Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea din Craiova, Facultatea de economie si administrarea afacerilor,

Sectia: Economia comertului, turismului si serviciilor

Impactul paradisurilor fiscale asupra economiei


mondiale

Studenti: Alionescu Marinela


Cotel Nicoleta
Gabroveanu Andreea
Iordache Madalina

Craiova, 2014

Introducere

Atunci cand se vorbeste de paradisuri fiscale, lumea se gandeste, in general, la Alpii

Elvetieni si la Insulele Caraibe. Dar locurile traditionale- fie ca vorbim de Elvetia, de


Lichtenstein, de Luxemburg sau de Caraibe, sau de insulele Virgine britanice- sunt concurate cu
success de Statele Unite, unde avocatii din 7 state, cum sunt Nevada si Alaska, fac tot posibilul
sa atraga aici pe cei mai bogati oameni de pe planeta. In Texas, nu exista taxe pe venit personal,
iar taxa bruta de afaceri este la un nivel scazut( propietarii unici si parteneriatele generale sun
exceptiile scutite de impozite). Nu exista insa nici un paradis fiscal care sa ii multumeasca pe
toti. Unele zone s-au specializat pe activitatiile bancare, altele servesc interesele
multinationalelor, in timp ce celelalte aduna sub umbrela lor protectoare bogatii lumii. In plus,
despre aceasta lume a finantelor offshore - tarile sau jurisdictiile cu legislatie fiscala fie fara
impozite, fie cu impozite foarte scazute - nu totul e de bine.
Toate aceste raiuri ale finantelor au legi stricte referitoare la spalarea banilor negrii pentru
a se asigura ca institutiile financiare care-si au sediul acolo nu sunt folosite in scopuri ilicite.
Departamente speciale investigheaza orice posibila incalcare a reglementarilor. In paradisurile
fiscale este interzisa dezvaluirea oricarui aspect al tranzactiilor, inclusiv informatiile cu privire la
conturile bancare private, fara un ordin judecatoresc. Sunt amenzi uriase sau chiar pedeapsa cu
inchisoarea pentru angajatii bancilor care incalca intimitatea unui posesor de cont. In raiul
fiscalitatii, este imprtanta rezidenta, nu cetatenia. Conform celui mai recent raport, intre numarul
celor cu averi de peste 1 milion de dolari erau 27000 de miliarde, dintre care 8500 de miliarde

( 31%) erau inregistrate intr-un paradis fiscal. In lume, sunt nu mai putin de 73 de astfel de
refugii pentru eviatrea taxelor, conform datelor detinute de organizatia nonprofit Tax Justice
Network, care militeaza impotriva acestor paradisuri pentru cei bogati.
Paradisurile fiscale sunt utilizate de contribuabili din alte tari din diverse motive ca si :
- protectia averii;
- realizarea de profituri mari;
- spalarea banilor obtinuti n urma unor operatiuni ilegale;
- fuga din calea presiunii fiscale excesive din statul de origine;
Paradisurile fiscale sunt utilizate de multe ori pentru spalarea banilor proveniti din
activitati ilegale: trafic de droguri, de arme, prostitutie sau contrabanda; din acest motiv, ele
reprezinta o componenta semnificativa a crimei organizate.
Pot exista trei tipuri de societati instalate n paradisurile fiscale:
- Societatile holding : detin un portofoliu de titluri de participare dar nu desfasoara nici o
activitate economica.
- Societatile de baza: sunt societati nregistrate ntr-o tara cu fiscalitate redusa dar care nu
desfasoara activitati economice aici ci doar gestioneaza beneficiile concentrate de la filialele
grupului fondator ce sunt nregistrate n tari cu fiscalitate ridicata.
- Societatile fictive: se rezuma la o simpla cutie de scrisori existenta pe lnga un contabil,
avocat, notar, neavnd sediul n oaza fiscala respectiva; Scopul lor este transferul profiturilor
catre paradisul fiscalati, sustragerea de la controlul fiscal asupra contabilitatii ntreprinderilor din
grup.
Problema paradisurilor fiscale, gauri negre in privinta finantelor, a fost readusa in
discutie in noiembrie 2008, in perioada cea mai grava a crizei financiare, la o reuniune a 17 tarii
organizata la Paris, la initiativa Germaniei si Frantei. Statele participante au cerut
OCDE( Organizatie pentru Cooperare si dezvoltare econiomica) sa reactualizeze, pana la
mijlocul anului 2009, lista neagra a paradisurilor fiscale, la care Berlinul cerea adaugarea
Elvetiei.

Continut
Orice contribuabil este tentat sa plateasca impozite si taxe cat mai mici sau sa nu
plateasca nici un fel de impozit. Pentru a profita de o astfel de slabiciune umana, de-a lungul
timpului au existat teritorii care au creat o legislatie de atragere a fondurilor financiare,
acordandu-se facilitati deosebite, dintre care cea mai importanta o constituie scutirea de impozite
ori nivelul acestora extreme de redus. Aceste teritorii sunt denumite in literature fiscala
paradisuri fiscale.
Ca o definitie mai generala, prin termenul de paradis fiscal se itelege orice tara care nu
percepe impozite ori impozitele sunt reduse pe toate sau doar pe unele categorii de venituri, un
nivel ridicat de secret bancar sau commercial, cerintele minime din partea bancii comerciale si
un fel de restrictii asupra schimbarilor valutare.

Privita prin prisma reducerilor sau scutirilor de impozite aproape fiecare tara poate fi
considerata paradis fiscal, pentru ca, intr-o forma sau alta, societatilor comerciale sau persoanelor
individuale straine le sunt oferite diferite stimulente pt a incuraja investitiile lor si a promova
astfel cresterea economica in zona.
Tot un fel de paradisuri fiscale, intr-un anumit sens, pot fi definite si zonele libere,
respective zonele defavorizate care, potrivit legislatiei ce reglementeaza functionarea lor, profita
de diverse inlesniri fiscale sau de alta natura.
In vederea sustragerii de la impozitate a unei parti din profit, o modalitate foarte utilizata
de companiile transnationale o constituie nfiintarea unor filiale n tari unde fiscalitatea este mai
redusa si organizarea unor relatii artificiale( de multe ori, numai scriptice) ntre acestea
si unitatile producatoare aflate pe teritoriul altei tari cu fiscalitatea mai ridicata.

Caracteristicile comune ale paradisurilor fiscale pot fi urmatoarele:


- ofera avantaje fiscale contribuabililor care si stabilesc sediul sau rezidenta pe teritoriul lor;
- asigura protectia operatiunilor comerciale sau financiare;
- existenta unui sistem bancar fara reglementari restrictive si a unor mijloace de comunicatie
performante;
- rapiditatea derularii operatiunilor economice si comerciale;
- absenta unui control asupra operatiunilor comerciale de schimb.
Pentru a fi atractive pentru investitorii straini sau pentru dezvoltarea unor anumite
ramuri economice ( turismul) si realizarea de venituri colaterale, n special tarile mai putin
dezvoltate economic relaxeaza sistemul fiscal peste limitele normale si reduc controlul n
anumite sfere de activitate economico-financiara.
Printre facilitatile acordate de statele considerate paradisuri fiscale se numara:
- scutirea de impozitul pe profit, pe plusvaloarea de capital sau pe avere;
- cote de impozitare foarte scazute;
- avantaje pentru anumite tipuri de societati: holding-uri;
- perceperea de impozite pe profiturile aferente unei baze teritoriale : daca profiturile
nu si au sursa acolo , nu exista impozit;
- cedarea investitiilor realizate n cadrul unui paradis fiscal este scutita de impozit pe
plusvaloare;
- existenta specialistilor din domeniul bancar, juridic, contabil extrem de competenti.
Principalul obiectiv al contribuabililor care doresc s_ intre n paradisurile fiscale ar fi:
reducerea materiei impozabile din statele cu o fiscalitate ridicat_ _i transferarea acesteia n
zonele n care cotele de impunere sunt mai mici dect n _ara de origine sau chiar nule.

Principalele caracterisitici ale paradisurilor fiscale sunt:


-

Impozitele reduse
Importanta relativa a activitatii bancare
Mijloace de comunicatii moderne
Lipsa de control asupra monedei
Publicitatea promotionala

Potrivit metodei OCDE, o tara trebuie sa indeplineasca patru criterii pentru a se incadra
in categoria paradisurilor fiscale. In primul rand, asocierea cu paradisurile fiscale tine de nivelul
impozitelor percepute care sunt foarte scazute, iar in unele cazuri zero. Dar acest criteriu nu este
suficient in conditiile in care fiecare jurisdictie are dreptul sa stabileasca individual nivelul
impozitelor percepute in interiorul sau.
Celelalte criterii enumerate de OCDE se refera la lipsa transparentei operatiunilor
bancare, existenta unor reglementari care impiedica schimbul de informatii referitoare la
impozite intre guverne si lipsa unor conditii ca activitatile economice intreprinse de companii
sau sa fie unele subtantiale. Acest ultim criteriu poate releva intentia anumitor state de a atrage
investitii doar pe baza operatiunilor oferite de nivelul de impozitare asa numite centrele offshore.
Grupul de presiune Tax Justice Network estimeaza ca pierderile generate sistemului
global de impozitare prin intermediul paradisurilor fiscale se ridica la 255 mld. dolari pe an, dar
aceste cifre sunt acceptate in unmanitate. OCDE, de exemplu, estima ca la nivelul anului 2007
capitalurile plasate prin intermediul firmelor offshore in paradisurile fiscaleatingeau o valoare
cuprinsa intre 5000 7000 mld. dolari. Numai in Insulele Cayman capitalurile de acest fel erau
estimate la 1400 mld. dolari.
Andr Beauchamp, n cartea sa Guide mondial des paradis fiseaux, grupeaza
principalele paradisuri fiscale n raport cu regimul fiscal existent, n urmatoarele sase grupe:
a) tari n care nu se impoziteaza venitul si cresterea de capital ale persoanelor fizice:
Bahamas, Bahreim, Bermude, Principatul Monaco, Insulele Cayman;
b) tari n care impozitul pe profit este stabilit pe o baza teritoriala, contribuabilii
beneficiind de o scutire de impozit pentru profiturile obtinute din tranzactii realizate n afara
teritoriului: Costa Rica, Hong Kong, Malaiezia, Panama, Filipine, Venezuela;
c) tari n care cotele de impozit sunt mici: Liechtenstein, Elvetia, Insulele Virgine
britanice, Antilele Olandeze;
d) tari care ofera avantaje specifice societatilor holding: Luxemburg, Singapore, tarile de
Jos;
e) tari care ofera exonerari fiscale investitiilor create n vederea cresterii exporturilor:
Irlanda pentru societatile create nainte de 1981;
f) tari care ofera alte avantaje specifice anumitor societati: Antiqua, Auguilla, Grenada,
Jamaica, Barbados.
Desi paradisurile fiscale ofera, in general, acelasi fel de facilitati, totusi exista si unele
deosebiri intre ele care le fac mai atractive pentru anumite categorii de investitori. Alegerea unui
paradis fiscal va depinde de obiectivul de baza al persoanei in ce priveste utilizarea unei
jurisdictii a secretului financiar situate in afara tarii de rezidenta. Totodata, nu trebuie omis in
alegerea paradisului fiscal si impactul legislatiei din tara de origine a investitorului asupra
conditiilor legale de investire in strainatate si de repatriere a profiturilor obtinute.
Adevarul este ca nu exista un paradis fiscal perfect sau cel mai bun, pentru ca intr-o astfel
de situatie toti investitorii se vor napusti in acel teritoriu, iar celelalte paradisuri fiscale ar

disparea. S-au facut incercari de a stabili un sistem cantitativ de ierarhizare, astfel incat sa se
poata gasi cel mai bun paradis fiscal, din toate punctele de vedere.
Desi lista nu este exhaustiva, vom prezenta in continuare cateva din cele mai cunoscute
paradisuri fiscale.
Commonwealthul Insulelor Bahama este o colonie independent a Coroanei Britanice
cu puternice traditii britanice, situata in largul coastei de est a Floridei de Sud. In Insulele
Bahama exista peste 350 banci diferite, inclusiv cele mai multe din cele mai importante banci ale
lumii. Circa 95% din volumul total al tranzactiilor financiare care se desfasoara aici sunt legate
de tranzactii internationale pentru straini. Conturile bancare sunt usor de deschis pot fi create
chiar si prin posta. Nu exista nici un fel de restrictii de ordin monetar sau de schimb valutar
asupra fondurilor straine care pot fi transferate si din tara cu usurinta.
Bermuda este, de asemenea, o fosta colonie britanica, cu indelungate traditii de centru
financiar international. Aici nu exista nici un fel de control asupra schimburilor valutare si orice
cantitati de bani pot fi introduse sau scoase din tara. Bancile din Bermuda ofera o larga varietate
de conturi si servicii ( conturi curente, de economii, fiduciare si de custodie, conturi de trust,
management de investitii, servicii de brokerage, servicii executori, management si administratie
de coruptie, management de proprietati imobiliare si servicii de creditare financiare). Bancile din
Bermuda sunt ceva mai restrictive in ce priveste acceptarea de noi client, cel putin in
comparative cu celelalte paradisuri fiscale din bazinul caraibian. In general, ele prefera ca noii
clienti sa fie recomandati de un membru al cominitatii profesionale ( nu neaparat profesionisti
locali). Este interesant de notat ca in Bermuda exista doar patru banci ( The Bank of Bermuda,
Bermuda National Bank, Bermuda Provident Bank, The Bank of N.T. Butterfield and Son).
Cipru. Datorit regimului favorabil existent n Cipru n privina impozitul pe profitul
societilor (cu cel mai redus nivel de impozitare global din Uniunea European), ct i reelei
foarte bune de tratate privind evitarea dublei impuneri pe care Republica Cipru o are cu peste 40
de state, Cipru a devenit un loc bine cunoscut n care investitorii internaionali i societile
multinaionale dein, planific i administreaz investiii transfrontaliere. Exist mai multe
considerente avute n vedere de investitori cnd se opteaz pentru desfurarea de activiti prin
intermediul Ciprului:
a) regimul favorabil existent n Cipru privind impozitarea Dividendele primite de la
filialele situate n afara Ciprului sunt scutite de la plata impozitelor, cu condiia deinerii unui
procent minim de 1%. Singurele excepii se aplic filialelor care: sunt supuse unui nivel de
impozitare mai mic de 5% i mai mult de 50% dac activitile acestora produc venituri (pasive)
din investiii i plasamente. Pentru dividendele pltibile acionarilor nerezideni nu se reine nici
un impozit la surs. Venitul din dobnzile obinute de ctre o societate din Cipru este supus
urmtoarelor impozite: o contribuie special de 10% pentru Fondul de Aprare i 50% din
venitul din dobnzi este supus impozitului pe profit de 10%.

Dobnzile obinute din activitile obinuite ale societii (sau care au o legtur strns
cu acestea) sunt scutite de contribuia special pentru aprare, dar sunt supuse integral
impozitrii n ceea ce privete cota de 10% a impozitului pe profit. Pentru dobnzile pltite
creditorilor nerezideni n Cipru nu se rein impozite la surs. Veniturile din redevene obinute de
o societate rezident n Cipru sunt supuse impozitului pe profit de 10%. Pentru redevenele
pltite de o societate rezident n Cipru unei societi nerezidente nu se rein impozite la surs n
Cipru, cu condiia ca exercitarea drepturilor la redevene s aib loc n afara Ciprului. Acordarea
unei sublicene ctre o firm nerezident se ncadreaz n aceste prevederi. Ctigurile obinute
prin vnzarea proprietilor imobiliare deinute n Cipru sunt supuse impozitrii la cota de 20%.
n ceea ce privete impozitul pe capital, n principiu, Cipru nu percepe un astfel de impozit sau
alte taxe asemntoare asupra contribuiilor de capital la societile rezidente.
b) tratatele ncheiate de Cipru pentru evitarea dublei impuneri Cipru a dezvoltat o reea
extins de tratate pentru evitarea dublei impuneri cu peste 40 de ri. Aceste tratate de evitare a
dublei impuneri asigur reinerea unui impozit minim sau nul la surs n ara care efectueaz
plile, pentru dividendele, dobnzile i redevenele pltite de filialele/creditorii strini ctre
societile din Cipru. n cazul n care n ara care pltete dobnzile i redevenele se rein
impozite la surs, exist multiple opiuni ca aceste impozite s fie deduse din impozitele datorate
n Cipru.
c) alte avantaje pe care le ofer Cipru: lipsa legislaiei SSC. n Cipru nu exist
conceptul de "legislaie SSC" (societate strin controlat), conform cruia profiturile realizate
de filialele strine ale unor societi rezidente n Cipru din activiti "pasive" precum finanarea,
acordarea de licene etc. sunt incluse n baza de impozitare a societilor din Cipru; taxe
competitive pentru constituirea i administrarea societilor; valoare redus a capitalului social
obligatoriu; un sistem legislativ puternic bazat de dreptul civil englez; poziionare geografic
strategic.
Insulele Cayman sunt situate la Sud de Cuba si sunt sevite de mai multe companii
aeriene majore, care efectueaza curse regulate la Miami, Houston si alte orase din SUA al caror
numar este in rapida crestere. Principala activiate pe Insula Marelui Caynam este activitatea
bancara internationala, in insula existand circa o banca la fiecare treizeci de locuitori. Imaginea
Caymanului de stat paradis fiscal este viguros promovata de autoritatile guvernamentale si
sectorul economic privat. Legea bancilor si trusturilor, precum si Legea relatiilor confidentiale se
numara printre cele mai severe si restrictive din intreaga lume. Dupa cum ne putem astepta
Cayman poseda toate celelalte caracteristici ale unui paradis fiscal reusit, printre care: un sistem
de telecomunicatii superior, nici un fel de restrictii monetare sau de schimb valutar, reprezentarea
tuturor marilor banci internationale si specialisti locali in domeniul impozitelor international.
Caymanul se mandreste, de asemenea cu trsturile sale specializate in finantarea si
administrarea corporatiilor straine si activa promovare a bancilor cu placi de alama clasa b, cu
companiile de investitii si o varietate de alte entitati, toate fara ca cineva sa intrebe ceva.

Elveia, considerat drept cel mai mare centru offshore din lume, a fcut n permanent
obiectul multor dezbateri legate de evaziunea fiscal,datorit poziiei sale ferme vizavi de
meninerea confidenialitii n relaia cu clienii si. n cadrul conferinei din Frankfurt a
profesionitilor n domeniul financiar din septembrie 1999, ministrul de finane al Elveiei,
Kaspar Villiger, a declarat c problema confidenialitii client-banc nici nu se pune n discuie.
Pe parcursul ultimelor negocieri privind combaterea evaziunii fiscale, ncepute la sfritul anilor
80, oficialii elveieni au refuzat s renune la politica lor de confidenialitate, fiind constrni s
accepte n schimb implementarea unui regim de taxe pe economii. Acest sistem, adoptat n iulie
2005, a fost vzut ca o modalitate de a recupera o parte din banii pierdui de economiile naionale
europene ca urmare a operaiilor de tip offshore, dei exista riscul ca aceste investiii, n loc s se
diminueze, s se ndrepte ctre alte centre offshore din afara Europei, cum ar fi Singapore sau
Hong Kong.
O analiz din 2005 a firmei de consultan Boston Consulting Group prevedea ieirea a
cel puin 1.000 de miliarde de euro (1.300 de miliarde de dolari) din Elveia si Luxemburg, de
asemenea important centru de investiii offshore. Cu toate acestea, la mai bine de un an de la
adoptarea acestei decizii, indicele arat ca investitorii din Elveia au rmas pe loc. Cifrele din
spatele operaiunilor bancare de acest tip sunt greu de precizat, dar James Nason, purttoul de
cuvnt al Asociaiei Bancherilor din Elveia, a naintat urmtorul argument: Dac (n urma
impunerii taxei) investitorii i-ar fi reorientat investiiile ctre alte ri, bncile elveiene ar fi
ripostat, lucru care nu s-a ntmplat. Mai mult, capitalul controlat de bncile elveiene a crescut
semnificativ n ultimii ani, chiar i dup intrarea n vigoare a taxei, ajungnd la 4.400 de miliarde
de fraci elveieni (3.500 mld. $) n 2005, fa de 3.500 de miliarde de franci n 2004, conform
declaraiilor Bncii Naionale a Elveiei i ale Asociaiei Bancherilor din Elveia. Aceste sume
includ i capitalurile provenite de la clienii strini, care au crescut de la 2.000 de miliarde de
franci elveieni n 2004 la 2.600 de miliarde de franci elveieni n 2005. Taxa nu a afectat nici
poziia de lider a bncii UBS n domeniul managementului averilor la nivel mondial. n plus, o
alt banc elveian, Credit Suisse, ocup locul patru n acest clasament, conform unui sondaj
efectuat de firma de consultan Scorpio Partnership din Londra.
Capitalurile administrate de UBS au crescut n 2005 la 1.310 miliarde de dolari, n
comparaie cu 2004, cnd nsumau 1.210 miliarde de dolari. Reglementrile UE vizau
mpiedicarea rezidenilor europeni de a evita taxele prin investiii n paradise fiscale ca Monaco,
Elveia sau n insulele britanice Jersey si Guernsey. n urma acordului, Elveia i celelalte ri
vizate trebuie s aplice taxa sub forma unei rate fixe la dobnzile ctigate de investitorii
rezideni. Cuantumul acestei taxe, care n prezent este de 15%, este declarat n sum global
rilor UE din care provin investitorii, fr a releva identitatea acestora. Rata dobnzii va crete
la 20% n 2008 i va ajunge la 35% n 2011. Taxa este direcionat ctre un segment restrns de
investitori, i anume ctre investitorii individuali care obin ctiguri din depunerile bancare i
din obligaiuni. Veniturile din dividende nu sunt supuse taxei, ceea ce nseamn c cetenii
europeni care doresc sa evite plata acestei taxe o pot face prin investiii offshore n aciuni.

Aceste particulariti au atras critici privind selectivitatea taxei. Unele bnci s-au plns de
restriciile impuse de noua tax, considernd c o msur pentru prevenirea evaziunii fiscale nu
este absolut necesar, ntruct aceasta nu reprezint o problem a mediului elveian de afaceri.
n ciuda creterii ngrijortoare referitoare la efectele negative ale taxei asupra activitii
bncilor, investitorii nu s-au ndreptat spre alte ri. Cauzele ar putea fi ncrederea clienilor n
experiena bancherilor elveieni sau faptul ca acetia i-au adaptat portofoliile astfel nct s
evite taxele, ns motivul principal l reprezint ncrederea clienilor n politica de
confidenialitate a bncilor elveiene n ciuda presiunii exercitate de U.E. Atractivitatea Elveiei
pentru investitorii bancari din exterior const n stabilitatea, sigurana i know-how-ul dobndite
de-a lungul generaiilor precum i n asigurarea confidenialitii clienilor, a observat Nason.
Insula omului. Isle of Man, naiunea cu cea mai veche structur parlamentar, datnd de
acum 1000 de ani, se bucur de o economie naional de succes, cu sectoare financiar, bancar i
de asigurri bine reglementate. n insul sunt nregistrate aproximativ 33.000 de societi
offshore. Pe lang acestea, mai sunt aproximativ 2.500 de firme, provenind din alte jurisdicii i
care sunt prezente sub diferite forme, fiind sunt inregistrate n Registrul Comerului pentru
companii Anul VI, Nr. 6/2007 183 strine (Foreign Register). n ianuarie 2002, Isle of Man a
devenit unul din primele centre financiare din lume care a reglementat ageniile responsabile cu
nregistrarea i administrarea companiilor offshore.
Pentru iniierea unei companii offshore n Isle of Man, exist o procedur reglementat de
Legea companiilor, datnd din 1931. Astfel, pentru nregistrare sunt necesare, n primul rnd, un
Memorandum i Documentele de Asociere. Acestea definesc, printre altele, activitile
companiei i cum va funciona aceasta. Apoi mai trebuie s existe cel puin doi directori i o
secretar, un birou n Isle of Man i un furnizor de servicii local. Taxele pentru nregistrare
nsumeaz 180 de lire sterline, la care se adaug unele taxe de pltit avocailor sau contabililor
care au oferit consultan. Identitatea proprietarilor de companii nu este o informaie public,
ns identitatea proprietarilor reali trebuie comunicat furnizorilor de servicii i transmis
autoritilor, la solicitarea acestora. Ca rspuns la acuzaia adus jurisdiciilor offshore c ar
favoriza frauda fiscal, exist numeroase studii care au confirmat faptul ca Isle of Man
coopereaz complet n combaterea fraudei fiscale, c msurile adoptate mpotriva splrii de
bani se realizeaz la cele mai nalte standarde internaionale. Aceste rapoarte vin de la guvernul
Regatului Unit al Marii Britanii, Garda Financiar i FMI. Isle of Man a fost inclus n cea mai
bun categorie, din acest punct de vedere, Group I. n privina nivelului taxelor, Isle of Man
este o zon cu taxe foarte mici pentru sectorul privat, de fapt majoritatea egale cu zero. n
domeniile bancar i asigurri se percepe un mic impozit, dar n alte domenii nu exist de loc
impozite pentru companii. Exist doar impozite pltite de ctre angajai. Insula colaboreaz cu
instituii globale precum OECD, pentru a stabili noi sisteme de transfer al informaiilor ntre
autoritile din domeniul fiscal.

Justificarea oficialilor insulei pentru nivelul sczut de impozitare este urmtoarea: nu se


impoziteaz profitul, compania l reinvesteste, angajeaz personal, iar personalul pltete
impozit. Aproximativ 20-25% din acest impozit ajunge la buget. Astfel cresc i sumele atrase de
stat, iar sectorul privat se dezvolt.
Liechtenstein este o tara independenta, situata intre Elvetia si Austria. Sistemul ei
bancar si legile confidentialitatii sunt, din toate punctele de vedere, aceleasi ca legile din Elvetia,
asa cum sunt reglementarile monetare si excedentul sistem de telecomunicatii. Cei mai multi
experti considera ca Liechtensteinul si Elvetia intersanjabile din perspectiva paradisurilor fiscale.
Olanda. n ciuda impozitului relativ ridicat de 25% pe venit pentru companii, o
combinaie ntre deduceri, excepii fiscale i tratate internaionale ofer companiilor posibilitatea
de a nu plti deloc impozite i taxe. Mai bine de 400 de companii americane au declarat c au
sediu n Olanda, potrivit Financial Times.
Olanda este o destinaie atractiv i pentru starurile rock. Trupe precum U2 i The
Rolling Stones au profitat de faptul c Olanda nu aplic taxe pe drepturile de autor, potrivit unei
anchete The New York Times.
Luxemburgul formeaza impreuna cu Belgia si Olanda o uniune vamala si economica
cunoscuta sub denumirea de Benelux. Infrastructura perfecta, confidentialitatea operatiunilor,
precum si pozitia sa in structurile europene fac din Luxemburg un lider in domeniul financiar
bancar.
Luxemburgul se adreseaza in special afacerilor mari si institutiilor financiar-bancare,
fiind cotat al 7-lea centru financiar-mondial . Pentru a putea inregistra o companie in Luxemburg
sunt necesare :
-un capital minim de un 1250000 franci luxemburghezi sau echivalent;
-varsarea intregului capital ,daca sunt emise actiuni la purtator ;
-minim 2 actionari,persoane fizice sau juridice ,care isi vor declara numele,sediul si ocupatia;
-minim 3 directori ,persoane fizice sau juridice;
-un auditor calificat;
-statutul societatii in limbile germana sau engleza ;
-sediul official in Luxemburg.
Este,de asemenea ,obligatoriu ca anual sa se depuna bilant contabil audiat;acesta trebuie
aodoptat de adunarea generala a actionarilor;de asemenea, este obligatorie formarea unui fond de
rezerva ,din profitul obtinut ,pana la 10 % din capitalul inscris.
Austria a rmas unul dintre cele dou state din UE care nc mai garanteaz secretul
bancar. ara este n continuare atractiv pentru nerezideni datorit faptul c nu prevede impozit
pe motenire, potrivit Tax Justice Network. Totodat, impozitele imobiliare pot fi evitate prin
intermediul nregistrrii ca fundaie - beneficiarii rmn anonimi, potrivit legislaiei austriece.
Statul percepe ns o tax pe veniturile obinute din dobnzi bancare, pe care o transfer apoi
guvernelor naionale n cazul conturilor deinute de strini n bnci austriece. Asupra Austriei sau exercitat presiuni intense pentru a dezvlui informaii bancare cu alte guverne din UE, ns

principiul secretului bancar a fost aprat feroce de cancelarul Maria Fekkter, care a atacat SUA i
Marea Britanie, cele mai puternice voci care cereau mai mult transparen din partea sistemului
bancar austriac.
Insulele Virgine Britanice.Pana in present,in acest teriroriu s-au inmatriculat 215000
de companii offshore,aproape de 20 de ori cat numarul de locuitori,iar bancile inmatriculate aici
administreaza fonduri a caror valoare depaseste 300 miliarde USD.
Vecinul cel mai apropriat este Puerto Rico, la 60 de mile sprer Vest.
Companiile nerezidente care se inregistreaza aici trebuie sa aiba managementul si
control in afara teritoriului.Ele platesc o taxa initiala de 250 USD si,in continuare ,o taxa anula
de inregistrare de aceeasi valoare.Nu este necesara tinerea contabilitatii si nici alte declaratii
fiscale.
Ungaria, in prezent cunoaste o dezvoltare economica deosebita, facand eforturi pentru
realizarea unei infrastructuri necesare aderarii cat mai repede la Piata Comuna. Este foarte
posibil ca in viitor Ungaria sa devina nu numai o Elevetie a Europei de Est,ci si unul din cele mai
importante centre financiare bamcare din lume .
Pentru a putea infiinta companiile offshore in Ungaria trebuie indeplinite urmatoarele
conditii:
-societatea sa fie detinuta in intregime de straini;
-veniturile firmei nu trebuie sa provina din Ungraia,ci numai din strainatate;
-majoritatea angajatilor si directorilor sa fie cetateni maghiari ;
-conturile firmelor offshore sa fie deschise in banci maghiare;
-obtinerea unui permis pentru exceptarea de la control valutar .
Procedura deschiderii unui cont este simplificat .Odata cu semnarea contractului de
cont,clientul specifica si doua cuvinte de cod cunoscute numai de el si ofiterul de cont .Aceste
parole pot fi schimbate ori de cate ori clientiul doreste .Utilizarea acestor parole face posibila
accesarea contului de la distanta ,el poate fi controlat prin transmiterea ordinelor de plata prin fax
sau prin internet.
Irlanda. n ciuda crizei din UE, economia Irlandei a nceput s-i revin treptat datorit
abilitii de a atrage multinaionale. Taxa pe venit pentru companii, de numai 12,5%, a reuit s
aduc n Irlanda gigani precum Google, care se folosesc de stat pentru a-i desfura exporturile
n UE. ns ca urmare a mprumutului de urgen uat de Dublin n noiembrie 2011 de la UE i
FMI, presiunile asupra statului au crescut pentru nsprirea cadrului fiscal. Senatul american a
acuzat gigantul Apple c s-a folosit de o nelegere cu guvernul irlandez pentru a plti taxe mai
mici de 2%.
Romnia nu se afl n clasamentul paradisurilor fiscale, ns organizaia care a realizat
topul specific faptul c ara noastr este nc n dezvoltare. Potrivit ActionAid, 66 de companii
din Marea Btianie i-au deschis subdiviziuni ale afacerilor n Romnia, printre cele mai
cunoscute fiind Vodafone, GlaxoSmithKline, Unilever, Tabacco, Marks and Spencer sau Next.

n perioada 2000-2008, din Romnia au ieit, sub form de fluxuri financiare ilicite,
32,4 miliarde de dolari. Aceste sume reprezint ieirile de capital considerate ilicite, un exemplu
fiind expatrierea profitului prin metode la limita legii, n special cnd vine vorba despre preurile
de transfer, destinaiile fiind paradisurile fiscale sau statele cu o fiscalitate mai sczut. n cazul
n care cele 3,6 miliarde de dolari ar reprezenta doar profit externalizat de ctre multinaionale, ar
nsemna c pierderea la bugetul statului a fost, n fiecare an, de aproape 580 de milioane de
dolari, prin neimpozitarea acelui profit cu 16%.
Faptul c Romnia a avut ieiri de fluxuri financiare ilicite de capital, n medie, de 3,6
miliarde de dolari nu nseamn c ara noastr nu este privit de unii investitori ca un loc n care
se pot spla bani. "Nu m pronun asupra acestui studiu pentru c nu l-am citit nc. Este clar c
se fac asemenea transferuri i c ele sunt fcute de multinaionale. Ceea ce pot s v spun ns
este c din datele BNR, calculate dup metodologia FMI, reiese c Romnia are intrri de capital
mai mari dect ieirile, ceea ce nseamn c i Romnia este un teren propice pentru splarea de
bani", a declarat pentru Gndul, analistul economic Ilie erbnescu. n raportul privind balana
de pli, la capitolul 3 intitulat "Erori i Omisiuni" este trecut cifra de 450 de milioane de euro
pentru perioada ianuarie-octombrie 2010, ceea ce nseamn, dup cum explic el, c "n acea
perioad, n Romnia au intrat aceti bani care nu pot fi gsii nicaieri.
Folosirea companiilor-paravan
Acestea sunt companii pasive care, de obicei, au un obiect de activitate foarte
diversificat sau un obiect de activitate care nu mai corespunde activitatilor despre care se
presupune ca genereaza un flux substantial de fonduri atunci cnd este vorba de companii recent
preluate. Adeseori, aceste companii utilizeaza persoaneparavan, adrese fictive sau adrese de
casute postale.
De cele mai multe ori, n cazurile de spalare de bani sunt implicate companii, inclusiv
institutii financiare, nfiintate n paradisuri fiscale sau centre offshore. Conturile intermediare
sunt n mod frecvent utilizate pentru fonduri provenite din strainatate. Aceste fonduri sunt
ulterior transferate ct mai repede posibil n conturile unor companii cu sedii n paradisuri fiscale
sau centre offshore.
Att timp ct n centrele offshore, va exista o legislatie privind secretul bancar si
centrele financiare offshore nu vor fi dispuse sa efectueze un schimb de informatii cu autoritatile
de aplicare a legii (FIU, investigatori) unui investigator i va fi greu sa depisteze anumite
tranzactii financiare. Astazi, toate companiile bancare offshore aplica normele FATF, asa cum au
fost acestea stabilite n cadrul Grupului Wolfberg. Astfel, schimbul de informatii se poate
produce. O comisie rogatorie se poate dovedi utila n aceasta problema.
Exemple de indicii privind persoane juridice offshore frauduloase
1. Nu se fac plati. Compania offshore fie mprumuta, fie investeste fonduri n
Romnia. Cu toate acestea, nu se efectueaza plati de dobnzi sau de dividende.
2. Nu se depun declaratii de venit. Compania offshore nu depune declaratii de
impozit pe venit. n general, venitul obtinut ntr-o tara (Romnia) este impozabil n
tara respectiva.
3. Nu exista loc de desfasurare a activitatii. Compania nu are un loc de desfasurare a

activitatii nici n tara de provenienta, nici n Romnia. Acest lucru indica n mod clar
ca entitatea offshore reprezinta un mijloc de a ascunde proprietarul fondurilor ilegale.

Concluzii
La simpla auzire a cuvntului paradis fiscal ne imaginm locuri populate de miliardari
care i petrec cea mai mare parte a timpului pe plaj, lungii pe un ezlong sau ntr-un hamac
agat de doi cocotieri, cu un pahar la ndemn. Averea lor, n mod evident inepuizabil, este
ascuns ntr-o banc elveian sub un numr de cont.
Fiecare i furete astfel scenariul viselor sale... (Duphin, C., Ghidul cu adevrat practic
al paradisurilor fiscale,)
Realitatea este c paradisurile fiscale nu sunt situate toate la tropice, ci sunt rspndite pe
cele cinci continente i nu sunt refugiul exclusiv al celor mai bogai. Majoritatea celor care obin
profituri n aceste locuri dispun de o avere modest pe care doresc s o dezvolte i s o pstreze.
n epoca avionului i a internetului, orice individ care deine cteva bunuri resimte ntr-adevr
nevoia de a proteja ceea ce posed.
n contextul mondializrii schimburilor, o ntreprindere care ignor paradisurile fiscale se
condamn prin aceasta la non-competivitate.
Denumirea de paradis fiscal, folosit ntr-un domeniu larg n ultimii 20 ani, tinde din ce
n ce mai mult s fie nlocuit prin acela de paradis financiar sau de centru financiar
internaional sau mai nou de centru financiar offshore.
n aceste mici ri, n marea majoritate insulare, se poate alege domeniul fiscal, locul de
instalare a bazei de lucru, se poate tri aici, se pot ctiga bani sau se poate obine cetenia i se
adreseaz fie persoanelor fizice, fie persoanelor juridice, fie ambelor n acelai timp.
Statele considerate ca fiind paradisuri fiscale constituie un refugiu pentru toate tipurile de
societi cu scopul de a permite beneficiarilor s reduc i respectiv chiar s suprime n totalitate
taxele la care sunt supui n deplin legalitate i de o manier practic imposibil de controlat de
ctre serviciile fiscale din ara de origine.
n lume exist aproximativ 60 de paradisuri fiscale. Unele, dup ce au disprut, aa cum e
cazul Libanului, renasc din propria cenu. Altele, aa cum este Elveia, sunt pe cale de dispariie
sau au disprut de curnd, cum este Hong-Kong-ul. Concomitent, n alte locuri se nasc paradisuri
noi.
n concluzie, o planificare fiscala cu companii offshore nu este sinonima cu spalarea
banilor. Cu toate acestea, o planificare fiscala cu companii offshore nseamna evaziune fiscala
dar, n multe cazuri, exista bigoti si ea se poate transforma usor n evaziune fiscala. n cele mai
multe cazuri, evaziunea fiscala implica spalare de bani.

Tranzactiile bancare necesare efectuate de companie si constituirea companiilor offshore


nu pentru evaziune fiscala, ci pentru a scapa de impozit, trebuie investigate n detaliu n astfel
de cazuri. n plus, pierderea venitului impozitabil reprezinta o povara grea pentru bugetul unui
stat, iar concurenta neloiala distorsioneaza comertul. n cazurile n care tranzactiile economice si
cele monetare nu sunt transparente, din cauza unor anumite constructii offshore ilegale,
investigatorii sunt obligati sa l caute pe proprietarul beneficiar. Obtinerea informatiilor este o
sarcina foarte importanta pentru a ajunge la concluzii corecte ntr-o investigatie, n ciuda faptului
ca aceste investigatii sunt dificile si cronofage. Este n joc raspunderea agentului bancar de
conformitate si a consilierilor juridici si fiscali. Interogarea acestor persoane este obligatorie, desi
de cele mai multe ori sunt chestionate numai persoanele executante.

Bibiografie
*Buziernescu Radu, Evaziune Fiscala interna si international, Editura Universitaria Craiova,
2007
*Manaila Adrian , Companiile Offshore sau evaziune fiscal legala, Editura All Beck, Bucuresti ,
1999
*Popa Stefan, Cucu Adrian , Economia subterana si spalarea banilor, Editura Expert Bucuresti,
iulie 2000
http://www.proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/view/1040/959
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-03/20_CONSTANTIN_ENEA.pdf
file:///C:/Users/Vasy/Downloads/51725386828_BUZIERNESCU_RO.pdf
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/finante/top-10-paradisuri-fiscale-in-lume-vezi-care-esituatia-romaniei-240972.html
http://www.gandul.info/stiri/romania-intre-sursa-de-bani-pentru-paradisurile-fiscale-si-terenpentru-spalat-banii-unde-s-au-dus-peste-30-de-miliarde-de-dolari-7913003
http://www.gandul.info/stiri/romania-intre-sursa-de-bani-pentru-paradisurile-fiscale-si-terenpentru-spalat-banii-unde-s-au-dus-peste-30-de-miliarde-de-dolari-7913003