VIRUSOLOGIE:”EBOLA

PARTICULARITĂȚI
MORFOLOGICE ȘI FACTORII DE
REZISTENȚĂ.”
ELEV CELAN SORIN
PROFESOR IACOVEȚ NATALIA

GRUPA AMG-104
CUPRINS

1.Noțiune generală
2.Morfologia
3.Factori de rezistență
4.Sfârșit
 EBOLA
NOȚIUNE
• Boala virală Ebola sau febra hemoragică Ebola este o 
boală infecțioasă virală severă, adesea fatală, provocată de 
virusul Ebola (Ebolavirus), care se manifestă prin afecțiuni 
hemoragice severe la oameni, primate și antilopele duiker,
survenind în focare epidemice în Africa Centrală și Africa de Vest.
Are o rată de letalitate de până la 90% la om (cea mai mare
mortalitate într-o boală infecțioasă, cu excepția rabiei).
EBOLA
 MORFOLOGIE
• Virionii virusurilor Ebola și Marburg la microscopia
electronică au o formă unică în lumea virusurilor, cea a unui
filament. Cu toate acestea, numeroase configurații, cum ar fi
forme în "6", forme circulare, forme în "U" sau în "ac de
păr" și forme ramificate sunt frecvent observate atât în
culturile de linii celulare, cât și în secțiunile histologice ale
organelor infectate. Virusul Marburg are adesea o formă
circulară, în timp ce virusul Ebola are mai frecvent o formă
de filament lung în formă de "U" sau "6". Virusurile Ebola
și Marburg au aproximativ 80 nm (nanometri) în diametru și
o lungime variind de la 600 nm până la 1000-1500 nm. Deși
virusul Ebola este foarte pleomorf, adesea fiind întâlnite
structuri cu lungimi diferite, cu anse, ramificații și alte
neregularități, există dovezi că particulele infecțioase sunt
reprezentate în principal de formele simple, lineare, cu
lungime de aproximativ 1 μm. Virionii au o densitate de 1,14
g/ml în gradient de densitate de tartrat de K și o greutate
moleculară de 3,6 x 108
• Examenul la microscopul electronic arată că virionii au la exterior un înveliș lipidic extern,
provenit din membrana celulei gazdă infectată, pe care se află niște proeminențe numite
peplomere (spiculi), de aspect globular cu diametrul de 7 nm, dispuse la intervale de 10 nm, care
sunt în totalitate formate din proteine glicozilate - glicoproteine (GP), regrupate în
macromolecule trimerice responsabile de aspectul granulat vizibil la microscopia electronică. În
interior este situată nucleocapsida (ribonucleocapsida sau ribonucleoparticula, RNP) de simetrie
helicoidală, cu diametrul de 40-50 nm și pasul helixului de 5 nm, având în interior un spațiu
axial, vizualizat ca o zonă clară de 20 nm.Genomul virusului Ebola
• Genomul este de tip ARN, liniar, monocatenar, de sens negativ, cu o greutate moleculară de
aproximativ 4 x 106 Da. Constituie 1,1% din întreaga masă virală. Genomul este constituit dintr-
o singură catenă de ARN liniar cu aproximativ 19000 nucleotide (19 kb), de polaritate negativă
(sens negativ) și are 7 gene transcrise în șapte ARN mesageri care codifică șapte proteine
structurale: extremitatea 3' (cu o secvență leader necodificantă), nucleoproteina (NP sau N),
proteina virale VP35, VP40, GP, VP30, VP24, ARN-polimeraza (L), extremitatea 5 ' (cu o
secvență terminală trailer necodificantă). Partea centrală a virionului este ocupată de un complex
ribonucleoproteic (RNP) care este constituit dintr-o catenă ARN înconjurată de nucleoproteină
(NP) ea însăși fiind legată de proteinele matricei VP30 și VP35 și de ARN polimerază. Acest
complex este implicat în transcripția și replicarea virionilor. [4][149][150][151]
• Compararea acestor secvențe ale genomului cu genomul altor mononegavirale a arătat o
organizare genomică foarte apropiată de cea a Paramyxoviridae și Rhabdoviridae și sugerează
mecanisme de transcripție și replicare similare. Compus de aproximativ 19000 de baze, genomul
filovirusurilor posedă dimensiunea genomică cea mai importantă în ordinul Mononegavirales.[141
 PROTEINELE VIRALE
•–
•Secvența Leader
•Conține prima parte a promotorului de inițiere a transcripției ARNm.
•1.Nucleoproteina (NP)
•Nucleoproteină majoră; încapsidarea ARN-ului în timpul etapelor de transcriere și replicare a virusului Ebola
•2.Proteina virală VP35
•Cofactor al complexului polimerazic; antagonist al răspunsului interferonului (inhibă producția de interferon α / β blocând fosforilarea
factorului de reglare IRF-3 în celulele infectate)
•3.Proteina virală VP40
•Proteină matriceală; participă în procesul de asamblare și înmugurire a virionului; antagonist al răspunsului interferonului
•4.Glicoproteina (GP)
•Formează peplomere (spiculi) la suprafața virionului; intrarea virionului în celula țintă; atașarea virionului la receptorii celulari și fuziunea
învelișului virionului cu membrana celulară. Glicoproteina solubilă (sGP) și glicoproteina solubilă mică (ssGP) au funcții necunoscute
•5.Proteina virală VP30
•Nucleoproteină minoră; încapsidarea ARN-ului și activare transcripției
•6.Proteina virală VP24
•Proteină matriceală minoră; asamblarea virionului; antagonist al răspunsului interferonului
•7.Polimeraza (L)
•ARN polimerază -ARN dependentă; componentă enzimatică a complexului polimerazic
•–
•Secvența Trailer
MODALITĂȚI DE INFECTARE
• O persoană se poate infecta cu virusul Ebola prin contact direct cu sângele, secreţiile, ţesuturile,
organele, sau alte fluide corporale ale unei persoane infectate, vii sau decedate. Transmiterea
virusului se poate face totodată şi prin materiale contaminate cu respectivele fluide provenind de la
o persoană infectată. Virusul Ebola se poate transmite şi prin contact sexual neprotejat cu pacienţi
recent vindecaţi de această boală – studiile arătând că virusul poate fi prezent în spermă (lichide
seminale) până la 3 luni de la vindecarea propriu-zisă.
• Virusul Ebola este transmis prin fluide şi nu prin aer, aşadar este foarte puţin probabil ca o persoană
să se infecteze doar prin contactul cu un bolnav diagnosticat cu Ebola (fără a avea contact direct cu
fluide).
• Majoritatea persoanelor s-au infectat cu virusul datorită manipulării leşurilor animale infectate (în
necunoştinţă de cauză) cum ar fi de cimpanzei sau lilieci.
SIMPTOME
• În majoritatea cazurilor, o persoană infectată semnalează febră, slăbiciune,
dureri musculare şi articulare, dureri de cap urmate de o senzaţie de
slăbiciune progresivă, lipsa poftei de mâncare, diaree (uneori conţinând
urme de sânge şi/sau mucus), greaţă şi vărsături. Simptomele iniţiale nu
sunt extrem de specifice şi adesea sunt similare cu cele ale altor bolilor
mai des întâlnite, cum ar fi răceala sau malaria. Următoarele simptome,
distinctive, sunt mai severe: sângerarea nasului, a gingiilor şi/sau a pielii
şi vărsături/scaun cu sânge. Alte simptome asociate sunt erupţiile
cutanate, gâtul inflamat şi dificutlăţi în înghiţire. Perioada de incubaţie a
virusului poate fi între 2 şi 21 zile – de când o persoană a fost infectată
până când încep să apară simptomele.
CÂT ESTE DE REZISTENT
VIRUSUL?
•Virusul Ebola este sensibil la
dezinfectanți și înălbitor și este
distrus prin încălzire.
•  
PROFILAXIE
• Cum mă pot proteja de infecția cu virusul Ebola?
• Persoanele care locuiesc sau vizitează țările afectate de aceasta infecție trebuie să ia
urmatoarele masuri:
• Evitarea contactului cu pacienții simptomatici și / sau fluidele corporale ale acestora
• Evitarea contactului cu cadavre și / sau fluide corporale de la pacienți decedați
• Evitarea contactului cu animale sălbatice (inclusiv maimuțe, antilope de pădure, rozătoare și
lilieci), atât vii cât si moarte, precum și consumarea cărnii acestora.
• Spălarea mâinilor cu regularitate, folosind săpun sau antiseptice
• Evitarea contactului cu pacienții simptomatici și / sau fluidele corporale ale acestora
• Evitarea contactului cu cadavre și / sau fluide corporale de la pacienți decedați
• Evitarea contactului cu animale sălbatice (inclusiv maimuțe, antilope de pădure, rozătoare și
lilieci), atât vii cât si moarte, precum și consumarea cărnii acestora.
• Spălarea mâinilor cu regularitate, folosind săpun sau antiseptice
TRATAMENT
• Până în momentul de faţă nu există un
tratament general aprobat pentru tratarea
infecţiei cu virusul Ebola, ci doar tratament „de
sprijin” – îngrijiri medicale specializate pentru
a atenua simptomele şi a preveni complicaţiile
ulterioare sau efectele secundare.
Sfârșit