Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2 Asfixia Mecanică 2018
Curs 2 Asfixia Mecanică 2018
Curs 2 Asfixia Mecanică 2018
ASFIXIILE
DE UTILIZARE
blocarea utilizării
sângelui la nivel
tisular
ASFIXII PATOLOGICE:
• tumori laringiene, pneumonii, boala mb. hialine.
COMPRIMAREA FORMAȚIUNILOR OBSTRUCȚIA CĂILOR RESPIRATORII
ANATOMICE ALE GÂTULUI - sufocarea;
- spânzurarea; - ocluzia căilor respiratorii superioare
- strangularea cu lațul; cu corpi străini;
- strangularea cu mâna (sugrumarea); - înecul.
ASFIXII
VIOLENTE
COMPRIMARE TORACO-ABDOMINALĂ
- compresiune toraco-abdominală
ASFIXII:
ASFIXII – CLINIC:
FAZA PREASFIXICĂ
• pierderea cunoștinței prin întreruperea circulației cerebrale, în aproximativ 30
sec – 1 minut.
FAZA CONVULSIVANTĂ
• deprimare a funcțiilor vitale;
• apariția convulsiilor.
FAZA TERMINALĂ
• oprirea respirației.
• ÎN ASFIXII, CORDUL SE OPREȘTE DUPĂ RESPIRAȚIE (FAVORABIL
RESUSCITĂRII ÎN TIMP UTIL)
SEMNE GENERALE DE ASFIXIE:
CIANOZA (creșterea
cantității de hemoglobină
redusă)
CONGESTIA VISCERALĂ
(obstrucția returului venos
și congestia capilaro-
venoasă)
EDEMUL (marcat la nivelul
feței, limbii și faringelui)
FLUIDITATEA POSTMORTEM
(rată crescută a fibrinolizei)
PETEȘII (hemoragii mici <
2mm – distensia abruptă și a
rupturii vaselor mici, în
special venule)
INCONTINENȚĂ
SFINCTERIANĂ ȘI A
VEZICULELOR SEMINALE
ASFIXIILE MECANICE:
• asfixia mecanică realizată prin compresiunea formațiunilor anatomice ale gâtului cu un laț traumatic,
acționat de greutatea corpului;
• 15Kg – traheea;
• 25 Kg – arterele vertebrale.
SPÂNZURAREA
Examen extern:
• lividități cadaverice pe antebrațe, membrele inferioare, regiunea hipogastrică – necesar 6-8 ore minimum
de suspendare verticală a cadavrului în laț ;
• pe corp – leziuni de violență (lovirea de unele obiecte din jur);
• șanț de spânzurare:
• gălbui-maroniu, pergamentat;
• direcție oblic ascendent și întrerupt la nivelul nodului;
• situat în 1/3 superioară a gâtului;
• adâncime maximă la punctul opus nodului;
• lățime și adâncime în funcție de tipul de laț.
• pe gât – posibile echimoze și excoriații datorate degetelor și unghiilor victimei;
• cianoza poate fi mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de mecanismul predominant al morții;
• hemoragii subconjunctivale, protruzia limbii printre arcadele dentare, emisia de spermă și materii fecale.
SPÂNZURAREA
Examen intern:
• infiltrate hemoragice în părțile moi ale gâtului;
• hemoragii în mușchii sterno-cleido-mastoidieni;
• hemoragii perilaringiene sau în capsula tiroidei;
• fractura cartilagiilor laringelui;
• fractura osului hioid;
• ruperea intimei carotidei.
STRANGULAREA
• se realizează cu ajutorul unui laț ce se strânge progresiv în jurul gâtului;
• mecanismul morții similar cu cel din spânzurare, obstrucția vaselor ce irigă creierul cu anoxie
cerebrală.
Examen extern:
• șanț de strangulare:
• situat în 1/3 medie a gâtului;
• orizontal;
• inelar;
• complet;
• adâncime uniformă peste tot, fără a avea amprenta nodului;
• unic sau multiplu.
• semne de luptă pe corp;
• excoriații pe gâtul victimei, în încercarea de detașare a nodului.
STRANGULAREA
• presiunea exercitată asupra gâtului se realizează cu mâna, antebrațul sau ale segmente ale
membrelor;
• mecanismul morții este reprezentat de anoxia cerebrală secundară obstrucției arterelor carotide.
Examen extern:
• pe gât - echimoze ovalare și excoriații;
• semne de luptă pe corp;
• uneori echimoză opusă leziunilor de sugrumare prin comprimarea gâtului victimei pe un plan dur
(sol, proeminențe).
Examen intern:
• infiltrate hemoragice în musculatura profundă a gâtului;
• fractura cartilagiilor tiroide;
• fractura osului hioid;
• incidență fracturi laringiene mai mare în sugrumare.
ASFIXIILE SEXUALE
• o serie de violențe în care scopul actului agresiv este consumarea unui raport sexual
sau a unui echivalent de raport sexual;
• raportul sexual se poate consuma de multe ori post mortem (aici pot fi incluse și
spânzurările sexopatice accidentale, cu ”harnașamente” speciale);
Examen extern:
• excoriații și echimoze în jurul nasului și gurii;
• cianoză;
• posibil:
• fractură piramidă nazală;
• leziuni pe brațele victimei, prin imobilizarea acesteia.
Examen intern:
infiltrate pe fața internă a buzelor, prin comprimare de dinți.
OBSTRUCȚIA CĂILOR RESPIRATORII CU CORPI STRĂINI
• mecanism reflex.
• Juridic:
crimă – leziuni importante ale mucoasei bucale, dinţilor, mucoasei faringiene;
suicid – mandarini.
COMPRIMAREA TORACO-ABDOMINALĂ
• modalitatea de asfixie mecanică prin blocarea complianței toracice, realizată prin
comprimarea toracelui și abdomenului;
• dacă comprimarea se face cu jumătate din greutatea corpului, în 10 minute se instalează
moartea (semne de asfixie bine exprimate).
Examen extern:
• echimoze și excoriații pe corp;
• emfizem subcutanat cu crepitații gazoase;
• cianoză intensă a feței.
Examen intern:
• fracturi costale;
• leziuni organe interne;
• ! discrepanță între gravitatea leziunilor externe și interne.
• accidentele urmate de submersie se întâlnesc în
stările de beție (alcoolemie mare), înec în apă mică,
ACCIDENTAL
intoxicație cu monoxid de carbon etc.
• antecedente;
• modul de producere a înecului (corpuri grele în
SINUCIDERE
buzunar, legarea mâinilor etc.).
• existența leziunilor traumatice cu caracter vital ce nu CRIMĂ
puteau fi autoproduse.
înec.
• medico-legal înecul poate fi: sinucidere, crimă sau disimularea crimei prin
lichid, suficient fiind ca numai nasul și gura să se găsească în lichid;
• înecul sau submersia, se produce prin înlocuirea aerului respirator cu orice
ÎNEC
ÎNEC
FAZA PREASFIXICĂ
• faza de apnee voluntară și reflexă, hipercapnie – 30-60 sec.
FAZA CONVULSIVĂ
• victima apare și dispare de la suprafața apei.
Tanatogeneza:
›› hemodiluţia;
›› hipotermie.
ÎNEC
ÎNEC
Mecanismul de
pătrundere a diatomeelor
Examene complementare: