Tabloul clinic al ICA

A elaborat: Adam Dumitru M1604

1
 TABLOUL CLINIC AL INSUFICIENŢEI CARDIACE

Din punct de vedere clinic se pot diferenţia tablouri clinice distincte,

cauzate de predominaţia insuficienţei unuia dintre ventriculi:
-insuficienţa cardiacă de tip stâ ng;
-insuficienţa cardiacă de tip drept;
- insuficienţa biventriculară (insuficienţa cardiacă globală ).

2
 Insuficienţa ventriculară stâ ngă acută

Se manifestă prin dispnee paroxistică , astm cardiac sau edem

pulmonar.
De obicei, se instalează pe fondul insuficienţei ventriculare stâ ngi
cronice preexistente şi, mai rar, poate fi prima manifestare a
insuficienţei cardiace (infarct miocardic, puseu hipertensiv, în
special din feocromocitom, paroxism de aritmie)

.
3
 IVS acuta

Tabloul clinic al dispneei paroxistice este determinat de creşterea bruscă şi

marcată a presiunii în venele şi capilarele pulmonare. Intensitatea dispneei este
mare, pâ nă la senzaţia de sufocare.
- Poziţia şezâ ndă sau ortostatismul nu aduc uşurarea rapidă ca în ortopnee.
-Bolnavul este anxios, adesea are tuse neproductivă .
-Se observă polipneea şi participarea muşchilori auxiliari în actul de respiraţie.
-Raluri în timpul accesului de regulă nu se aud.
-Insuficienţa ventriculară stâ ngă poate fi semnalată de prezenţa zgomotului III
sau IV (ritm de galop), care uneori după trecerea accesului dispar.
-Accesele apar mai des în timpul nopţii (dispnee paroxistică nocturnă ), iar ziua
survin după un efort fizic sau o excitaţie psihică puternică .
-Accesele pot trece spontan sau evolua în edem pulmonar.;
-La acelaşi bolnav intensitatea acceselor poate mult varia

4
 Astmul Cardiac
• Astmul cardiac este o formă particulară de dispnee paroxistică
însoţită de bronhospasm, care se explică prin edemul mucoasei
bronhiilor şi reactivitatea exagerată a musculaturii lor. Dispneea
capă tă caracter expirator sau, mai frecvent mixt, respiraţia devine
şuieră toare - pot fi auzite de la distanţă ralurile bronşice sibilante
(wheezing), predominant în expir. Diferenţierea de astmul bronşic este
foarte dificilă , uneori imposibilă .

5
 Edemul pulmonar acut
Edemul pulmonar acut reprezintă cea mai gravă formă de insuficienţă
cardiacă stâ ngă . Presiunea în capilarul pulmonar începe să depă şească
presiunea oncotică şi are loc transsudarea plasmei în alveole.
Se manifestă prin senzaţie de sufocare extremă , anxietate, senzaţie de moarte
iminentă , agitaţie. Se observă polipneea, ortopneea, participarea aripilor
nazale şi a musculaturii auxiliare la respiraţie, acrocianoza, ră ceala
tegumentelor, transpiraţia profuză (hiperactivitate simpatică ).
Retracţia inspiratorie a foselor supraclaviculare şi a spaţiilor intercostale denotă
negativitatea marcată a presiunii intrapleurale. Tusea iniţial iritativă rapid
devine productivă cu expectoraţie abundentă , seroasă , spumoasă , aerată ,
eventual rozată

6
E.P.A.

7
 Ex. Clinic
• La auscultaţia pulmonară se gă sesc raluri umede şi crepitante, interesâ nd la
inceput bazele, progresiv limita superioară a acestora urcâ nd spre vâ rfuri,
paralel cu agravarea dispneei, tusei şi expectoraţiei.
• Dacă tulbură rile regresează (terapeutic sau spontan), ralurile coboară , apoi
dispar - "raluri în maree".
• Auscultaţia cordului este dificilă din cauza abundenţei şi intensită ţii
fenomenelor acustice pulmonare. Tahicardia este, de regulă , foarte marcată .
Dacă auscultaţia cordului este posibilă , se poate decela galop ventricular şi
semne auscultative ale leziunii de bază .
• Valorile TA sunt, de regulă , crescute (vasoconstricţie din
hipersimpaticotonie). În cazurile extrem de grave poate să apară
hipotensiunea arterială şi şocul cardiogen.
• Examenul radiologic demonstrează hipertensiune pulmonară de tip venos cu
semnele radiologice ale edemului pulmonar interstiţial sau ale edemului
pulmonar alveolar

8
 Insuficienţa ventriculară dreaptă acută
• Apare, de regulă , în trombembolismul pulmonar acut masiv, de aceea
se mai numeşte cord pulmonar acut.
• Hipertensiunea pulmonară arterială marcată şi rapid instalată duce la
dilataţia acută a ventriculului drept.
• Obstrucţia acută şi masivă în circulaţia pulmonară cauzează
reducerea critică a debitului pulmonar, implicit şi a debitului cardiac,
manifestă rile că reia (pră buşirea tensiunii arteriale, starea de şoc) se
asociază la sindromul de insuficienţă ventriculară dreaptă acută .
• Se observă turgescenţa jugularelor, pulsaţie epigastrică în apropierea
xifoidului (semnul Harzer), tahicardia. Se poate percepe ritmul de
galop ventricular drept, accentuarea zgomotului II în focarul arterei
pulmonare, uneori cu suflu sistolic de insuficienţă tricuspidiană
funcţională (în urma dilată rii acute a ventriculului drept).

9
Jugular turgescence

10
 IVDA
• Hepatomegalia (de stază ) cu ficatul sensibil la
palpare şi cu reflux hepato-jugular confirmă
insuficienţa cardiacă dreaptă .
• Electrocardiografic se constată încă rcarea de
presiune a ventriculului drept (devierea spre
dreapta a axului QRS, aspect SI QIII, bloc de ram
drept complet sau incomplet) pe fondul
tahicardiei sinusale (mai rar fibrilaţie atrială ).
• Ecocardiograma demonstrează dilataţia cavită ţilor
drepte
11
Ecocg

12