LEZIUNILE

INTERRADICULARE
 DEFINITIE

PIERDERE OSOASA SITUATA INTRE

RADACINILE DINTILOR
MULTIRADICULARI.
CONDITIONEAZA PLANUL DE TRATAMENT
SI INFLUENTEAZA PROGNOSTICUL
 FACTORII ETIOLOGICI ACEEASI CU CEI
CARE DETERMINA DECLANSAREA SI
EVOLUTIA BOLII PARODONTALE
 FACTORI ANATOMICI CARE

INFLUENTEAZA EVOLUTIA LIR:

 Proiectiile de smalt

 Perle de smalt

 Puntile de cement

- Concavitatile radacinilor si concavitatile

trunchiului radicular
  Depozite de smalt ectopice, apicale
PROIECTIILE DE de nivelul normal al jonctiunii
SMALT amelo-cementare, cu o forma de
banda si cu extinderea in zona
furcatiei
 Daca amelogeneza nu se opreste
dupa ce smaltul de la nivelul
coroanei dentare este
depus,organismul poate produce
in continuare smalt care se depune
la nivelul dentinei radiculare.
Smaltul aditional ia adesea forma
de prelungire care se proiecteza la
nivelul furcatiei dintilor
pluriradiculari. Aceste proiectii pot
favoriza aparitia leziunilor de
furcatie
CLASIFICAREA  Grad I – Modificari mici dar
PROIECTIILOR DE distincte in conturul
SMALT jonctiunii amelo-cementare
cu au o prevalenta mai mica
decat proiectiile cervicale de
smalt.ele contribuie de
asemenea la dezvoltarea
leziunilor de furcatie
 Grad II – proiectii cervicale
de smalt aproape de furcatie
fara a lua contact cu ea ;
 Grad III – Proiectii de smalt
extinse in furcatie.
  Succesul tratamentului
pungilor parodontale
TRATAMENT cauzate de proiectiile de
smalt necesita indepartarea
acestora.
 Prin restaurarea conturului
normal al dintelui si prin
expunerea dentinei
subiacente, este posibil ca
atasamentul parodontal nou
format sa elimine aceste
leziuni.
  Perlele de smalt sunt mase
localizate de smalt care s-au
Perlele de smalt dezvoltat ectopic, tipic peste
suprafata radiculara a dintelui, in
imediata apropiere a jonctiunii
amelo-cementare.
 Perlele de smalt localizate apical de
jonctiunea amelo-cementara pot
contribui la retentia placii
bacteriene, care, in schimb, poate
duce la leziuni periodontale foarte
severe.Spre deosebire de tartru, cu
care se aseamana radiologic, perlele
de smalt nu pot fi indepartate prin
detartraj.ele trebuiesc totusi
indepartate pentru a se reface
conturul natural al dintelui.
 Prezenta proiectiilor cervicale
de smalt si a perlelor de smalt
la acest nivel impiedica
atasamentul tesutului
parodontal si complica
leziunile de furcatie existente.

 Perlele de smalt sunt mai putin

prevalente decat proiectiile de
smalt.Ele contribuie de
asemenea la etiologia
leziunilor de furcatie
  Exista variate cavitati si punti in
plafonul furcatiei care complica terapia
cestor leziuni
PUNTILE DE CEMENT  puntile merg de la o radacina la alta, iar
la unii molari maxilari se continua si
apical
 sunt in stransa legatura cu pierderea de
atasament la nivelul furcatiei.
 grija atunci cand se face debridarea
dintilor cu pierdere de atasament la
nivelul furcatiei.
 creeaza nise pentru acumularea de placa
bacteriana si apare in proportie de
aproximativ 70% la nivelul molarilor
mandibulari.
 Odontoplastia ar trebui luata in calcul in
cazul puntilor de cement severe pentru a
asigura o modelare radiculara propice.
Concavitatile radacinilor
 Concavitatile sunt prezente la
si concavitatile nivelul plafonului furcatiei, coronar
trunchiului radicular si apical de furcatie si in spatiul
interproximal al radacinilor.
 Pot afecta progresia pierderii de
atasament prin favorizarea
depunerii placii bacteriene.
 Prezenta concavitatilor trunchiului
radicular influenteaza in mod
negativ regenerarea tisulara ghidata
datorita neadaptabilitatii adecvate a
membranei atunci cand este
aplicata la 2-3 mm de jonctiunea
amelo cementara. Aceasta permite
migrarea apicala a epiteliului
jonctional, fapt care interfera cu
procesul de regenerare.
Lungimea trunchiului
 Molarii cu trunchiul radicular scurt
radicular sunt considerati a avea un grad mai
mare de risc de a dezvolta leziuni de
furcatie decat molarii cu trunchiul
radicular lung si sunt de asemenea cel
mai bun candidat pentru procedurile
de rezectie apicala.
 Molarii cu trunchiul radicular mare
raspund foarte bine la procedurile de
regenerare tisulara ghidata prin
vindecarea completa a leziunilor de
furcatie fata de molarii cu lungimea
trunchiului radicular scurta.
 Lungimea scurta a trunchiului
radicular e mai putin favorabila
pentru acoperirea cu membrane,
repozitionarea lambourilor si
adaptarea lor coronara.
CLASIFICAREA LIR
IN SENS TRANSVERSAL IN SENS VERTICAL

 Gradul I - 1-3mm  Clasa A – pana la 3 mm

 Gradul II – peste 3 mm  Clasa B – 4-6 mm
dar nu traverseaza  Clasa C – peste 7 mm
 Gradul III – traverseaza
dintr-o parte in alta a
radacinii
  Implica pierdere minima de
LIR GRADUL I
atasament, cea mai mare
parte a osului interradicular
intacta (pana la 1/3 din
distanta V-O)
 Nu sunt modificari
radiografice
 Intraoperator se observa
pierdere osoasa minima
LIR GRADUL II
 Liza osoasa interradicular atat
orizontala cat si verticala
 Mai exista os profund in defecte
 Radiografic nu se observa
intotdeauna, in functie de
cantitatea de os restanta in defect
LIR GRADUL II
INCIPIENTA

Ambii molari au LIR

gradul II cu pungi
parodontale de 5 mm
LIR gradul II moderata
Pierdere osoasa verticala si
orizontala mai importante
Se observa in timpul
interventiei chirurgicale
LIR gradul II severa
Pierdere severa de os
interradicular, dar dinspre
lingual furcatia apare
normala
La sondajul intraoperator
lingual exista os intact
LIR GRADUL III
Osul este pierdut pe
intreaga grosime a furcatiei
Sonda trece complet
dinspre vestibular spre oral
Radiografic se observa o
radiotransparenta neta
LIR gradul III molar
maxilar
LIR gradul III molar
maxilar – aspect
radiografic si CT
LIR gradul IV
 Pirdere osoasa completa intre
radacini in sens vestibulo-oral ,
insotita de recesiuni mari
 Furcatia este vizibila in cavitatea
bucala
 Radiografic aspectul este similar
cu LIR gradul III
ATENTIE!!!!
PM 1 MAXILAR- DINTE
BIRADICULAR
IMPLICAREA FURCATIEI
TREBUIE EXAMINATA IN
SENS MEZIO-DISTAL
TRATAMENTUL LIR
 SCOP
 Realizarea unei jonctiuni dento-gingivale
sanatoase
 Eliminarea si controlul factorilor bacterieni
 Stabilizarea leziunii prin usurarea controlului
placii la acest nivel
 Regenerarea in limitele posibilitatilor a
tesuturilor parodontale de sustinere
 LIR GRADUL I
 LIR gradul I cu pungi parodontale mai mici de 4 mm necesita
doar tratament etiologic. In rest este necesara completarea cu
tratament chirurgical
 Desfiintarea pungilor supraosoase prin detartraj si chiuretaj sau
prin gingivectomie in functie de adancimea pungii si de
fibrozitatea peretelui moale al pungii
 Deoarece procesul distructiv este incipient nu este necesara
abordarea furcatiei
 Eliminarea pungii parodontale duce la remiterea inflamatiei si la
repararea ligamentelor parodontale si a marginii osului alveolar
 Daca exista denivelari la nivelul jonctiunii smalt-cement se face
odontoplastie pentru a reduce acumularea de placa post-
tratament
 LIR GRADUL II
 Tratament de electie – RTG
 Tratamente alternative –
- osteoplastie
- tunelizare
 Rezectie radiculara
 extractie
Leziune de gradul II incipienta
S-a efectuat:
Lambou muco-periostal chiuretaj si

root-planning
Osteoplastia osului alveolar pentru a

creea o forma adecvata

 lamboul se repozitioneaza apical si se

sutureaza urmarind noul contur osos

LIR de gradul II
avansata
Punga parodontala
profunda cu pierdere mare
de os
Necesita proceduri
regenerative
S-a efectuat RTG cu Bio-oss
si Emdogain pentru a
umple defectul osos
Lamboul se repozitioneaza
la nivelul initial (coronar)
LIR GRADUL II
AVANSATA
MANDIBULAR
 LIR GRADUL III si IV
 Se pune problema conservarii dintelui
 RTG indicatii limitate datorita pierderilor mari
osoase si a greutatii de a fixa membrana atat
vestibular cat si oral
 Tunelizarea
 Rezectia radiculara
 Extractia
TUNELIZAREA
Indicata pentru molarii
mandibulari cu LIR de
gradul II si III
Are ca scop realizarea unei
morfologii a spatiului
interradicular adaptata
pentu o buna igienizare la
domiciliu cu periute
interdentare
REZECTIA
RADICULARA
AMPUTATIE RADICULARA
AMPUTATIE CORONO-
RADICULARA
(PREMOLARIZARE)
DUBLA PREMOLARIZARE
 INDICATII

PARODONTALE
 PIERDERI OSOASE SEVERE CARE AFECTEAZA O
RADACINA, NETRATABILE PRIN RTG
 LIR GRADUL II SI III
 RECESIUNI GINGIVALE SEVERE SAU DEHISCENTE
RADICULARECARE AFECTEAZA DOAR O
RADACINA
ENDODONTICE
 INCAPACITATEA DE A TRATA UN CANAL
RADICULAR
 FRACTURA RADICULARA SI/SAU PERFORATIE
 RESORBTIE RADICULARA EXTERNA SEVERA
 CARIE RADICULARA EXTINSA
 CONTRAINDICATII

GENERALE ALE CHIRURGIEI

PARODONTALE
 FACTORI SISTEMICI
 IGIENA DEFICITARA

FACTORI ASOCIATI CU ANATOMIA LOCALA

 RADACINI FUZIONATE
 ARHITECTURA TISULARA DEFAVORABILA

FACTORI ENDODONTICI
-RADACINI RESTANTE NETRATABILE
Amputatia radiculara la
molarii maxilari
Amputatia corono-
radiculara la molarii
mandibulari
Dubla premolarizare
EXTRACTIA
 • Difuziunea microbilor si a toxinelor
DIAGNOSTICUL microbiene prin canalele accesorii existente
DIFERENTIAL CU la nivelul furcatiei radiculare si care
LEZIUNILE determina liza osoasa
INTERRADICULARE DE • Dinte devital, cu leziuni carioase profunde,
ORIGINE ENDODONTICA tratamente endodontice nesatisfacatoare,
obturatii coronare neadecvate
• Parodontiul marginal de aspect normal,
absenta pungilor parodontale, a semnelor
de inflamatie
• Uneori in dreptul furcatiei o fistula cronica
sau un mic abces
• Examenul radiografic arata liza
interradiculara, dar mezial si distal este
integru
• Prognosticul este bun prin tratament
endodontic corect