv:
în boxele 7 şi 8 ale Declaraţiei privind TVA pentru
perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau
achitarea acestora. Suma TVA indicată în boxa 8 se va
indica şi în boxa 20;
în boxele 14 şi 15 ale Declaraţiei privind TVA pentru
perioada fiscală în care a avut loc achitarea sumei TVA
aferente serviciilor importate.
Se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile
pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale
de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de
transport internaţional al gazelor naturale, precum şi
serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional,
de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a
combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de
securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie
aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional,
combustibilul destinat aprovizionării în Portul Internaţional
Liber Giurgiuleşti a navelor maritime implicate în
transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, indiferent de
naţionalitatea navei sau de pavilionul acesteia, art. 104 a)
Cod Fiscal.
Mijloacele băneşti transferate în avans nerezidenţilor pentru
prestări de servicii şi neutilizate în termenele prevăzute în
contractele economice externe, în cel mult 3 ani de la data
efectuării transferului, se asimilează cu sumele nerepatriate în
termen din alte operaţiuni şi se supun sancţiunilor pecuniare în

Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM


Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
modul specificat la art.5 alin.(3) al Legii nr.1466 din
29.01.1998.
În cazul efectuării lucrărilor de construcţii-montaj, realizării
de obiecte "la cheie", prestării de servicii/lucrări
nerezidenţilor, executate cu plata la timp, termenul de încasare
(repatriere) a contravalorii acestora, în expresie bănească sau
naturală, este de 3 ani de la termenele scadente
prevăzute în contractele externe.
Controlul asupra repatrierii mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi
serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe se
efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în timpul
controalelor efectuate la agenţii economici, în modul stabilit
de legislaţie.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul
Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
VĂ MULTUMESC PENTRU ATENTIE...
CONTABILITATE
Vine o vreme
Cînd trebuie să tragem sub noi
O linie neagră
Şi să facem socoteala.
Marin Sorescu
Cîteva momente cînd era să fim fericiţi,
Cîteva momente cînd era să fim frumoşi,
Cîteva momente cînd era să fim geniali.
Ne-am întîlnit de cîteva ori.
Cu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape
Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?
Toate acestea fac un viitor luminos
Pe care l-am trăit, cîndva.
O femeie pe care am iubit-o, Şi cu aceeaşi femeie care nu m-a iubit
Fac ZERO

Un sfert din anii de studii


Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A căror înţelepciune am eliminat-o treptat.
Şi în sfîrşit, o soartă,
Şi cu încă o soartă, de unde o mai fi ieşit?
Fac două. Scriem una şi ţinem alta.

S-ar putea să vă placă și