FISCALITATE

Evaziunea fiscală
 Definirea evaziunii fiscale
 Incidența evaziunii fiscale
 Tipuri de evaziune fiscală
 Forme de manifestare a fraudei fiscale
 Tipuri de fraudă fiscală
 Cauzele evaziunii fiscale
 Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
 Fapte sancționate de fiscalitate
 DEFINIȚIE

 Evaziunea fiscală = sustragerea de la impunere, în

întregime sau în parte, prin orice mijloace, în scopul
diminuării obligaţiilor de plată, reprezentând impozite,
taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi
persoanele juridice române şi străine
 INCIDENŢA EVAZIUNII FISCALE

 în plan politic - se manifestă ca o contestare a puterii statului, din

partea contribuabililor ce nu sunt mulţumiţi de modul în care sunt
redistribuite veniturile în societate, de sacrificiul cerut pentru
acoperirea banului public, comparativ cu alte grupuri sociale şi
faţă de avantajele obţinute;
 în plan financiar - este influenţată în sens negativ evoluţia
echilibrului bugetar;
 în plan economic - formele de evaziune fiscală influenţează asupra
concurenţei, în sensul distorsionării acesteia;
 în plan social - inechitate în distribuţia primară şi secundară a
produsului intern net.
 FORME ALE FENOMENULUI EVAZIONIST

 Evaziunea fiscală legală (sau evaziunea la adăpostul legii) 

Singurul vinovat de producerea evaziunii fiscale legale este
legiuitorul, iar frecvenţa acestui fenomen este cu atât mai mare, cu
cât are loc o modificare continuă a sistemului fiscal, o diversificare
nejustificată a impozitelor şi taxelor, o utilizare necorespunzătoare a
prelevărilor obligatorii.
 Evaziunea fiscală ilicită (sau frauda fiscală)  se săvârşeşte prin
încălcarea flagrantă a legii, profitându-se de modul specific în care
se face impunerea.
 DELIMITAREA FRAUDEI FISCALE

Zonele Manifestare
evaziunii fiscale

Zona neagră - Frauda fiscală

Zona gri - Abuz de drept
- Abilitate fiscală

Zona albă - Abstinenţa

- Aplicarea regimurilor fiscale de favoare
- Eroarea
- Respectarea legii
 FORME DE MANIFESTARE A FRAUDEI FISCALE
 fraudă tradiţională sau prin disimulare – care constă în sustragerea
parţială sau totală de la plata obligaţiilor fiscale, prin întocmirea şi
depunerea de documente incomplete şi incorecte sau prin
neîntocmirea unor documente prevăzute în legislaţia fiscală
(nedepunerea declaraţiilor privind obligaţiile fiscale; depunerea unor
declaraţii false; creşterea cheltuielilor în scopul diminuării profitului
impozabil; diminuarea încasărilor, în scopul reducerii taxei pe valoarea
adăugată de plată şi a impozitului pe profit; desfăşurarea muncii „la
negru”; diminuarea valorii moştenirilor primite şi tranzacţiilor privind
bunurile imobiliare; etc.).
 fraudă juridică – care constă în ascunderea cu bună ştiinţă a
adevăratei naturi a unui organism sau a unui contract, în vederea
sustragerii de la obligaţiile fiscale (o activitate economică poate
continua sub forma unei asociaţii fără scop lucrativ; un contract de
asociere este transformat într-un contract de muncă; etc.).
 fraudă contabilă – constă în utilizarea unor documente false, în
vederea majorării tuturor cheltuielilor şi diminuării tuturor veniturilor
(facturi fiscale false; documente pentru cheltuieli false; bilanţ contabil
fals; etc.).
 fraudă prin evaluare – constă în diminuarea valorii stocurilor,
supraestimarea amortismentelor şi provizioanelor.
 TIPURI DE FRAUDĂ FISCALĂ
Criteriul de Tipuri de fraudă fiscală
clasificare
Criteriul fiscal Frauda fiscală care se sprijină pe aşezarea impozitului
(diminuarea bazei impozabile)
Frauda fiscală care are loc în stadiul plăţii obligaţiilor fiscale

Criteriul material Frauda fiscală prin disimularea materiei impozabile (ascunderea

materiei impozabile)
Frauda fiscală prin majorarea cheltuielilor deductibile
Frauda fiscală prin acţiune (folosirea unor înscrisuri fictive)
Frauda fiscală prin omisiune (nedeclararea unui venit)

Autorii fraudei Frauda fiscală produsă de persoane fizice

fiscale Frauda fiscală produsă de persoane juridice

Criteriul Frauda fiscală artizanală (mod izolat de acţiune al autorilor)

cantitativ Frauda fiscală industrială (divizarea acţiunii de comitere a fraudei
în cadrul unei reţele subterane)
Criteriul Frauda fiscală naţională
geografic Frauda fiscală internaţională
 CAUZELE EVAZIUNII FISCALE
 Instabilitatea, neclaritatea și ambiguitatea legii fiscale  Pilonii de
bază ai domeniului fiscal din punct de vedere legislativ fiind Codul
Fiscal și Codul de Procedură Fiscală se impune ca aceștia să
răspundă criteriilor legate de stabilitate, coerență, claritate,
cunoaștere cu anticipație și lipsa de arbitrariu, astfel încât legiuitorul
să nu poată fi acuzat drept vinovat pentru producerea evaziunii
fiscale.
 Povara fiscală excesivă, inechitabilă și instabilă  O cotă mare de
impozitare nu va atrage mai multe resurse financiare publice, ci va
determina în sens negativ comportamentul contribuabilului, care va
încerca prin orice mijloc să se sustragă de la impunere, considerând
fiscalitatea un prejudiciu adus venitului sau sau averii sale.
 Raportul între cota impozitului și măsurile de răspundere Deseori,
contribuabilul compară consecințele neachitării obligațiilor fiscale și
aplicarea măsurilor de răspundere, astfel încât, cu cât măsurile de
răspundere sunt mai mici, cu atât efectul economic al evaziunii
fiscale este mai mare.
 CAUZELE EVAZIUNII FISCALE
 Situația economică  Cu cât starea economică a unui contribuabil
este mai grea, cu atât tentația de a eluda fiscul este mai mare,
evaziunea fiscală fiind considerată de unii contribuabili a fi singura
șansă de supraviețuire.
 Diversitatea categoriilor de contribuabili  Tipologia contribuabililor,
având în vedere forma juridică, forma de organizare și funcționare și
aplicarea unui regim de impozitare considerat discriminatoriu, va
determina migrarea contribuabililor către acea forma considerată
benefică din perspectiva impunerii, apelând la o serie de acte și
fapte de evaziune fiscală.
 Ineficiența acțiunilor de control fiscal  Desfășurarea unei activități
de inspecție fiscală fără luarea în considerare a obiectivelor
inspecției, a funcțiilor controlului, a drepturilor și obligațiilor ce revin
celor implicați în activitatea de control fiscal, a codului etic al
inspectorului fiscal, atrage după sine schimbări majore în
comportamentul contribuabilului, astfel încât acesta va încerca prin
orice mijloc să-și diminueze sarcina fiscală.
 CAUZELE EVAZIUNII FISCALE
 Netransparență în utilizarea fondurilor publice  Obligațiile fiscale
de natura impozitelor, taxelor și contribuțiilor reprezintă componenta
esențială a resurselor financiare publice necesare acoperirii
necesităților publice. Modul inadecvat și netransparent de utilizare a
banului public, prin intermediul cheltuielilor publice, distruge
parteneriatul stat – contribuabil, în sensul în care finanțele publice
vor fi percepute de contribuabil numai prin prisma obligativității plății
impozitelor și taxelor, nefiind percepută funcția de repartiție a
acestora.
 Insuficiența educației fiscale  Neînțelegere scopului și rolului
fiscalității, necunoașterea și neînțelegerea efectului impozitării
atrage după sine aplicarea legii fiscale de către contribuabil doar în
sensul obligativității acesteia, cu găsirea acelor posibilități de a
micșora obligațiile fiscale.
MĂSURI PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
 existenţa unui număr mai redus al legilor fiscale şi sistematizarea
acestora în raport cu actele legislative din economie;
 eliminarea unor prevederi legale ce pot favoriza apariţia actelor şi
faptelor de evaziune fiscală;
 stabilirea cu coerenţă a facilităţilor fiscale;
 eliminarea paralelismelor şi suprapunerilor în activitatea organelor
cu atribuţii în domeniul controlului fiscal, pentru realizarea unei mai
bune supravegheri fiscale, atât în profil teritorial, cât şi la nivel
naţional;
 întărirea controlului prin sondaj şi trecerea pe un plan secundar a
controlului permanent şi excesiv;
 informarea contribuabililor cu privire la interpretarea actelor
normative;
 crearea unui sistem de salarizare corespunzător muncii depuse şi
implicaţiilor acesteia pentru inspectorii de specialitate cu atribuţii în
domeniul controlului fiscal, în vederea cointeresării aparatului fiscal
şi eliminării fenomenului de corupţie în rândul acestuia;
MĂSURI PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
 existenţa unui sistem informatic performant care să asigure
prelucrarea informaţii fiscale în vederea identificării, analizei şi
combaterii fenomenului evazionist;
 continua pregătire şi perfecţionare a personalului cu atribuţii în
domeniul financiar-fiscal;
 sancţionarea drastică a celor care înfăptuiesc acte şi fapte de
evaziune fiscală;
 informarea contribuabililor cu privire la descoperirile efectuate de
către organele de control în domeniul evaziunii fiscale, precum şi
a modului de soluţionare a cazurilor depistate;
 existenţa unei legislaţii clare, concise, fără discriminări şi care să nu
dea naştere nici unui arbitrariu;
 transparență, eficiență și eficacitate în utilizarea resursei financiare
publice;
 respectarea întocmai a principiilor impunerii;
 respectarea întocmai a drepturilor și obligațiilor contribuabilului;
 creșterea nivelului de educație fiscală.
 FAPTE SANCȚIONATE DE FISCALITATE
 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a
prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din
patrimoniu, în scopul impiedicării verificărilor financiare, fiscale sau
vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație.
 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amendă impiedicarea, sub orice formă, a organelor
competente de a intra, în condițiile prevăzute de lege, în sedii,
incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare,
fiscale sau vamale.
 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la
3 ani sau cu amendă reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult
30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau
contribuții cu reținere la sursă.
 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 7
ani și interzicerea unor drepturi deținerea sau punerea în circulație,
fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate,
utilizate în domeniul fiscal, cu regim special.
 FAPTE SANCȚIONATE DE FISCALITATE
 Constituie infracțiune și se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la
12 ani și interzicerea unor drepturi tipărirea, deținerea sau punerea
în circulație, cu știință, de timbre, banderole sau formulare tipizate,
utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.
 Constituie infracțiune și se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la
10 ani și interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credință de către
contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca
rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de
rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori
compensări datorate bugetului general consolidat. Pentru asociere
în vederea săvârșirii acestor fapte, se pedepsește cu închisoare de
la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
 FAPTE SANCȚIONATE DE FISCALITATE
 Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la
2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în
scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: ascunderea bunului ori
a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii,
în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale
efectuate sau a veniturilor realizate; evidențierea, în actele contabile sau în
alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori
evidențierea altor operațiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de
acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice
fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidențe
contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin
nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile
principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea
sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor
sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale
Codului de procedură penală. Dacă faptele menționate au produs un
prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale,
limita minimă a pedepsei prevazute de lege și limita maximă a acesteia se
majorează cu 2 ani. Dacă prin faptele menționate s-a produs un prejudiciu
mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă
a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majoreaza cu 3
ani.