Cuprins:

❑ DEFINIREA SI CARACTERIZAREA EVAZIUNII FISCALE

❑ FORMELE EVAZIUNII FISCALE
❑ METODE DE EVAZIUNE FISCALA
❑ CAUZELE EVAZIUNII FISCALE
❑ COMBATEREA ȘI PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE
❑ CONCLUZIE
✓ MOTTO :

"Ultimul lucru pe care vrei sa il faci in mijlocul

unei recesiuni este sa cresti taxele, deoarece
acest lucru ar scoate cererea si mai mult in
afara economiei si ar impinge afacerile intr-o
groapa si mai mare"
Warren Buffett
 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA EVAZIUNII FISCALE

Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea unor persoane fizice sau juridice de la plata impozitelor sau taxelor. Evaziunea
fiscală se manifestă adesea prin denaturarea informațiilor ce sunt raportate la autorități, precum declararea unor venituri
sau profituri mai mici decât în realitate, sau mărirea artificială a cheltuielilor.

Ca fenomen, evaziunea fiscală se întâlnește atât pe plan național, căt și pe cel Internațional, reprezentând una dintre cele
mai răspândite infracțiuni cu caracter economic. Frecvent, evaziunea fiscală frauduloasă se întâlnește sub diferite forme,
cum ar fi:
• ținerea unor registre contabile nereale,
• distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind livrările de mărfuri,
• modificarea prețurilor practicate sau a comisioanelor încasate sau plătite,
• întocmirea de documente de plată fictive,
• modificarea nejustificată a prețurilor de aprovizionare și a cheltuielilor de transport și depozitare,
• întocmirea unor declarații vamale false la importul sau exportul de mărfuri,
• întocmirea de declaratii de impunere false, când cu bună știință nu sunt mentionate decât o parte din veniturile realizate
➢ FORMELE EVAZIUNII FISCALE

Evaziunea fiscală rămâne o noţiune controversată atunci când analizăm formele pe care le îmbracă şi
împrejurările în care apare sustragerea. Din acest punct de vedere avem: evaziune fiscală la adăpostul
legii sau evaziunea fiscală licită şi evaziunea ilicită sau frauduloasă. Pentru a evidenţia o frontieră
simbolică între evaziunea fiscală licită şi cea ilicită, doctrinele economice au evidenţiat trei criterii:
motivaţia fiscală a contribuabililor, utilizarea forţată a legislaţiei fiscale, profitul scontat şi obţinut din
acţiunea respectivă. Evaziunea fiscală licită sau la adăpostul legii este aceea care permite sustragerea
de la o parte din materia impozabilă, fără ca această conduită să fie considerată ca o vătămare a legii.
În acest caz prin utilizarea abilă a posibilităţilor oferite de lege există posibilitatea de a plăti un
impozit mai mic, iar o rearanjare legală a unei afaceri dă posibilitatea minimizării obligaţiei fiscale sau
a excesului de impozitare prin utilizarea alternativelor acceptabile, reale. Mai simplu spus, în cazul
evaziunii fiscale la adăpostul legii sau a evaziunii fiscale tolerate, contribuabilul reuşeşte să plătească
un impozit mai mic fără a încălca prevederile legii fiscale prin a profita chiar de unele lacune ale ei.
 ➢FORMELE EVAZIUNII
FISCALE
✓ Evaziunea fiscală legală sau evaziunea fiscală tolerată,
permite contribuabilului abil dar onest să plătească un
impozit mai mic, fără a încălca legile fiscale ci, dimpotrivă,
interpretândule în sens favorabil sau profitând de prevederile
lor.

✓ Evaziunea fiscală frauduloasă sau frauda fiscală se săvârşeşte

prin încălcarea flagrantă a legii şi reprezintă „ o violare
directă şi voluntară a legii fiscale” şi tocmai de aceea ea „
presupune, dincolo de o violare a spiritului legii şi a intenţiei
legiuitorului, o infracţiune directă şi deliberată a regulilor
impuse pentru stabilirea şi plata impozitului.
Delictul -elementul legal, condamnarea fraudei putându-se face doar pe baza unei
prevederi legale corespunzătoare;

fraudei fiscale
-elementul material, presupune delimitarea tentativei la fraudă (care este şi ea
pedepsită) de frauda consumată, realizată prin omisiunea declarării sau prin
ascunderea materiei impozabile;
prezintă trei -elementul intenţional, presupune, la rându-i, că cel în cauză era conştient că
încalcă legea, acţionând în cunoştinţă de cauză şi cu rea credinţă, în intenţia

elemente de a înşela fiscul.

constitutive
 Tipologia fraudelor fiscale, este foarte diversificată, iar în funcţie de criteriile de clasificare există tipuri multiple de fraudă.

Folosind drept criteriu mobilul fraudei avem:

-frauda ocazională, săvârşită din neglijenţă şi sancţionată adesea doar administrativ;
-frauda manifestă, la care intenţia frauduloasă este evidentă, iar sancţiunea este penală.
Din punct de vedere juridic clasificarea fraudei fiscale se face în funcţie de existenţa sau lipsa mijloacelor frauduloase pentru comiterea
fraudei. Putem astfel delimita:
-frauda simplă sau reaua credinţă, frecvent întâlnită, fiind orice acţiune sau omisiune comisă cu rea credinţă pentru sustragerea de la
impozitare, făptuitorul suportând doar sancţiuni fiscale;
-frauda complexă sau voinţa frauduloasă, ce este sancţionată penal.
În frauda complexă din Republica Moldova sunt incluse următoarele fapte :
-neînregistrarea unor activităţi aducătoare de venituri, pentru care legea prevede obligaţia înregistrării;
-nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile sau efectuarea altor operaţiuni în acest scop;
În frauda complexă din Republica Moldova sunt incluse următoarele fapte :
▪ neînregistrarea unor activităţi aducătoare de venituri, pentru care legea prevede obligaţia înregistră
rii;
▪ nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile sau
efectuarea altor operaţiuni în acest scop;
▪ organizarea sau conducerea de evidenţe contabile duble ori alterarea memoriilor aparatelor de
taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor în scopul diminuării veniturilor supuse
impozitării (ca şi distrugerea actelor contabile);
▪ declararea fictivă privind sediul unei firme sau schimbarea acestuia în scopul sustragerii de la
controlul fiscal.
➢METODE Este greu a se determina toate metodele de
DE evaziune fiscală, ele fiind practic nelimitate şi într-
o schimbare continuă. În activitatea fiscală există
EVAZIUNE însă metode care apar frecvent şi de acelea ar
trebui să se ţină cont în cercetarea contabilă
FISCALĂ
 METODE DE EVAZIUNE FISCALA

-declararea de venituri impozabile inferioare celor reale;

-falsificarea sau crearea pur şi simplu a unor piese şi acte justificative;
-executarea de registre de evidenţe duble, unul real şi unul fictiv; -
contabilizări de cheltuieli şi facturi fictive;
-erori de adunare şi raportare;
-diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin
înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli cu caracter personal ale
patronilor, ori înregistrarea unor cheltuieli neefectuate în realitate;
-vânzările făcute fără factură, precum şi emiterea de facturi fără vânzare
efectivă, care ascund operaţiunile reale supuse impozitării;
-falsificarea bilanţului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o
convenţie între patron şi contabilul şef, ei fiind ţinuţi să răspundă solidar
pentru fapta comisă.
-înregistrările cu scop de a micşora rezultatele;
-înfiinţarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;
-trecerea de cifre nereale în registrele contabile;
-amortismente nelegale şi amortismente la supraevaluări;
-întocmirea de declaraţii false;
-întocmirea de documente de plăţi fictive;
-crearea de rezerve latente;
-alcătuirea de registre contabile nereale;
-nejustificarea cu documente legale a înregistrărilor;
-trecerea în conturi personale a unor părţi din beneficiu;
-compensaţiuni de conturi;
-reducerea cifrei de afaceri;
-nedeclararea materiei impozabile;
-crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve
-refuzul de a prezenta organelor de control prevăzute de lege
documentele justificative şi actele de evidenţă contabilă necesare pentru
stabilirea obligaţiilor faţă de stat;

-întocmirea incompletă sau necorespunzătoare de documente primare

sau de evidenţă contabilă ori acceptarea unor astfel de documente, cu
scopul de a împiedica verificările financiarcontabile pentru identificarea
cazurilor de evaziune fiscală;

-fapta de a nu evidenţia prin acte contabile sau alte documente legale, în

întregime sau în parte, veniturile realizate ori de a înregistra cheltuieli care
nu au la bază operaţiuni reale, dacă au avut ca urmare neplata ori
diminuarea impozitului, taxei şi a contribuţiei
CAUZELE EVAZIUNII FISCALE
În prezent ,în condiţiile economiei de piaţă ,trecerea tot mai
mult de la proprietatea de stat la proprietatea privată
condiţionează creşterea şi diversificarea numărului de agenţi
economici ,adică a potenţialilor contribuabili. Faptul
menţionat şi dezvoltarea rapidă a diferitor relaţii cu caracter
economic face dificilă cuprinderea acestora în limetele
legislaţiei fiscale şi creează vaste posibilităţide evaziune
fiscală.În general ,cauzele evaziunii fiscale sînt multiple.Putem
numi unele din ele ,ţinînd cont de importanţă şi frecvenţa
apariţiei.
CAUZELE EVAZIUNII FISCALE

1. sarcinele fiscale exagerate, adică o povară fiscală

peste măsură,inechitabilă şi instabilă (înspecial pentru
unele categorii de contribuabili )-aceste cauze pot crea
motive morale de evaziune fiscală a contribuabilului
,care tratează faptele menţionate ca o exprimare a
reprimării (dominării)din partea statului,considerîndu-
se ,în acelaşi timp,în drept de a se împotrivi şi astfel se
formează opinia generală că „a fura de la visterie nu se
consideră furt”.

15
CAUZELE EVAZIUNII FISCALE

2. factori de ordin economic: - coraportul dintre cota impozitului şi măsurile

de răspundere – contribuabilul compară consecinţele economice ale achitării
impozitului şi aplicării măsurilor de răspundere pentru neachitare,respectiv,cu
cât cota impozitului este mai mare şi măsurile de răspundere mai mici ,cu atît
efectul economic al evaziunii fiscale este mai mare ;
- starea economică a contribuabilului – cu cît starea economică a
contribuabilului este mai grea cuatît tentaţia la evaziune fiscală este mai mare
(în unele cazuri executarea de către contribuabil a tuturor obligaţiilor fiscale
poate agrava situaţia economică a acestuia pînă la nivelul critic şi evaziunea
fiscală poate deveni unica şansă de supravieţuire),iar pericolul aplicării
măsurilor de răspundere îl afectează mai puţin decît în cazul contribuabilului
care se dezvoltă dinamic şi aplicarea unor asemenea măsuri îl poate lipsi de
perspective evidente;
- descreştere (criză) economică - se înrăutăţeşte starea materială atît a
contribuabilului , cît şi a consumatorilor de mărfuri, de lucrări şi servicii ,
micşorîndu-se astfel posibilitatea de a transfera impozitul prin intermediul
majorării preţurilor de livrare ;

16
 3.insuficienţa măsurilor de
CAUZELE propagandă a respectării
legislaţiei fiscale(cu caracter
EVAZIUNII permanent ) şi ca rezultat –
FISCALE insuficienţa educaţiei fiscale a
contribuabililor care constituie o
parte componentă a educaţiei
civice;

17
CAUZELE EVAZIUNII FISCALE

4. imperfecţiunea legislaţiei fiscale sub aspectul caracterului

incomplet (unele raporturi aferente fiscalităţii rămîn în afara
reglementărilor normative), impreciziilor şi ambiguităţilor –toate
acestea creând un „climat destul de favorabil”pentru contribuabili
care urmăresc scopuri evazioniste;
CAUZELE EVAZIUNII FISCALE

5. lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar

include mijloace şi metode performante şi un
personal suficient numeric, bine instruit şi corect
în acţiuni (excesul de zel al autorităţilor
fiscale,adică exagerări în procesul exercetării
funcţiilor ,de asemenea creează premise pentru
evaziunea fiscală),etc. – acestea se mai numesc şi
cauze tehnice.

19
 6. diversitatea categoriilor de
conrtibuabili reieşind din procedura
impunerii care , la răndul ei, este
determinată de domeniul şi
specificul activităţii contribuabilului
(de exemplu salariaţii dispunde
posibilităţi reduse de evaziune
(eludare a fiscului), deoarece
impunerea lor este asigurată de un
terţ prin reţinerea la sursă , în schimb
persoanele ce desfăşoară activitate
de întreprinzător beneficiază de un
volum considerabil de posibilităţi de
evaziune fiscală prin intermediul
modului de evidenţă , a sistemului de
deduceri, de facilităţi, de treceri în
cont,de restituiri ,etc.);
CAUZELE EVAZIUNII FISCALE
20
 21
COMBATEREA ȘI PREVENIREA
EVAZIUNII FISCALE
 - sistematizarea cadrului legislativ din economie;
- eliminarea actelor normative ce pot favoriza evaziunea fiscala;
- legislatia fiscala trebuie sa determine un comportament economic normal;
- restructurarea aparatului Ministerului Finantelor pentru a se evita suprapunerile,
paralelismele activitatii de control fiscal;
Masuri de limitare - existenta unei publicatii a Ministerului Finantelor ce ar putea facilita interpretarea
unitara a cadrului legislativ;
a evaziunii fiscale: - trecerea pe primul loc a controlului prin exceptie (sondaj) si pe unul secund a
celui permanent;
- stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentele pentru
cointeresarea aparatului fiscal;
- implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesare analizei si
combaterii evaziunii;
- o pregatire permanenta a personalului aparatului ministerului finantelor;
- implicarea mai directa a Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului
Industriilor si Resurselor in organizarea si buna functionare a sistemului de control
financiar intern (preventiv, ulterior,de gestiune etc.);
- verificarea prin sondaj a circuitului diferitelor marfuri la comercializarea carora
apare evaziunea;
- constituirea unei evidente cantitative si valorice pe principalii
cumparatori/importatori de diferite marfuri la comercializarea carora apare
evaziunea fiscala.

22
 CONCLUZIE

O problema deosebit de importanta a tuturor statelor este cea a relatiilor cu exteriorul ce

presupune atat posibilitatea existenta de firme in "oazele financiare" cat si in alte state. De aceea
trebuiesc incheiate acorduri foarte clare intre statele in care se afla filiale ale respectivei societatii
pentru a putea prevenii evaziunea si frauda fiscala internationala. Trebuie sa existe o legislatie
care sa acopere intreaga problematica legata pe de o parte de veniturile realizate de nerezidenti
pe teritoriul tarii, si pe de alta parte, de impunerea veniturilor obtinute de rezidenti din surse
aflate in strainatate. Deci principala atributie a organelor fiscale devine astfel calculul corect al
materiei impozabile (modul de detarminare fiind precizat prin lege). Reglementarile interne pot
avea un loc important in limitarea evaziunii fiscale la scara internationala; ele sunt eficiente daca
tin seama de conditiile concrete din fiecare tara, de relatiile ei cu exteriorul. Toate acestea
pledeaza pentru completarea de urgenta a legislatiei fiscale , indreptate spre combaterea
evaziunii fiscale, atat interne cat si internationale.
CONCLUZIE

Sustragerea in mod legal de la impozit se face in virtutea faptului ca statul a forat multiple
"fisuri" sau "supape" care permit ca sume importante sa fie exonerate de impozit sau impuse cu
cote reduse. Eficacitatea impozitului depinde de psihologia si cultura juridica si mentalitatea
contribuabililor, de perfectiunea sistemului fiscal si de competenta aparatului administrativ.
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: prevederi legale ce favorizeaza eludarea fiscului, modul
de aplicare a legilor ce permite sustragerea de la impozitare, contribuabilii care cu o mentalitate
nesanatoasa recurg la felurite metode de a-si ascunde materialul impozabil, coruptia organelor
fiscale, repartizarea inechitabila a cotelor de impozite pe grupe de venituri si categorii sociale.
Sistemul de impozitare poate duce chiar la scaderea muncii, oamenii nu 32 mai sunt
impulsionati sa presteze munca suplimentara caci veniturile astfel castigate le vor fi luate la
impozitare, ceea ce impulsioneaza munca la negru si implicit sustragerea de la impozite.
CONCLUZIE

Cel mai usor pot sa se eschiveze de la impozitare industriasii, comerciantii, liber-profesionistii, fermierii care
isi declara veniturile printr-o declatie semnata doar de ei. Salariatilor le este mult mai greu sa se sustraga de la
plata partiala sau integrala a impozitelor, caci lor li se impun impozitele pe baza unor declaratii semnate de
un tert-intreprinzatorul.In sanul profesiunilor necomerciale,contabilii erau in capul listelor persoanelor
urmarite cu mai mult de 25% din condamnari. Aceste urmariri erau fondate pe fapte de complicitate. In
randul liber profesionistilor, evaziunea fiscala se concentra in randul avocatilor,medicilor si notarilor care
impreuna insemnau 45% din condamnarile penale din acest sector. Inflatia reprezinta un fenomen extrem de
complex(existent in multe tari ale lumi si in Republica Moldova ) care se datoreaza relei credinte a
contribuabililor, necunoasterii legii de catre acestia si chiar lacunelor legii.Efectele ei sunt numeroase, cele
mai importante ar fi diminuarea bugetului statului, nesatiafacerea anumitor servicii publice, saracia si mai ales
economia subterana. Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra nivelurilor veniturilor fiscale,
conduce la distorsiuni in mecanismul pietei si poate contribui la inechitati sociale datorate
"accesului"si"inclinatiei" diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor.