Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea unor persoane
fizice sau juridice de la plata impozitelor sau taxelor. Evaziunea fiscală se manifestă adesea prin denaturarea informațiilor ce sunt raportate la autorități, precum declararea unor venituri sau profituri mai mici decât în realitate, sau mărirea artificială a cheltuielilor. Ca fenomen, evaziunea fiscală se întâlnește atât pe plan național, cât și pe cel internațional, reprezentând una dintre cele mai răspândite infracțiuni cu caracter economic. De cele mai multe ori, evaziunea fiscală se face cu clienții, fără date de seamă din partea acestora. Sa zicem că ne ducem la un magazin oarecare și cumpărăm o sticlă de apă plată. Ajungem la casă, plătim apa dar nu primim bon fiscal. Aici se întâmplă toată acțiunea, pentru că acest bon însumează un venit pe care vânzătorul îl încasează și intră în contabilitate. Dacă el nu este eliberat, acest vânzător fraudează ANAF-ul cu acel venit, pentru ca neînregistrat, nu este impozabil. Iar noi oamenii, tot prețul ăla îl plătim nu suntem avantajați/dezavantajați. Singurul care iese în avantaj este vânzătorul, ca își bagă banii în buzunar, mai pe românește așa. Pe lângă metoda menționată mai sus, mai exista și alte tipuri prin care se instalează evaziunea fiscală, și anume : -Ținerea unor registre contabile nereale -Distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea adevărului privind livrările de mărfuri -Modificarea prețurilor practicate sau a comisioanelor încasate sau plătite -Întocmirea de documente de plată fictive -Modificarea nejustificată a prețurilor de aprovizionare și a cheltuielilor de transport și depozitare -Întocmirea unor declarații vamale false la importul sau exportul de mărfuri -Întocmirea de declarații de impunere false, când cu bună știință nu sunt menționate decât o parte din veniturile realizate. În România, infracțiunea de evaziune fiscală (în modalitatea normativă cuprinsă în art. 9 din legea specială) este pedepsită numai cu închisoarea, de la 2 la 8 ani în cazul unui prejudiciu de până la 100.000 euro, de la 7 la 13 ani pentru un prejudiciu de până la 500.000 euro și de la 9 la 15 ani pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro. Pedepsele pentru practicarea evaziunii fiscale sunt dure sau mai puțin dure datorită prejudiciului adus : 1. În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate 2. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. 3. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar. Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanți legali ai societății comerciale, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi, persoanele care au fost condamnate pentru