UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

Specializarea Contabilitate și informatică de gestiune

Evaziunea fiscală - concept, formă, infracțiune

Absolvent:
Nicodin Iulia Mădălina

1
Concept:

În toate democrațiile, contribuabilul este considerat un obiect de bună-credință și, în

consecință, obligațiile fiscale pe care le suportă (incluse în declarația fiscală) reprezintă baza pe care
se stabilește și se documentează administrarea contribuabilului. Conturi de încasat Impozit Suma de
primit. Problema apare atunci când contribuabilii încearcă să se poziționeze într-un mod care
eludează îndeplinirea corectă a obligațiilor fiscale.

Prin interesele lor diverse și subliniază creativitatea, încearcă să-și reducă obligațiile fiscale
și utilizează cele mai diverse metode pentru a face acest lucru. Comportamentul contribuabililor de
a evita veniturile impozabile sau mărfurile în legislația fiscală reprezintă un fenomen evaziv, riscant
și extrem de dăunător pentru sectorul economic și financiar.

Evaziunea fiscală este definită ca evitarea totală sau parțială a impozitării unui obiect
impozabil și poate fi făcută într-o varietate de moduri. Prin interpretarea legii fiscale în favoarea
contribuabilului sau plasarea obiectului impozabil în afara sferei de aplicare a prevederilor legii,
prin disimularea obiectului impozabil, care constă în subestimarea cuantumului acestuia sau
anularea directă a prevederilor legale.

Chiar la începutul secolului al XX-lea, în doctrina română, evaziunea fiscală era definită ca
un ansamblu de proceduri legale și ilegale prin care un contribuabil sau o altă parte interesată se
sustrage total sau parțial de avere de la plata obligațiilor stabilite de guvern. reglementările
financiare.

Se face distincție între așa-numita evaziune fiscală legitimă și evaziune fiscală frauduloasă
sau fraudă fiscală după modalitatea sustragerii de la efectul legii.

Numită evaziune fiscală, aceasta este văzută ca o modalitate prin care contribuabilii încearcă
să profite la maximum de beneficiile oferite de reglementările fiscale în vigoare. Ori de câte ori o
parte din venitul sau averea unei persoane fizice poate fi exclusă de la impozitul acumulat din cauza
modului în care este reglementată stabilirea sumei impozabile, se vorbește despre evaziune fiscală
legală. Așa-zisa evaziune fiscală legală este o formă acceptabilă, permisă de legiuitor în sensul că
nu poate fi sancționată fără o normă juridică explicită de urmărire penală a acesteia (Vîrjan, 2011).
Această formă de evaziune fiscală se regăsește în literatura de specialitate sub denumirea de
optimizare fiscală , care poate fi realizată prin diverse mijloace admise de lege .

Evaziunea fiscală frauduloasă constă în ascunderea obiectului impozabil, subestimarea

cuantumului obiectului impozabil sau folosirea altor metode sau mijloace pentru evitarea plății
impozitului. Evaziunea fiscală frauduloasă a fost definită ca evitarea persoanelor fizice, în întregime
sau parțial, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate integral sau parțial bugetului de
stat, bugetului local, bugetului asigurărilor sociale naționale și bugetelor fondurilor speciale. sau
persoane fizice și juridice străine.

2
Formă:

Reglementări fiscale:

 evaziune fiscală legală

 evaziune fiscală frauduloasă

Evaziune fiscală legală:

Evaziunea fiscală legală este evaziunea unei părți din ceea ce se impozitează prin facilitarea
anumitor scutiri sau instituții care permit „evaziunea fiscală” fără încălcarea totală a legii. Această
practică este oarecum tolerată de generozitatea reglementărilor fiscale.
Evaziunea fiscală generală , legală presupune o varietate de mobilitate în actele juridice.
Efectul său se reflectă în minimizarea taxelor bazate pe mecanisme de substituție, deci este
interpretabil și general acceptat de legislația fiscală.
Faptele de evaziune fiscală bazate pe o interpretare favorabilă a legii, așa-numitele cazuri
legitime de evaziune fiscală, variază foarte mult în funcție de ingeniozitatea contribuabilului și de
domeniul de aplicare al legii, dar exemplele reprezentative sunt următoarele.
a) reduce venitul impozabil prin stabilirea amortizarii sau a rezervelor la o sumă mai
mare decât este justificat din punct de vedere economic;
b) Practica unor societăți comerciale în care statul investește o parte din profiturile
obținute din achiziționarea de utilaje și echipamente tehnologice, care autorizează
scutirea impozitului pe venit, măsură care are ca scop facilitarea acumulării de;
c) uniunea familială precum și societatea mistică dintre soția și copiii
întreprinzătorului; Rezultatul acestei manevre este o taxă separată asupra acesteia, o
distribuție separată a veniturilor pentru fiecare partener, reducând sarcina fiscală;
d) veniturile totale ale membrilor familiei pot fi distribuite în mod egal între aceștia,
indiferent de contribuția fiecărui membru la realizarea, reducându-se astfel
cuantumul impozitului pe venit perceput de stat;
e) Constituirea de depozite pentru păstrarea și gestionarea de către părinți (tutori) a
fondurilor pentru copiii minori. În acest caz, deși venitul din depozit este impozabil,
impozitul plătit este mai mic decât impozitul datorat pe acest venit redistribuit;
f) Utilizarea în anumite limite a prevederilor Legii privind contribuțiile caritabile
conduce la furtul unei părți din venitul impozabil, fie el acumulat sau nu;
g) Contribuabilii pot alege un sistem fiscal care se aplică impozitului pe venitul
personal sau veniturilor realizate de o corporație. Prin alegerea celui de-al doilea
sistem de impozitare, contribuabilii primesc o deducere semnificativă din venitul lor
impozabil;
h) să țină seama de unele măsuri statutare referitoare la excluderea sumelor plătite
pentru contractele de cercetare pentru programe de interes național de la costul vieții
impozabil prin formare profesională și producție efectivă;
i) deducerea din venitul impozabil a cheltuielilor Protocolului, publicitate sau
publicitate, acumulate sau nu;

3
 j) Interpretarea favorabilă a prevederilor legii care asigură acomodații semnificative
pentru donații în sprijinul activităților sociale, culturale, științifice și sportive.

Evaziune fiscală frauduloasă:

Evaziune , este o încălcare flagrantă a legii prin folosirea modului specific de efectuare a
impozitării. În acest caz, contribuabilul încalcă termenul de prescripție pentru a evita plata
impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate statului.
Evaziunea fiscală este frauduloasă atunci când evaziunea fiscală este utilizată pentru a
subestima un obiect impozabil sau pentru a ascunde alte obiecte impozabile utilizând ascunderea
impozitării pentru a furniza date care să susțină o justificare raportată pe baza căreia sunt stabilite
cotele de impozitare. evaziune fiscala.
Determinarea tuturor tipurilor de evaziune de un fel este dificilă deoarece practic nu există
restricții. Cu toate acestea, există o formă mai generală de activitate fiscală .
 afirmatie falsa
 Pregătiți documente de plată virtuale
 alcătuit din înregistrări contabile nerealiste
 impozit nedeclarat
 Raportarea unui venit impozabil mai mic decât este în realitate
 Execuție record de înregistrare dublă, copie reală a ficțiunii
 Reducerea obiectului impozabil datorita scaderii vanzarilor, inregistrarea unor
cheltuieli care nu sunt efectiv suportate in cost unitar
 Facturarea fără vânzări reale care ascunde vânzările efectuate fără facturi și
tranzacțiile efective impozabile
 Contrafacerea este un mijloc de fraudă pentru procurori și presupune
responsabilitatea comună pentru acțiunile efectuate în baza unui acord între
angajator și contabil.
Scăderea veniturilor bugetare din impozite este o problemă serioasă și frecventă, iar
amploarea acesteia nu poate fi ignorată.
România, din păcate , se încadrează în categoria țărilor care nu au adoptat politică fiscală, iar
consecințele sunt clare în ceea ce privește proliferarea unei importante economii subterane și, în
consecință, colectarea insuficientă a venitului național.
La nivel macroeconomic, creșterea obligațiilor suprimă dorința de a munci și de a
economisi. Aceasta pentru că, dacă cota de impozitare este majorată de la un anumit punct ,
stimularea agenților economici este limitată, investițiile devin dificile, iar baza de impozitare este
redusă.
Ratele care depășesc anumite limite pot duce la evaziune fiscală și pot direcționa activități
care beneficiază de stimulente fiscale, fraudă fiscală, PIB redus și compensare fiscală.

4
Infracțiune:

 Închisoare sau amenzi de până la șase luni până la trei ani sau o amendă pentru a
preveni controalele financiare, financiare sau vamale și refuzul nerezonabil al
oricărei persoane de a prezenta documente și bunuri legale unei autorități
competente. 15 zile de la convocare.
 Aceasta constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani
sau cu orice formă de amendă care interzice unui organism autorizat să intre în orice
condiții prevăzute de lege, clădire, clădire sau teren în scopul: controale financiare,
taxe sau atribuțiile.
 Aceasta este o infracțiune și poate avea ca rezultat reținerea intenționată și delicvența
sumei echivalente cu donația în termen de 30 de zile de la scadență, împreună cu
închisoare de la cel puțin 1 an și cel mult 3 ani sau cu amendă, reținere și reținere. .
 Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la doi ani la sapte ani si cu
regim special, timbru, batista sau drept determinat, detinere sau circulatie,
interzicerea dreptului de trecere, folosit in domeniul financiar, într-o formă
standardizată.
 Este o infracțiune și implică o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 12 ani și
interzicerea anumitor drepturi de a tipări, deține sau distribui. Formate științifice,
timbre poștale, bannere sau formate standardizate utilizate în domeniul finanțelor.
Forjat cu sistem special.
 Aceasta constituie o infracțiune și implică o pedeapsă cu închisoarea de la trei la
zece ani, iar interzicerea anumitor drepturi care stabilesc răutate asupra impozitelor,
taxelor sau donațiilor unui contribuabil ar avea ca rezultat obținerea de bani fără
dreptul la: Rambursări sau rambursări de la dvs. buget consolidat.
 Era o infracțiune pedepsită cu închisoare de la 5 la 15 ani și dreptul anumitor
asociații de a încălca faptele de mai sus.

5
Bibliografie:

1. Conf. univ. dr. Dan Șaguna, „Evaziune fiscală” , Editura Oscar, Print, București, 1995
2. Silvia Marinescu, “Contabilitate, fiscalitate și evaziune fiscală” , Editura EduSoft,
Bacău, 2010
3. Petre Brezeanu, “Fiscalitate” , Editura Economică, București, 1999