MENTENANȚA

SISTEMELOR LOGISTICE

Prof. Dr. Ing. Ștefan VELICU

velstefan@hotmail.com

01/12/21 1
Metode de analiză a defectelor
funcționale

 Fișa AMDEC, FMECA

 Diagrama SADT
 Analiza HAZOP
 Arborele de defecte
 Diagrama Ishikawa
 Diagrama 5M
 Diagrama PARETO

2
Diagrama SADT
 Generalităţi
 Structured – Analysis – Design – Technique
concepută de Doug Ros în 1977
 Cele mai cunoscute standarde sunt IDEF 0 şi
NFE 90 001.
 Norma franceză NFE 90 001 defineşte un sistem ca: O
asociere de sub-sisteme ce interacţionează prin
intermediul unor fluxuri pentru realizarea unei funcţii
generale.
 Un sub-sistem este o asociere de componente cu
scopul realizării uneia sau mai multor funcţii operaţionale
ce fac parte dintr-un sistem.
 Sistemul studiat

 Scopul SADT: modelarea unui sistem cu

ajutorul blocurilor funcţionale
reprezentate prin dreptunghiuri în centrul
cărora se specifică funcţionalitatea globală
a acelui sistem.
 Un sistem poate fi studiat din două puncte
de vedere: un aspect funcţional şi un
aspect structural.
Elementele unei diagrame SADT

 Limbajul grafic al SADT este format

din
 blocuri funcţionale,

 săgeţi,

 informaţii despre ele.

Elementele unei diagrame SADT

 Diagramele sunt concentrate în jurul

decompoziţiei structurale a subiectului
ales. Se poate folosi orice limbaj pentru
completarea blocurilor şi săgeţilor.
 Diagramele SADT pot modela fluxuri,
procese, date sau sisteme fizice. O
diagramă care modelează un proces se
numește actigramă.
Elementele unei diagrame SADT

 Blocurile funcţionale sunt reprezentări ale funcţiilor

unor mecanisme.
 Mecanismele sunt componentele fizice sau sub-
sistemele ce realizează acea funcţie.
Elementele unei diagrame SADT

 Intrările sunt de două tipuri:

 Intrări de materiale/energie ce
vor fi transformate de acea funcţie;
 Intrări de date sau constrângeri

ce determină realizarea funcţiei

(intrări control).
Elementele unei diagrame SADT

 Ieşirile sunt şi ele de două feluri:

 Ieşirile ce reprezintă produsele ce
sunt obţinute prin realizarea acelei
funcţii;
 Ieşiri de date sau constrângeri ce

influenţează realizarea funcţei altui

sub-sistem (ies din sistem şi intră ca
mărimi de control în alt sub-sistem)
 Realizarea diagramei SADT
a unui sistem
 Primul pas în realizarea acestui tip de
diagramă este stabilirea limitelor
sistemului şi răspunsul la întrebarile de
ce există acest sistem?, ce funcţie
îndeplineşte el?
1. După aceasta trebuie stabilit care sunt
intrările şi ieşirile, ce materie
primă/energie este necesară
funcţionării lui şi ce rezultă după
realizarea funcţiei lui.
 Realizarea diagramei SADT
a unui sistem
2. Sistemul se descompune în sub-sisteme pe baza
identificării unor funcţii particulare ale acestor sub-
sisteme. Se va ţine cont bineînţeles de componentele
fizice ce realizează aceste funcţii.
3. Se stabilesc fluxurile de materiale/energie şi date
dintre aceste sub-sisteme. Trebuie ţinut cont
totdeauna în decompoziţia unui sistem de intrările şi
ieşirile acelui sistem.
 Ultimii trei paşi se vor repeta până la analizarea
descendentă a întregului sistem. Analiza se opreşte la
sub-ansamburi despre care nu avem destule date de
analiză sau sub-ansambluri care nu aduc vreun
beneficiu analizei dacă sunt descompuse.
Descompunerea în sub-sisteme
 Reguli de realizare a unei
diagrame SADT
 Notarea diagramelor
 Prima diagramă este notată A0 şi descompunerea ei (diagrama
copil) este notată tot A0.
 Din a doua diagramă fiecare bloc funcţional primeşte un număr
de la 1 în sus (A1, A2, A3...)
 La nivele de mai jos se va ţine sema de notarea nivelului
superior la care se va adăuga un număr de la 1 în sus (A11,
A12, A13...).
 Blocurile funcţionale
 Blocurile sunt totdeauna reprezentate prin dreptunghiuri ce au în
mijloc funcţia pe care o reprezintă.
 Norma IDEFo limitează numărul de blocuri dintr-o diagramă
între 3 şi 9.
 Blocurile au intrări numai în partea stângă şi partea superioară
şi ieşiri în partea dreaptă.
 Reguli de realizare a unei
diagrame SADT
 Fluxurile
Sunt reprezentate prin săgeţi.
 Un flux ce reprezintă o ieşire a unui bloc funcţional
trebuie să fie şi intrare a altui bloc funcţional.
 Mecanismele
 Fiecărui bloc funcţional îi corespunde un
mecanism.
 În fiecare diagramă este un mecanism principal
care va fi descompus.
Exemplul 1
Exemplul 1: decompoziţie
Exemplul 2 – Flux pentru înbutelierea sticlelor
Analiza HAZOP
 Analiza HAZOP

 Studiul HAZOP (HAZard and OPerational

analysis) identifică problemele de
operare şi riscurile posibile.
 Conceptul investighează cum fluxurile
dintr-un sistem pot devia de la parametrii
normali de operare.
 Generalități

 Dacă în decursul analizei HAZOP se identifică

o problemă majoră se va încerca găsirea
unei soluţii pentru prevenirea sau
înlăturarea acelei deviaţii.
 Acest studiu a fost conceput pentru a fi
utilizat în special în faza de prototipare a
echipamentelor, a fluxurilor logistice.
 HAZOP - aplicat la prototipare

 În faza de prototipare, după realizarea

unui arhitecturi a echipamentului se poate
stabili de către echipa de designeri o serie
de întâlniri prin care se va realiza acest
studiu.
 Echipa se va concentra pe parametri de
proces (fluxuri ce pot fi studiate).
 La fiecare parametru de proces se
stabilesc deviaţiile ce pot apărea.
 HAZOP - aplicat la prototipare

 Apoi echipa va determina care sunt

cauzele care pot determina acea deviere
şi efectele pe care le pot produce.
 Se vor determina cele mai distrugătoare
efecte ale deviaţiilor şi se va încerca
eliminarea posibilităţii de apariţie a
acestora sau se vor stabili puncte de
măsură şi proceduri de verificare.
Rezultatul analizei

 În urma acestei analize echipa pote stabili:

 Procedura de pornire a instalaţiei;
 Proceduri de oprire de siguranţă;
 Alarme şi sisteme de protecţie;
 Training-uri necesare operatorilor;
 Instrumente şi proceduri de testare;
 Posibilităţi de scurgeri.
 Definirea coloanelor unui
tabel HAZOP
 1. Parametrul de proces
 Fluxul care va fi studiat.
 2. Funcţionare normală
 Parametrii la care a fost proiectată
funcţionarea.
 3. Deviaţie
 Deviaţia care este studiată. Din punct de
vedere constructiv nu orice deviaţie are sens
să fie discutată.
 Definirea coloanelor unui
tabel HAZOP
 4. Cauze
 Cauzele ce duc la apariţia acelei deviaţii.
Cauzele pot fi legate de echipamentul care
produce acel flux şi pot fi legate de modurile
de defectare ale acestuia, de erori umane sau
evenimente externe.
 5. Efecte
 Efectele pe care le are această deviaţie asupra
sistemului. Efectele pot fi asupra
echipamentelor care sunt în contact cu fluxul
dar şi asupra funcţionării sistemului.
 Definirea coloanelor unui
tabel HAZOP
 6. Cuvinte cheie
 Cuvinte simple care definesc o cantitate şi sunt
folosite pentru a ajuta la descoperirea deviaţiilor.
 Exemplu de cuvinte cheie:
 Oprit – fluxul este oprit
 Mai puţin – descreştere cantitativă
 Mai mult – creştere cantitativă
 Invers – fluxul circulă în sens opus decât a fost
proiectat
 O parte din – descreştere cantitativă
 Şi altul – creştere cantitativă
 Altul – substituţie totală.
 Definirea coloanelor unui
tabel HAZOP
 7. Acţiuni
 Acţiuni ce pot fi realizate pentru
prevenirea acelei deviaţii sau eliminarea
ei. Stabilirea celei mai bune metode se
va face din punct de vedere al
securităţii şi costurilor materiale.
Exemplu analiză HAZOP

fisuri
Exemplul 2 – Flux pentru
fabricarea biscuiților

30
Arborele de defecte
 Istoric

 Una din primele metode de examinarea a

riscurilor.
 1960 folosită la analiza sistemului de lansare
a rachetor.
 Determinarea succesiunilor cauzelor ce duc la
un defect.
 Folosită în ziua de azi în industria
aeronautică, nucleară, chimică, echipamente
electronice, logistică ş.a.m.d.
 Scopul diagramei

 Scopul diagramei: reprezentarea grafică

sub forma unui arbore a tuturor cauzelor
ce duc la apariţia unei defect.
 Cercetarea combinării de evenimente ce
duc la apariţia unui defect şi stabilirea
probabilităţii lor de apariţie.
 Scopul diagramei

 Pentru realizarea acestui arbore se alege o

defecţiune sau efect de la un nivel
superior şi se detaliază pentru a determina
care sunt cauzele ce au dus la acea
defecţiune.
Simboluri grafice folosite

 Blocuri grafice
 Porţi logice Şi, Sau, Da/Nu
 Legături între blocuri şi porţi

 Exemplu blocuri

Eveniment sau efect

Eveniment elementar

Trimitere la altă pagină (continuarea detalierii la altă pagină)

 Exemplu de porţi

 Poartă ŞI

 Poartă SAU

 Poartă Da/Nu
Legătura arborelui de defecte
1
cu analiza AMDEC
2 3 4 5

Identificarea
Funcția Element Defect Cauze Efect defectului
 Avantaje şi dezavantaje
 Avantaje:
 Permite examinarea rapidă a unei situaţii periculoase
 Economică din punct de vedere al timpului de realizare
şi resurselor implicate
 Nu necesită o descriere detaliată a sistemului
 Limitari şi dezavantaje:
 Nu poate descrie succesiunea ce duce la apariţia unui
defect la sisteme complexe.
 Necesită utilizarea unei analize AMDEC pentru sisteme
complexe
Exemplul 1
Exemplul 2 – Flux pentru obținerea betonului
 Mulțumesc
pentru atenție!

41