08/04/2021

Evaziunea fiscală = „Totalitatea procedeelor

licite sau ilicite cu ajutorul cărora, cei
interesaţi sustrag, în totalitate sau în parte,
materia lor impozabilă obligaţiilor stabilite
prin legile fiscale”.
Evaziunea
fiscala „desemnează ansamblul manifestărilor de
fugă din faţa impozitului”,

Evaziunea fiscală reprezintă, în ultimă

instanţă, neîndeplinirea, de către
contribuabil, a obligaţiilor fiscale.

Evaziunea fiscala
Mijloacele întrebuinţate pentru sustragerea de la îndeplinirea
obligaţiilor fiscale se pot împărţi în două categorii:

-extrapolarea insuficienţei legislative sau chiar posibilităţile lăsate

de legiuitor cu anumite intenţii;

-procedee ilicite

1
 08/04/2021

Formele evaziunii fiscale

Evaziunea fiscală cunoaşte două forme de manifestare:

❑evaziune fiscală licită (realizată la adăpostul legii);

❑evaziune fiscală ilicită (frauduloasă) sau fraudă fiscală.

Din punct de vedere spaţial se pot identifica:

❑evaziunea fiscală la nivel naţional;

❑evaziunea fiscală internaţională (de exemplu, frauda de tip „carusel”)

Formele evaziunii fiscale

Evaziunea fiscală licită reprezintă sustragerea unei părţi din
materia impozabilă, fără ca acest lucru să fie considerat
contravenţie sau infracţiune

În România, evaziunea fiscală licită s-a realizat, adesea, pe baza:

-facilităţilor fiscale acordate de guvern: eşalonări, amânări sau
scutiri la plata impozitelor şi taxelor, a majorărilor şi penalităţilor
aferente acestora. Astfel, au fost avantajaţi contribuabilii rău-
platnici în defavoarea celor care au înţeles să-şi onoreze
obligaţiile fiscale în termenele legale.
- omisiuni în reglementarea unor impozite şi taxe.

2
 08/04/2021

Formele evaziunii
fiscale
Evaziunea fiscala ilicita sau Frauda fiscală

Evaziunea fiscală frauduloasă (frauda fiscală), constă, în

ascunderea ilegală, totală sau parţială, a materiei
impozabile de către contribuabili, în scopul reducerii sau
eliminării obligaţiilor fiscale ce le revin.

În practică, însă, este foarte greu de delimitat evaziunea

fiscală licită de cea frauduloasă, asa că, între legal şi ilegal
nu există o ruptură ci, mai degrabă, o continuitate,
încercările succesive de a profita de lacunele legii
conducând contribuabilul de la legal la ilegal.

Evaziunea fiscală frauduloasă se prezintă sub următoarele forme:

➢evaziunea tradiţională , care constă în sustragerea, parţială sau totală, de la plata

obligaţiilor fiscale, fie prin întocmirea şi depunerea de documente incorecte, fie prin
neîntocmirea documentelor cerute de legislaţia în vigoare.

➢evaziunea juridică, constă în a ascunde adevărata natură a unui organism sau a unui
contract pentru a scăpa de anumite consecinţe fiscale.

➢evaziunea contabilă, greu de identificat în practică, constă în a crea impresia unei

evidenţe contabile corecte, utilizând documente false, în scopul creşterii cheltuielilor,
diminuării veniturilor, reducerii profitului impozabil şi, în consecinţă, a obligaţiilor fiscale
datorate statului.

➢evaziunea prin evaluare, constă în diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea

amortismentelor şi provizioanelor în scopul deplasării profitului în viitor.

Formele evaziunii fiscale

3
 08/04/2021

Evaziunea fiscală
Evaziunea fiscală frauduloasă se sancţionează cu amendă sau pe cale
penală, după cum este considerată contravenţie sau infracţiune.

Exemple de evaziune ilicita:

supradimensionarea cheltuielilor cu scopul de a micşora rezultatele;

înfiinţarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;

trecerea de cifre nereale în registrele contabile;

amortismente nelegale (peste cotele maxime admise) şi amortismente

la supraevaluări;

Evaziunea fiscală
întocmirea de documente de plăţi fictive (salarii imaginare, ore
suplimentare ţinerea de registre de evidenţe contabile duble, un
exemplar real şi altul fictiv;

contabilizări de cheltuieli şi facturi fictive;

erori de adunare şi raportare;

4
 08/04/2021

Evaziunea fiscală
Cauzele evaziunii fiscale pot fi:

comportamentul negativ al contribuabililor;

nerecunoaşterea sau ignorarea legislaţiei fiscale şi, deci, a obligaţiilor

care decurg din aplicarea acesteia;

interpretarea sau aplicarea eronată şi chiar abuzivă a legislaţiei fiscale;

nerespectarea de către agenţii economici a reglementărilor privind

organizarea evidenţei patrimoniului, veniturilor, cheltuielilor şi
rezultatelor financiare, neconducerea corectă şi la timp a evidenţei
contabile.

Internaţionalizarea fraudei fiscale.

Evoluţia către ceea ce numim acum „economia globală” a fost

facilitată de apariţia şi dezvoltarea noilor tehnologii care permit
transferuri de informaţii extraordinar de rapide, între acestea
numărându-se desigur şi informaţia purtătoare de fonduri
financiare. Exodul de capital, profiturile obţinute din activităţi
ilicite, transferurile de fonduri în cautarea de dobânzi
preferenţiale sau cursuri de schimb favorabile – toate se combină
într-un flux vast al tranzacţiilor financiare, complexe şi dificil de
descifrat.

10

5
 08/04/2021

Globalizarea a condus, din păcate, şi la apariţia unor fenomene nedorite: evaziunea

fiscală, exportul ilegal de capital, spalarea banilor pe scara larga, aparitia pietelor
ilicite de marfuri şi capital, dezvoltarea economiilor subterane, fraude financiare şi
bancare etc.
Globalizarea pieţelor şi progresul tehnic reprezintă oportunitatea perfectă pentru
spălarea de bani in acesta perioada
În România a existat o lungă perioadă în care statul român a părut puţin preocupat
de combaterea evaziunii fiscale, dovadă fiind faptul că abia către sfârşitul lui 1994,
după cinci ani de tranziţie către economia de piaţă, a fost adoptată prima lege
pentru combaterea evaziunii fiscale – Legea nr. 87/1994
In acest moment este in vigoare Legea nr 241/2005 pentru prevenirea si combaterea
evaziunii fiscale

Evaziunea fiscală

11

Evaziunea fiscală
Legea nr. 241/2005 nu sancționează doar infracțiuni de evaziune fiscală și
infracțiuni aflate în legătură cu acestea.

Reglementarea exclusiv penală a faptelor de evaziune fiscală prin acest act

normativ nu este cea mai potrivită, respectiv ca unele măsuri de
sancționare a faptelor de evaziune fiscală să fie prevăzute de această lege,
iar alte măsuri cu același scop să fie reglementate de Codul de procedură
fiscală, Legea contabilității sau Codul vamal.

12

6
 08/04/2021

În România, creșterea semnificativă a evaziunii fiscale devine tot

mai dramatică.
Spiritul de evaziune fiscală se naște din simplul joc al interesului.
Oricare ar fi cota impozitului, omul, prin natura sa, are mereu
tendința să pună interesul general în urma celui particular.
Astfel, din cele mai vechi timpuri, contribuabilii au căutat să
reducă obligațiile fiscale, recurgând la tot felul de metode
ingenioase.
Se considera ca limitarea presiunii fiscale la nivel national poate fi
un mijloc eficient de prevenire a evaziunii fiscale

13

Evaziunea fiscală ilicită - un loc important în ansamblul

economiei subterane.

Factori care pot fi consideraţi obiectivi, respectiv mai

puţin dependenţi sau chiar independenţi de deciziile
de politica economică:
➢ presiunea fiscală, care nu poate suferi modificări
semnificative în timp scurt fără riscul de a produce
grave distorsiuni în economie şi, mai ales, în
sistemul fiscal national.
➢ starea economică a ţării – o ţară bogată, cu un nivel
de trai relativ ridicat este mai puţin expusă
situaţiilor de încălcare a legilor fiscale, sociale şi
chiar morale şi de poziţia pe care se află economia
respectivă pe panta ciclului economic.

În perioadele de criza economică, economia subterană

şi principala sa componentă – fraudarea fiscului
cunosc o dezvoltare în ritmuri accelerate. Cele 2 cicluri
economice – oficiale şi neoficiale sunt de sens invers:
dezvoltarea unuia conduce la reprimarea celuilalt.

14

7
 08/04/2021

În scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, precum şi în

scopul întăririi administrării impozitelor şi taxelor datorate
bugetului de stat a fost organizat cazierul fiscal al contribuabililor,
ca mijloc de evidenţă şi urmărire a disciplinei financiare a
contribuabililor.

În cazierul fiscal se ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice,

precum şi a asociaţilor, acţionarilor şi reprezentanţilor legali ai
persoanelor juridice care au săvârşit fapte sancţionate de legile
financiare, vamale, precum şi cele care privesc disciplina finaciară
a contribuabililor.

(O.U.G. nr 75/2001privind organizarea şi funcţionarea cazierului

fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)

15

FRAUDA FISCALĂ
Definitie
Frauda:
utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte
sau incomplete, care au ca efect deturnarea sau reținerea necuvenită de
fonduri
nedivulgarea de informații, încălcându-se o obligație ;
deturnarea de fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost
acordate inițial.

16

8
 08/04/2021

În legislația românească, termenul de „fraudă” este

definit în OUG nr. 66/2011 ca fiind:
„infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori
utilizarea fondurilor europene și/ sau a fondurilor
publice naționale aferente acestora, încriminată de
Codul penal ori de alte legi speciale”

Există o clasificare care împarte fraudele în 3 tipuri,

FRAUDA conform Asociației Experților Autorizați în Investigarea
FISCALĂ Fraudelor:
1. Manipularea intenționată a declarațiilor financiare
(de exemplu, raportarea incorectă a veniturilor);
2. Orice tip de deturnare de bunuri tangibile sau
intangibile (de exemplu, rambursări frauduloase de
cheltuieli);
3. Corupția (de exemplu, mită, manipularea
procedurilor de achiziții publice, nedeclararea
conflictelor de interese, deturnare de fonduri).

17

FRAUDA FISCALĂ
Există trei elemente care stau la baza comiterii fraudelor,
care pot fi rezumate sub forma unui „triunghi al fraudei”:

oportunitate

justificare

presiune financiară

18

9
 08/04/2021

Oportunitatea: Chiar dacă o persoană are un motiv, trebuie să existe şi o

oportunitate.

Sistemele deficitare de control intern pot genera o oportunitate

(presupusa probabilitate ca frauda să nu fie detectată reprezintă un
considerent esenţial pentru autorul fraudei).

Exemple de puncte slabe ale sistemelor de control intern - deficiențele

referitoare la:
❑supraveghere şi revizuire;
❑separarea funcțiilor;
❑aprobarea de către organele de conducere;
❑controlul sistemelor.

Frauda poate apărea, de asemenea, în cazul în care nu sunt efectuate

controale sau persoanele cu funcții de autoritate creează şansele ca
aceste controale existente să nu fie luate în considerare.

19

Justificarea:
O persoană poate formula o justificare prin explicarea rezonabilă a
actelor sale, de exemplu „este corect să procedez astfel – merit aceşti
bani sau „au o datorie față de mine, „iau banii doar cu împrumut – îi
returnez

Presiunea financiară, stimulent sau motivație: pot apărea din

problemele financiare personale sau din vicii personale precum jocurile
de noroc, dependența de droguri etc.

„Spargerea triunghiului fraudei reprezintă cheia prevenirii fraudelor.

Dintre cele trei elemente, oportunitatea este cel mai direct afectată de
sistemele solide de control intern şi, prin urmare, este elementul cel mai
uşor de gestionat.

20

10
 08/04/2021

Tipologia fraudei:

• Frauda interna – savarsita de catre un angajat sau manager

• Frauda externa – savarsita de catre un client sau un tert

din afara entitatii

21

Frauda interna
reprezinta incalcarea cu vinovatie a codului de conduita si/sau
procedurilor de lucru in scopul obtinerii unui avantaj patrimonial
sau nepatrimonial pentru sine sau pentru o alta persoana si
crearea unui prejudiciu material si/sau de imagine angajatorului.

reprezinta o provocare pentru orice companie deoarece angajatul

este cel care cunoaste in amanunt fluxurile si procedurile de
lucru, vulnerabilitatile sistemelor si ale oamenilor, iar pentru a-si
atinge scopul exploateaza predictibilitatea activitatilor colegilor
si/sau managerilor

22

11
 08/04/2021

Frauda interna
Exemple
Savarsirea unor infractiuni:
•de serviciu (delapidarea, abuzul in serviciu, primirea de foloase
necuvenite),
•contra patrimoniului (inselaciunea, gestiunea frauduloasa, furtul)
•de coruptie (luarea de mita, traficul de influenta),

Foarte multi specialisti in combaterea fraudelor asimileaza si

abaterile disciplinare fraudei interne.

23

Atentia prevenirii si combaterii trebuie sa cada nu numai in sarcina

functiilor responsabile cu managementul fraudei, ci si in grija tuturor
pozitiilor manageriale.

Acestora ar trebui sa li se explice (astfel incat sa inteleaga) ca frauda

interna genereaza:
aparitia victimelor colaterale (colegi care au fost atrasi in activitatea

ileagala fara sa cunoasca intentiile faptuitorului; inclusiv managerul

acestuia) si care pot raspunde penal sau disciplinar, dupa caz;
aparitia unor stari de tensiune, lipsa de incredere si disconfort in

colectiv;
posibilitatea inregistrarii pierderilor materiale pe bugetul echipei din

care face parte angajatul;

sanctionarea disciplinara a angajatului in cauza si/sau formularea de

plangeri penale (daca este cazul)

24

12
 08/04/2021

Frauda interna determinata de persoanele angajate in societate,

dar si de managerii acestora se rezuma la:

Deturnarea de active, delapidare, furtul de bunuri, plata unor

servicii neefectuate, folosirea bunurilor entitatii in scop personal;
Insusirea de bani si justificarea cu documente nereale;
Folosirea angajatilor in interes personal;
Plata nejustificata.

25

Frauda externa
Este generata de persoane din afara societatii

Se rezuma la furt, jaf, inselaciune.

26

13
 08/04/2021

Evaluarea riscului de frauda

Riscul de frauda se apreciazã pe baza urmãtoarelor elemente:

❖natura riscului,

❖efectele controlului intern asupra riscului,

❖dimensiunea prezentãrilor eronate semnificative,

❖probabilitatea de apariție a riscului

27

Evaluarea riscului de frauda

Identificarea și cuantificarea influențelor factorilor de ordin calitativ

asupra riscului de fraudã constituie un mijloc eficient prin care actele de
criminalitate economicã pot fi prevenite și/sau detectate.

S-a demonstrat prin evidențe empirice cã obiectul de activitate al unei

firme poate constitui un factor determinant al apariției fraudelor.

Exemplu: Domenii de activitate care presupun rulajul unor fluxuri de

trezorerie impresionante sau delapidarea de active conduc la o creștere
a vulnerabilitãții mediului firmelor, la apariția și manifestarea fraudelor
financiare.

28

14
 08/04/2021

Evaluarea riscului de frauda

Absența unui cadru legal, dar și a organismelor care sã punã în
funcțiune actele normative antifraudã constituie factori determinanți ai
menținerii și propagãrii fenomenelor nefaste de natura fraudelor.

De cele mai multe ori și complicitatea auditorului sau controlorului

financiar – persoane abilitate în identificarea riscului să poate contribui
la ascunderea sau amplificarea fraudelor financiare, generând pagube
impresionante și chiar crize financiare.

29

Utilizarea metodelor statistice avansate, de tipul analizei factoriale a

corespondențelor multiple și a regresiei cu variabile calitative constituie
proceduri analitice pentru obținerea unor probe suficiente și adecvate. Astfel,
variabilele calitative pot fi transpuse în modele econometrice pentru a ilustra
diferențele dintre grupe/clase de firme, în ceea ce privește nivelul fraudei
raportate la cifra de afaceri.

Îmbinarea tehnicilor statistice avansate, cu demersul și instrumentarul analizei

economico-financiare, având ca fundament principiile și terminologia
contabilã, cu aplicabilitate în controlul financiar va conduce la apariția unei noi
direcții de cercetare.

Acest domeniu va presupune studierea fenomenelor și proceselor din cadrul

misiunii de audit financiar, cu ajutorul statisticii avansate, utilizând o serie de
indicatori din analiza financiarã, numit, în mod ipotetic audiometrie.

30

15
 08/04/2021

Rolul structurilor de management in prevenirea riscului de frauda

se face prin:

•Efectuarea de controale și recenzii de proces legate de

gestionarea riscului de fraudă;
•Revizuirea contractelor și a documentelor justificative, revizuirea
procedurilor interne;
•Interviuri cu personalul cheie din departamentele de
contabilitate, control sau achiziții; revizuirea conformității cu
reglementările autorității de supraveghere;
•Implementarea de programe antifraudă și anticorupție

31

Combaterea fraudei prin principii directoare

stabilite
Toleranta 0 fata de frauda
Combaterea fraudei ca parte integranta a controlului
intern
Raportul cost-eficacitate al controalelor
Integritatea profesionala si competenta
Transparenta tuturor tranzactiilor
Capacitatea de investigare eficienta si schimbul de
informatii in timp util

32

16
 08/04/2021

Instrumente si tehnici de detectare a fraudei

Comunicarea interna si externa

Colectarea si Analizarea datelor – prin aprofundarea

cunostintelor cu privire la vulnerabilitati, la tiparele de frauda si la
profilurile autorilor fraudelor; prelucrarea datelor cu privire la
profilurile de risc si indicatorii de frauda pentru a detecta si
apreveni frauda in viiitor

33

Instrumente si tehnici de detectare a fraudei

Analiza situatiilor financiare - Identificarea denaturărilor
intenţionate, inclusiv omiterea unor valori sau prezentări în
situaţiile financiare de date pentru a înşela utilizatorii acestora.

Raportarea financiară frauduloasă poate fi săvârşită prin

următoarele metode:
Manipularea, falsificarea (inclusiv producerea de documente
false) sau modificarea înregistrărilor contabile sau a
documentaţiei justificative pe baza cărora sunt întocmite situaţiile
financiare;
Denaturarea sau omiterea intenţionată din situaţiile financiare a
evenimentelor, tranzacţiilor sau a altor informaţii importante;
Aplicarea greşită intenţionată a principiilor de contabilitate în
privinţa valorilor, clasificării, modalităţii de prezentare sau
descriere;

34

17
 08/04/2021

Instrumente si tehnici de detectare a fraudei

Trebuie realizata o platforma care ar trebui să permită
verificarea încrucişată a tuturor datelor referitoare la
gestionarea activitatii.

Trebuie să fie colectate datele referitoare la partea

economică a respectiv (facturi, plăţi etc.).

35

18