LEZIUNI HEPATICE SOLIDE

BENIGNE

Dr. ADRIANA TUDORA

 Formaţiunile hepatice solide ridică uneori probleme de diagnostic
diferenţial din punct de vedere ecografic, deoarece uneori nu există
aspecte tipice care să le diferenţieze de tumorile maligne
  Sensibilitatea ecografiei în diagnosticul tumorilor
hepatice este de peste 90% , dar cu lipsa specificitatii
 Frecvent sunt detectate în timpul unei examinări US de rutină
(“incidentaloame”)
 Sunt necesare evaluări complementare ( Ecografia cu
contrast=CEUS, CT, RMN, scintigrafia, core-biopsy)
 Leziunile hepatice benigne:

 Hemangioamele
 “Focal fatty free” area
 Adenoamele
 FNH (hiperplazia focală nodulară)
 Nodulii de regenerare în ciroză
 Hemangioamele
 Cele mai frecvente tumori hepatice benigne;
 Formate dintr-un ghem de capilare;
 În general sunt multiple (în 60% din cazuri);
 Dimensiunea variază de la caţiva mm la peste 10
cm;
 Calcificările apar rar (de obicei la nivelul cicatricii
unor hemangioame gigante).
 Aspect
ecografic

 Majoritatea hemagioamelor sunt detectate ecografic ca

“incidentaloame”;
 Dacă ar fi să alegem un cuvânt care să caracterizeze aspectul
ecografic al hemangioamelor acesta ar fi “hiperecogen” ;
 Acest termen se referă la ecogenitatea ficatului normal;
 Dacă ficatul este hiperecogen datorită steatozei, aspectul
hemangiomului poate fi hipoecogen;
 Alt element important este accentuarea posterioară (a
transmiterii US), deoarece hemangiomul este format din
capilare umplute cu sange) .
Stanga: aspect ecografic clasic al unui hemangiom
Dreapta: aspectul unui hemangiom într-un ficat hiperecogen,
astfel încât leziunea pare hipoecogenă.
De remarcat accentuarea posterioară.
 Hemangiom

Hemangiom tipic
Hemangiom al LC
Hemanagiom care amprentează VSH
Amplificarea posterioară produsă de hemangiom
Semnul boselurii-deformarea suprafeţei hepatice posterioare
 Hemangioame atipice. Aspectul mai hipoecogen este mai rar întalnit la
hemangioame şi este explicat printr-un proces de tromboză care apare în
interiorul formaţiunii
 Hemangiom atipic cu o bordură
hiperecogenă

Bordura hiperecogenă a unui

hemangiom atipic
 Hemangiom atipic mic

Hemangiom izoecogen

Hemangiom (artefactul “în oglindă”)

 Hemangiom mare atipic, dificil de
diagnosticat

Angiom cavernos ecogen cu

zonă centrală hipoecogenă
Hemangiom-aspect Doppler (nu are semnal)
 Hemangiom atipic-hipoecogen

Hemangiom atipic cu bordură

hipoecogenă periferică
 Stanga: captarea SDC de către inelul
periferic ( metastază în cc de sân);
Hemangioame gigante. -captarea la nivelul inelului periferic este
caracteristică metastazelor
Dreapta: captare nodulară discontinuă a
hemandiomului.
Hemangiomatoza
 HIPERPLAZIA NODULARĂ FOCALĂ

 FNH
•Ca frecvenţă în răndul tumorilor hepatice – pe locul 2;
•FNH nu are caractere de malignitate ;
•Se pare că reprezintă un mod de răspuns hiperplastic la creşterea fluxului
sanguin la nivelul unei malformaţii arteriovenoase hepatice;
• Tesutul hepatic este aranjat într-un mod anormal.
Mai frecventă decât adenomul, la femei, în
decadele 3-5 de viaţă;
Unii autori leagă apariţia de consumul de
anticoncepţionale, iar pentru unii această relaţie
nu există;
Sunt studii care arată că tumora este
hormondependentă, dimensiunile ei reducându-
se la întreruperea anticoncepţionalelor.
 Aspectul US: leziune mai prost
delimitată
Cu cicatrice centrală ( o zonă
hiperecogenă)
La eco Doppler se văd uneori
vasele din interiorul cicatricii
centrale

•Diagnosticul se pune pe baza

evidenţierii cicatricii centrale şi a
captării omogene a SDC la CT
ECOGRAFIA: formaţiune tumorală rotundă sau ovalară cu
ecogenitate apropiată de a parenchimului hepatic normal.
Mai rar cicatricea stelată este evidentă în eco ca o zonă
hiperecogenă. Alteori tumora se evidenţiază prin
amprentera vaselor vecine sau bombarea pe suprafaţa
hepatică. În Doppler se evidenţiază vasul central arterial şi
o vascularizaţie centrifugă iradiind “în stea”;
Diagnosticul de face relativ uşor prin CEUS-aspect de “spite de
roată” în faza arterială.
CT SPIRALĂ nativ:
- leziune izodensă sau hipodensă;
- dupa injiectarea substanţei de contrast apare
amplificare marcată în faza arterială.
- Leziunea devine izointensă în faza portală şi pe
imaginile tardive.
- Cicatricea centrală apare hipodensă faţă de restul
ficatului în examinarea nativă, tardiv după
administrarea substanţei de contrast devine izo-
sau hiperintensă.
RMN
T1 izo- sau hipointensă, uşor hiperintensă în
secvenţa T2. Se pot evidenţia arterele
intratumorale, mai ales când sunt suficient de largi
După injectarea substanţei de contrast, tumora
devine rapid hiperintensă în faza arterială, urmată
de aspect izo- sau hiperintensă în faza portală şi
tardivă
SCINTIGRAFIA HEPATICĂ
BIOPSIA HEPATICA
 Totuşi în 20% din cazuri nu se poate evidenţia o
cicatrice centrală tipică.
 Important în diagnostic este că la CT leziunea
este izocaptantă în faza portală şi ramâne aşa
fară “wash out” nici în fazele mai tardive
FNH aspect Doppler
 Aspectul CT arată o formaţiune
hipercaptantă în faza arterială
cu excepţia cicatricii centrale
În stg- FNH cu scarificare
centrală hipocaptantă în faza
portală şi hipercaptantă în faza
de “echilibru”

Aspectul la RMN :
-leziune hipointensă în secvenţa T1; în secvenţele T2 cicatricea pare hipercaptantă
la majoritatea pacienţilor
-la administrarea de gadolinium- caparea e ca la CECT

Dg diferenţial al FNH:
-O necroză tumorală centrală care să se confunde cu cicatricea centrală dând
aspectul albicios
-Dar în faza tardivă la CT această zonă captează, ca urmare e ţesut fibrotic
-Carcinomul fibrolamelar are o cicatrice centrală în secvenţă T2
 ADENOAMELE
 ADENOMUL HEPATIC
- tumoră benignă rară, mai frecventă la femei;
- apariţia adenoamelor este legată de utilizarea de
anticonceptionale (în general apar după 4 ani de
utilizare, la 5-7 ani de utilizare riscul creste de 5
ori, iar după mai mult de 9 ani riscul creşte de 25
de ori);
- totuşi numarul mic de adenoame din populaţie,
faţă de utilizarea de anticoncepţionale sugerează
şi intervenţia unor factori genetici.
 La fel ca şi FNH, adenoamele hepatice
sunt formaţiuni benigne hepatice;
 La US adenoamele hepatice apar ca şi
zone rotunde, bine conturate, de obicei de
mari dimensiuni, cu o ecogenitate uşor
crescută faţă de a ţesutului hepatic din
jur.
 În cazul unei hemoragii intratumorale,

aspectul devine heterogen. Prin examenul

Doppler se pot evidenţia uneori vasele

intratumorale.
CT SPIRALĂ:

- tumora cu densitate identică sau uşor inferioară

ficatului;

- vascularizaţia fiind asigurată de artera hepatică,

dupa injectarea substanţei de contrast aspectul

devine hiperdens pentru ca ulterior să apară

hipodens faţă de parenchimul hepatic.

RMN: superioara CT-ului.
- în majoritatea situaţiilor, imaginea este hiper-
sau izointensă în secvenţa T1, şi hiperintensă în
T2.
- heterogenitatea semnalului prin hemoragia
intratumorală, este considerat unul din semnele
cele mai caracteristice pentru adenom.
- totuşi în final aduce destul de puţine date în
plus faţă de CT.
Anatomopatologic se vede un
adenom hepatic cu aspect verzui
tipic .

Adenom
• Sunt tumori care apar aproape exclusiv la femeile tinere
care au consumat anticonceptionale orale.

• De obicei bolnavele prezintă dureri la nivelul hipocondrului

drept şi o masă care se palpează, iar datorită riscului de
ruptură cu hemoragie secundară pe care îl prezintă aceste
formaţiuni unii autori recomandă excizia chirurgicală.
 ZONELE DE “FATTY FREE”
Zonele de “fatty free” ( Focal sparing), se definesc ca şi

mici arii de parenchim hepatic normal care nu a fost afectat

de procesul de “încarcare grasă” aparând pe un ficat

steatozic;

Aceste “fatty free areas” apar lângă VB, segmentul medial al

LHS, hilul hepatic, anterior de bifurcaţia portală şi în zonele

subcapsulare.
subcapsulare
Aspect hiperecogen al ficatului-steatoza (infiltrare gasă). Se vede o mică
zona circulară şi cu margini bine definite în LHS cu o ecogenitate mai scăzută.
La CT fără SDC apare o scadre globală a densităţii (12 HU) iar zona vazută la
US ca fiind hipoecogena are o densitate normală (40 HU)
Steatoza hepatică localizată

-poate aparea în oricare zonă ficatului (mai

frecvent în zona ligamentului falciform)
-zone mai hiperecogene cu margini bine delimitate
uneori cu aspect cartografiat şi distribuţie lobară
-fără să dea efect de masă pe zonele adiacente

Steatoza localizată
Examinarea US arată o arie de hiperecogenă cu margini bine delimitate, anterior
de portă, iar la CT fara contrast se vede aceeaşi atenuare importantă ( CT dă
informaţii mai detaliate pentru diferenţierea de o tumoră primară sau secundară)
Zonă de steatoză hepatică
parcelară
 Rolul CEUS în diagnostic
 Ecografia cu contrast relevă un
comportament identic al acestor zone cu
parenchimul hepatic (devin invizibile dup ă
injectarea SonoVue);
Rolul CEUS în diagnosticul tumorilor
hepatice benigne
 CEUS joacă un rol esenţial şi primordial în
diagnosticul “incidentaloamelor”, realizând
în cele mai multe cazuri o încadrare
diagnostică;
 Doar cazurile neclare vor fi referate
ulterior spre RMN sau CT (foarte rar
biopsie).