Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Stiinte juridice si Stiinte economice Brasov

Program de studii : Management

Evaluare pe parcurs 1

Eseu la disciplina: Finante

Titlul: Evaziunea Fiscala in Romania

Titular disciplina:

Prof.univ.dr. Elena Doval

Student:

Georgescu Bogdan

An I, forma de invatamant: ZI

email:
bogdan.georgescu05@yahoo.com

telefon:0760972491

Loc de munca: Profesor Muzica

EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA

Fenomenul evaziunii fiscale se intalneste pe o scara destul de larga

si in Romania. Formele de manifestare a evaziunii fiscale in tara noastra sunt
diferite. Bunaoara, fundatiile, organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter
umanitar, social, cultural, sportiv etc. sunt scutite de la plata taxelor vamale
pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii. In unele cazuri insa
bunurile primite sub forma de ajutoare si donatii sunt utilizate in alte scopuri
decat cele prevazute in obiectul de activitate sau nu sunt inregistrate in
patrimoniu ori sunt utilizate in interes personal sau pentru obtinerea de profit.
Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor
produselor livrate §i, implicit, caiculeaza accizele in raport de preturile
respective si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal. Concret,
evaziunea fiscala se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor
datorate pentru bauturile alcoolice, a preturilor de livrare negociate cu
cumparatorul, preturi care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate
produsele, stabilirea pretului materiei prime (porumbul), din care s-a obtinut
alcoolul folosit la fabricarea bauturilor alcoolice, sub pretul pietei.
Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la
plata obligatiilor catre buget se produc prin neinregistrarea in contabilitate a
veniturilor realizate. 0 alta modalitate de evaziune, la care se apeleaza destul
de des, este aceea a folosirii de facturi externe falsificate, in care se inscriu
preturi mai mici decat cele reale.
Nu lipsesc nici din Romania firmele fantoma al caror singur scop il
reprezinta inselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt
intemeiate in numele unor persoane care nu au fost niciodata in Romania sau
care au plecat din tara la scurt timp dupa infiintarea lor. De exemplu, numai intr-
o singura luna a anului 1997 au fost descoprite si anihilate 37 de astfel de firme.
In numele unor asemenea firme se emit si se folosesc ordine de plata fictive
prin care se sustrag sume importante cuvenite bugetului sau sunt inselate o serie
de firme din alte localitati.
Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbru pentru
activitatea notariala. Astfel, de exemplu, in cazul autentificarii actelor de
vanzare-cumparare, nu de putine ori, partile se inteleg ca pretul vanzàrii
inscris in actul de vanzare-cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat
in realitate, pentru ca taxa de timbru sa se calculeze la un pret mai mic.
In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea
adaugata in Romania, s-au conturat diferite forme de evaziune fiscala și in
acest domeniu. Printre formele cele mai des intalnite pot fi mentionate:
 vanzarile nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de
multe ori greu de descoperit. Practic, vanzàrile de bunuri sau prestari de
servicii se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si, evident, fara
inregistrari contabilitate;
 omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza
de avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti, care vor
solicite clientilor taxa pe valoarea adaugata;
 intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau
servicii fara plata (gen barter), cu plata redusa, fara factura sau eventual cu
o factura valoare redusa. Intr-o asemenea situatie, sigur ca va avea loc
deducerea unei taxe mai mici, insa pe total circuit (este vorba de circuitul
marfii de la producator consumator), valoarea masei impozabile se va diminua
si la buget se va incasa suma mai mica;
 deducerile false, care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin
intocmirea facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru
deducere sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparaturi inexistente;
 erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au,
toti o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt
frecvente si daca valoarea lor este mare;
 aplicarea incorecta a scutirilor, care poate conduce la diminuarea
serioasa sumelor cuvenite bugetului, mai ales daca este asociata cu facturi
false, fiind altfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica;
 cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei
aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da dreptul la
deducere, fiind insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. 0 situatie
mai des intai este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata,
pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca
documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati
comerciale.
Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti
mai mai sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se
intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si internaitional.
Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind
sustra gerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor,
taxelor, con tributiiIor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului si asigurarilor sociale de stat ai bugetelor fondurilor speciale de catre
persoanele fizice , persoanele juridice romane sau straine.
Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de
tehnicieni, cat si de teoreticieni, jurnalisti etc. Cu toate acestea, si in pofida a tot ceea
ce se scrie despre cauzele, modalitatile, amploarea, controlul sau sanctiunile
privitoare la evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt
impresie, iar domeniul pe care-l exploreaza este incert. Ca atare, evaziunea fiscala
este o notiune foarte dificil de precizat, in plus, nu exista o definitie legala a evaziuni
fiscale.
Expresia frauda legala este de fapt sinonima cu cea de evaziune fiscala.
Frauda ilegala, expresie pleonastica, este impusa, practic, de autorii care o folosesc
prin simetrie cu formularea precedenta. Ea desemneaza violarea directa si deschisa a
legii fiscale si nu acopera decat frauda stricto sensu, astfel incat este de preferat
utilizarea formulei frauda fiscala. Frauda fiscala presupune, dincolo de o violare a
spiritului legii si a intentiei legiuitorului, o infractiune directa si deliberata a regulilor
impuse pentru stabilirea si plata impozitului. Astfel, este cazul disimularii materiei
impozabile prin absenta pur si simplu a declaratiei sau prin operatii fictive sau de
creare de societati fictive.
Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei
legislatii imperfecte si rau asimilate, a metodelor si modalitatilor defectuoase de
aplicare, precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate
excesiva este tot asa de vinovata ca si cei care provoaca prin aceasta la evaziune.
Cand sarcinile fiscale apasa prea greu asupra unei materii impozabile, aceasta tinde
sa evadeze. Este o specie de "reflex economic" care face sa dispara capitalurile pe
care fiscul vrea sa le impuna prea mult. "Un impozit excesiv pune pe fuga materia
impozabila."
Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti
mai mai sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se
intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si internaitional.
Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind
sustra gerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor,
taxelor, con tributiiIor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului si asigurarilor sociale de stat ai bugetelor fondurilor speciale de catre
persoanele fizice , persoanele juridice romane sau straine.
 În România, evaziunea fiscala licita s-a realizat, adesea, pe baza:
- facilitãtilor fiscale acordate de guvern: esalonari, amânari sau scutiri la plata
impozitelor si taxelor, a majorarilor si penalitatilor aferente acestora. Astfel, au fost
avantajati contribuabilii rau-platnici în defavoarea celor care au înteles sa-si onoreze
obligatiile fiscale în termenele legale.
Un exemplu reprezentativ si bine cunoscut, în România, de utilizare a
facilitatilor fiscale pentru sustragerea de la impozitare îl reprezinta procedeul înfiintari
de societati în lant de catre acelasi patron sau grup de asociati, dupa ce o societate a
acestora iesea din perioada de scutire de la plata impozitului pe profit.
În prezent ,în condiţiile economiei de piaţă ,trecerea tot mai mult de la proprietatea de
stat la proprietatea privată condiţionează creşterea şi diversificarea numărului de
agenţi economici ,adică a potenţialilor contribuabili. Faptul menţionat şi dezvoltarea
rapidă a diferitor relaţii cu caracter economic face dificilă cuprinderea acestora în
limetele legislaţiei fiscale şi creează vaste posibilităţide evaziune fiscală.În general
,cauzele evaziunii fiscale sînt multiple.1. sarcinele fiscale exagerate

2. factori de ordin economic

3. insuficienţa măsurilor de propagandă

4. imperfecţiunea legislaţiei fiscale

5. lipsa unui control fiscal bine organizat

6. diversitatea categoriilor de conrtibuabili

7.cauze de ordin politic