Kinetoterapia în hemiplegie/hemipareză

Hemiplegia – pierderea completă/parțială a motricității voluntare într-o jumătate

de corp

Este cauzată de o leziune ischemică/hemoragică, unilaterală, pe traiectul căii

motorii principale între neuronul de origine al căii piramidale și sinapsa sa cu
motoneuronul alfa din cornul anterior al măduvei spinării.

Leziunea în amonte față de decusația piramidală, efectul va fi (???)

Leziunea în aval față de decusația piramidală, efectul va fi (???)

Vascularizația cerebrală asigurată de artera vertebrală prin sistemul vertebro-
bazilar și ramuri ale arterei carotide interne.

• Artera carotidă – zona anterioară și mijlocie a creierului

• Artera vertebrală – zona posterioară a creierului (trunchiul cerebral)

Intracerebral, între cele două sisteme arteriale există anastomoze – poligonul lui
Willis, prin care se asigură într-o măsură limitată supleerea unuia dintre sisteme
(dacă unul dintre ele suferă)
Cortexul cerebral este mai bine irigat decât masa cerebrală profundă (substanța
albă) – tot la acest nivel și anastomozele sunt mai rare => frecvență mai mare de
infarct cerebral. În schimb, hemoragiile cerebrale au o frecvență mai mare la
nivelul cortexului (circulație mai bogată) și subcortical.
Clasificare:
A) AVC ischemic
B) AVC hemoragic

A) AVC ischemic, cauze:

- Ateroscleroză
- Arterioecleroză
Clasificare AVC ischemic:
- AVC ischemic tranzitor
- AVC ischemic constituit
AVC-urile tranzitorii carotidiene au o simptomatologie ușor diferită față de cele
vertebro-bazilare (?)

B) AVC hemoragic, localizare:

- hemoragie meningeală, în special sub arahnoidiană
- hemoragie corticală și subcorticală
- AVC hemoragic prin hematom intracerebral
Ca și cauze ale avc hemoragic: anevrism, hipertensiune, arteriorscleroză etc.
Bilanțul funcțional al pacientului hemiplegic/hemiparetic
Acesta ia în considerare bilanțul membrului inferior și al celui superior
Bilanțul membrului inferior:
a) modul de deplasare al pacientului:
• în fotoliu rulant:
- stăpânește bine fotoliul rulant? (instalarea în el, folosirea mâinilor pentru viraje,
orientarea în spațiu)
• în mersul
b) poziția decubit:
- poate să se întoarcă de pe o parte pe cealaltă?
- poate ridica șezutul din decubit dorsal?
c) poziția șezând:
- adoptarea spontană a acesteia
- este stabilă?
d) poziția ortostatică:
- adoptarea spontană a acesteia
- poziția articulațiilor membrului inferior
- echilibrul static (în bipodal și unipodal) și în dinamică
- posibilitatea de a lua un obiect de jos

e) Observarea mersului:
- se folosește de ajutoare tehnice? (orteze, cârje)
- mersul este stepat sau cosit?
- durata fazei de sprijin
- atacul solului se face cu vârful, cu talonul sau toată talpa?
- faza de propulsie este normală, diminuată sau absentă?
- Cum se comportă genunchiul în timpul mersului? Deviază în recurvatum sau
rămâne în flexum?
- În timpul fazei de atac, cum se comportă glezna? Rămâne aliniată sau deviază în
inversie?
- În timpul sprijinului unipodal, cum se comportă șoldul? Deviază în rotație internă
și adducție => devierea gleznei în supinație? Există extensie în șold care să
permită pasul posterior?
- Modul în care se comportă bazinul; cade de partea oscilantă?
- Există disociere a centurilor scapulară și pelvină?

f) Independența funcțională
Bilanțul membrului superior
Cuprinde bilanțul umărului, cotului și mâinii
- trebuie observată atitudine spontană a acestor 3 segmente
- de regulă se instalează o subluxație a umărului asociată cu un sindrom dureros
- trebuie verificat dacă durerile sunt la nivel muscular sau articular
- trebuie evaluat dacă există sau nu sinkinezii
- se evaluează calitatea prehensiunii (poate prezenta lipsă a forței musculare
datorită insuficienței extensiei articulației radio-carpiene)
- se evaluează caliatatea funcție de sprijin a membrului superior

Bilanțul funcțional se completează întotdeauna cu cel cutanat, circulator,

trofic, examenul spasticității