EVAZIUNEA FISCALA Dictionarul Oxford defineste evaziunea fiscala ca fiind minimizarea obligatiilor fiscale in mod legal si prin mijloace

de dezvaluire deplina fata de autoritatile fiscale; aranjamentul afacerilor financiare in scopul reducerii obligatiilor , in cadrul legii. Legea privind combaterea evaziunii fiscale, numarul 87/1994 defineste evaziunea fiscala ca fiind sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine. In economia de piata, organele fiscale se confrunta cu un fenomen evazionist ce ia proportii de masa din cauza tentatiei de a fi sustrase de sub incidenta legii venituri impozabile cat mai substantiale. Dictionarul explicativ al limbii romane defineste evaziunea fiscala ca fiind : sustragerea de la plata obligatiilor fiscale. Evaziunea fiscala e rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum si a unei neprevederi si nepriceperi a legiutorului a carui fiscalitate excesiva e tot atat de vinovata ca si cei care ii provoaca prin aceasta la evaziune.

Modalitatile de evaziune fiscala. sunt: Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscale pe diferite tipuri de impozite si taxe sunt: a. In cazul impozitului pe profit: - reducerea bazei de impozitare;

neinregistrarea integrala a veniturilor realizate; transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup; incadrarea eronata in perioada de scutire;

b. Evaziunea fiscala la taxa pe valoarea adaugata:

Aplicarea eronata a regimurilor deducerilor; Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul;

Neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 10 milioane lei anual, venit total; Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti; Aplicarea eronata a cotei zero; Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare.

b. In cazul accizelor:

micsorarea bazei de impozitare; utilizarea unor cote inferioare celor reale; nedeclararea corecta a operatiunilor reale in cazul unor produse ale caror preturi erau purtatoare de accize (mai ales alcool).

Intr-o alta abordare putem considera ca evaziunea fiscala se manifesta prin urmatoarele modalitati: A. Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit A1. Pentru agentii economici: A1.1. Din domeniul productiei si prestatiilor de servicii: neinregistrarea intrarilor (materii prime, forta de munca, utilitati) si nici a iesirilor - produse si servicii comercializate fara documente. Consecintele evazioniste privesc urmatoarele venituri datorate statului:

Impozitul pe profit aferent valorificarii produselor obtinute si neinregistrate; Impozitul pe dividendele neinregistrate; TVA aferenta venitului obtinut si neinregistrat; Accize (daca sunt produse purtatoare de accize); Contributia la asigurarile sociale si de sanatate aferente salariilor platite si neevidentiate; Contributia la fondurile de pensii pentru agricultori, in cazul produselor alimentare.

A12.Din domeniul comertului: neinregistrarea facturilor aferente; A13. Din domeniul importului de produse si servicii:

Contrabanda cu produse din import neinregistrate la organele vamale determina nerealizarea veniturilor statului de forma: taxe vamale neachitate, TVA, comision vamal, accize (daca e cazul ), impozitul pe profit aferent valorificarii acestor produse, taxa pentru drumuri in cazul importului de carburanti si mijloace auto. Diminuarea valorii in vama a produselor importate prin falsificarea facturii originale a marfurilor importate.

In cazul in care falsificarea facturii externe este facuta cu stiinta exportatorului, pentru a-si recupera diferenta exportatorul emite o a doua factura pentru prestare de diverse servicii ( finantarea exportului, credite comerciale, consultanta, asistenta tehnica, management, prospectarea pietei etc.) pentru care nu se intocmeste declaratie vamala de import s nu se platesc taxe vamale. Daca falsificarea facturii nu se efectueaza cu stiinta exportatorului, recuperarea valorii reale a facturii se face, de obicei prin plata in cash, prin plata din conturile offshore - din afara tarii ori, adesea, prin compensarea cu alte operatii de export din Romania. A2. Pentru persoanele fizice autorizate sa exercite profesii aducatoare de venituri in domeniul productiei, comertului si serviciilor, o profesie libera ( avocati, notari, experti, contabili, medici, arhitecti, profesori etc.) sau persoane fizice neautorizate ( prin munca la negru, seviciile executate de meseriasi neautorizati, meditatii, consultatii medicale, consultanta juridica, contabila, financiara, comerciala etc. ). Principalele consecinte evazioniste sunt reprezentate de neplata impozitului pe venit(salariu), contributia la asigurarile sociale si de sanatate. B. Firmele fantoma sau fictive inregistrate intr-un sediu fictiv sau mutarea sediului real intr-unul fictiv sunt create special pentru practicarea evaziunii fiscale (de obicei, pentru o singura afacere de anvergura,dupa care dispar). C. Constituirea de firme offshore in tari considerate paradisuri fiscale, care se incadreaza in asa numita evaziune fiscala legala. Firmele offshore sunt firme care nu au voie sa efectueze tranzactii decat cu strainatatea, deci nu pot sa intre in contact cu agenti economici autohtoni. Evaziunea fiscala in acest mod se practica astfel: exportatorul efectueaza un export cu pretul diminuat; diferenta reala de pret este incasata in contul firmei offshore prin reexportul la adevarata valoare. Aceasta diferenta nu e impozitata in nici un fel in tara paradis fiscal, putand fi transferata in tara exportatoare, intr-un cont personal fara a plati nici un impozit pe venitul obtinut din acest export.