Finante publice - evaziunea fiscala

REFERAT FINANTE-PUBLICE

EVAZIUNEA FISCALA

Dictionarul Oxford definesteevaziunea fiscala ca fiind minimizarea obligatiilor fiscale in mod legal si prin mijloace de dezvaluire deplina fata de autoritatile fiscale; aranjamentul afacerilor financiare in scopul reducerii obligatiilor , in cadrul legii.

Legea privind combaterea evaziunii fiscale, numarul 87/1994 defineste evaziunea fiscala ca fiind sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine.

In economia de piata, organele fiscale se confrunta cu un fenomen evazionist ce ia proportii de masa din cauza tentatiei de a fi sustrase de sub incidenta legii venituri impozabile cat mai substantiale.

Dictionarul explicativ al limbii romane defineste evaziunea fiscala ca fiind : sustragerea de la plata obligatiilor fiscale.

Evaziunea fiscala e rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum si a unei neprevederi si nepriceperi a legiutorului a carui fiscalitate excesiva e tot atat de vinovata ca si cei care ii provoaca prin aceasta la evaziune.

Modalitatile de evaziune fiscala. sunt:

Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscale pe diferite tipuri de impozite si taxe sunt:

a.

In cazul impozitului pe profit: neinregistrarea integrala a veniturilor realizate; transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup; incadrarea eronata in perioada de scutire; Aplicarea eronata a regimurilor deducerilor; Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul; Neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 10 milioane lei anual, venit total; Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti; Aplicarea eronata a cotei zero; Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare. In cazul accizelor: micsorarea bazei de impozitare;

- reducerea bazei de impozitare;

b. Evaziunea fiscala la taxa pe valoarea adaugata:

b.

utilizarea unor cote inferioare celor reale; nedeclararea corecta a operatiunilor reale in cazul unor produse ale caror preturi erau purtatoare de accize (mai ales alcool).
Intr-o alta abordare putem considera ca evaziunea fiscala se manifesta prin urmatoarele modalitati:

A. Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit

A1. Pentru agentii economici: A1.1. Din domeniul productiei si prestatiilor de servicii: neinregistrarea intrarilor (materii prime, forta de munca, utilitati) si nici a iesirilor - produse si servicii comercializate fara documente. Consecintele evazioniste privesc urmatoarele venituri datorate statului:

Impozitul pe profit aferent valorificarii produselor obtinute si neinregistrate; Impozitul pe dividendele neinregistrate; TVA aferenta venitului obtinut si neinregistrat; Accize (daca sunt produse purtatoare de accize); Contributia la asigurarile sociale si de sanatate aferente salariilor platite si neevidentiate; Contributia la fondurile de pensii pentru agricultori, in cazul produselor alimentare.

A12.Din domeniul comertului: neinregistrarea facturilor aferente;

A13. Din domeniul importului de produse si servicii:

Contrabanda cu produse din import neinregistrate la organele vamale determina nerealizarea veniturilor statului de forma: taxe vamale neachitate, TVA, comision vamal, accize (daca e cazul ), impozitul pe profit aferent valorificarii acestor produse, taxa pentru drumuri in cazul importului de carburanti si mijloace auto. Diminuarea valorii in vama a produselor importate prin falsificarea facturii originale a marfurilor importate.

In cazul in care falsificarea facturii externe este facuta cu stiinta exportatorului, pentru a-si recupera diferenta exportatorul emite o a doua factura pentru prestare de diverse servicii ( finantarea exportului, credite comerciale, consultanta, asistenta tehnica, management, prospectarea pietei etc.) pentru care nu se intocmeste declaratie vamala de import s nu se platesc taxe vamale.

Daca falsificarea facturii nu se efectueaza cu stiinta exportatorului, recuperarea valorii reale a facturii se face, de obicei prin plata in cash, prin plata din conturile offshore - din afara tarii ori, adesea, prin compensarea cu alte operatii de export din Romania.

A2. Pentru persoanele fizice autorizate sa exercite profesii aducatoare de venituri in domeniul productiei, comertului si serviciilor, o profesie libera ( avocati, notari, experti, contabili, medici, arhitecti, profesori etc.) sau persoane fizice neautorizate ( prin munca la negru, seviciile executate de meseriasi neautorizati, meditatii, consultatii medicale, consultanta juridica, contabila, financiara, comerciala etc. ). Principalele consecinte evazioniste sunt reprezentate de neplata impozitului pe venit(salariu), contributia la asigurarile sociale si de sanatate.

B.

C.

Firmele fantoma sau fictive inregistrate intr-un sediu fictiv sau mutarea sediului real intr-unul fictiv sunt create special pentru practicarea evaziunii fiscale (de obicei, pentru o singura afacere de anvergura,dupa care dispar). Constituirea de firme offshore in tari considerate paradisuri fiscale, care se incadreaza in asa numita evaziune fiscala legala.

Firmele offshore sunt firme care nu au voie sa efectueze tranzactii decat cu strainatatea, deci nu pot sa intre in contact cu agenti economici autohtoni. Evaziunea fiscala in acest mod se practica astfel: exportatorul efectueaza un export cu pretul diminuat; diferenta reala de pret este incasata in contul firmei offshore prin reexportul la adevarata valoare. Aceasta diferenta nu e impozitata in nici un fel in tara paradis fiscal, putand fi transferata in tara exportatoare, intr-un cont personal fara a plati nici un impozit pe venitul obtinut din acest export.

PARADISURILE FISCALE

Trebuie recunoscut dreptul oricarui contribuabil de a evita pe cai legitime plata impozitelor, ceea ce presupune deseori, recurgerea la paradisurile fiscale, dar in acelasi timp aceste paradisuri fiscale pot fi folosite pentru efectuarea unor operatii care implica evaziune fiscala.

Majoritatea tarilor considerate paradisuri fiscale nu impun nici un impozit pe venit sau impun impozite doar asupra unor categorii de venituri, fie impun un impozit redus, in comparatie cu impozitele impuse de tarile de origine ale celor care folosesc paradisurile fiscale respective. De exemplu guvernele din Insulele Bahamas, Bermuda, Cayman si altele nu impun nici un impozit asupra veniturilor sau averii personale.

Acest tip de tari asigura o anumita protectie a informatiei bancare sau comerciale.

Cele mai multe tari paradisuri fiscale urmeaza o politica de incurajare a activitatii bancare din strainatate. Activitatea cetatenilor straini nu e supusa controalelor exercitate asupra schimburilor valutare sau alte controale. In comparatie cu comertul exterior, depunerile bancare din strainatate in paradisurile fiscale sunt considerabil mai mari decat conturile bancare straine in tarile care nu sunt paradisuri fiscale.

Un strain poate infiinta o companie intr-un paradis fiscal pentru a-si desfasura activitatea in alta tara. Astfel, compania nu va fi supusa controlului asupra schimburilor valutare in paradisul fiscal atat timp cat activitatea ei se desfasoara in moneda altor jurisdictii si nu se angajeaza in tranzactii in tara paradis fiscal respectiva.

In paradisurile fiscale se obtin cu usurinta licente de functionare pentru banci si corporatii.

Cei care recurg la paradisul fiscal in scopuri ilegale se impart in doua categorii importante:

cei al caror obiectiv este evaziunea fiscala; cei care ascund profiturile rezultate prin incalcarea legislatiei fiscale ca urmare a evaziunii fiscale.

In urma unor studii efectuate pe plan mondial au fost identificate mai multe tari paradis fiscal printre care: Andorra, Antigua, Bahamas, Bahrain,Barbados,Belize, Bermuda, Cayman, Costa Rica, Elvetia, Hong Kong, Liberia, Liechtestein, Luxemburg, Monaco, Antilele olandeze, Olanda, Panama, Singapore, Sf. Vincent, Sri Lanka.

53361rkb79csu1f

53361rkb79csu1f

53361rkb79csu1f

BIBLIOGRAFIE: ks361r3579cssu

1. Tranzitia economica in Romania - trecut, prezent si viitor - Cristof Rhl,

Daniel Daianu, Bucuresti 1999 2. Romania si Uniunea Europeana - Daniel Daianu, Radu Vranceanu, editura Polirom 2002 3. Finante publice si fiscalitate Petre Brezeanu, Iulian Marinescu, Ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti 1998 4. Public Finance and Public Choice - Cullis John, Jones Philip, Oxford University Press, 1998 5. Cartea alba 2002 Ministerul finantelor publice 6. Tratat de drept financiar si fiscal - Dan Drosu- Saguna, ed. All Beck SA 2001 7. Evaziunea fiscala Nicolae Hoanta, ed. Tribuna Economica Bucuresti 1997 8. Evaziunea fiscala Theodor Mrejeru, Dumitru Andreiu, Petre Florescu, Dan Safta, Marieta Safta, ed. Tribuna Economica 2000 9. Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscale - Claude Dauphin, Grupul de edituri Tribuna 1999 10. Revista Finante publice si contabilitate nr.3/ 2003, nr.1/2002, editata de Ministerul Finantelor Publice
11. http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/index.ph