PREPARATELE

ANTIOXIDANTE
MITOCONDRIALE ÎN
COMBATEREA
RADICALILOR LIBERI
Elaborat de : Coca Mihaela
Plan
◦ 1. Ce reprezintă radicalii liberi?
◦ 2. Caracteristicile Radicalilor Liberi.
◦ 3. Surse și tipuri de Radicali Liberi in organism
◦ 4. Rolul benefic dar și consecintele efectelor RL
◦ 5.Antioxidanții
◦ 6. Patologii produse de radicalii liberi
◦ 7.Preparate antioxidante mitocondriale
Ce reprezintă radicalii liberi?

◦ molecule sau fragmente

moleculare care conţin un
electron nepereche
◦ În biochimie – cunoscut ca
termenul de specii
oxigen-reactive
 Caracteristicile Radicalilor Liberi
◦ Conţin unul sau mai mulţi electroni liberi
◦ Din punct de vedere electrostatic pot fi neutri sau încărcaţi +/-
◦ Posedă o foarte mare reactivitate chimică(dependentă de concentraţie şi temperatură, pH, potenţial
redox)
◦ Cei cu structură simplă au o
durată de viaţă foarte scurtă,
cei cu structură complexă au
o stabilitate mai mare.
Radicali liberi Specii
neradicalice•

orice specie chimică

specii care au un
liberă care conţine
potenţial puternic
unul sau mai mulţi e-
oxidant
nepereche

specii care
o moleculă cu un e-
favorizează formarea
nepereche într-un
unor oxidanţi
orbital extern
puternici
Superoxide

Hidroxil

Hidroperoxil

Peroxil

Alcoxil
Longevitatea speciilor reactive

◦ Peroxid de Hidrogen- minute

◦ Hidroxiperoxizii organici –minute
◦ Acid hipocloros- secunde
◦ Radical peroxil – secunde
◦ Oxid Nitric – milisecunde
◦ Peroxid nitric –Milisecunde
◦ Radical hidroxil- nanosecunde
◦ Speciile reactive de oxigen se formează în mod continuu, “lent” şi “în
cantităţi mici”
◦ •Generarea lor are loc în cadrul proceselor fundamentale fiziologice la
care participă celula (care înseamnă viaţa celulei) (subproduşi
metabolici).
◦ Formarea speciilor reactive are loc înmajoritatea compartimentelor
subcelulare. Dar in special in mitocondrie
◦ Remarcabil este ca, in cantitati mici, aceste specii au un rol important
in lupta organismului impotriva bacteriilor, virusurilor, poluantilor
chimici si toxinelor.
Surse de radicali liberi in organism
Endogene Exogene
Lanţul respirator mitocondrial Radiațiile

Activitatea enzimelor din fagocite Substanțele poluante din mediu

Activitatea enzimelor din lizozomi Medicamente

Activitatea oxidoreductazelor Pesticide

Rol Pozitiv
◦ În corpul nostru, antioxidante sunt prima
și cea mai puternică linie de apărare
împotriva proceselor de oxidare. Cu
toate acestea, sistemul nostru
antioxidant nu încearcă să elimine
complet radicalii liberi, ci să mențină un
echilibru pro și antioxidant. Când acest
echilibru se înclină spre pro oxidanți,
corpul nostru dezvoltă stres oxidativ
Rolul negativ

◦ Influenta lor negativa se traduce prin

faptul ca destabilizeaza celulele prin
atacul asupra moleculelor care intra in
componenta lor (lipidele si proteinele
de la nivelul membranei celulare,
ADN-ul mitocondrial etc.), producand
mutatii sau chiar moarte celulara.
 Consecințele peroxidării lipidice
•Schimbări în structura membranelor- alterări în fluiditate şi canale
ionice- alterări ale proteinelor de semnal - creşterea permeabilităţii ionice
•Formarea compuşilor cu legături încrucişate (ex: proteine-ADN)
•Toxicitatea directă a produşilor de peroxidare (ex: 4-hidroxinonenal)
•Distrugerea proceselor de semnalizare dependente de membrană
•Lezarea ADN => fragmentări ADN => mutageneză => CANCER
◦ Autooxidarea lipidelor poate conduce la formarea de noi legături C-C,
iar cum lipidele sunt constiutenţi ai membranelor, se observă că acest
proces de “legare încrucişată” poate distruge membrana celulară.
◦ Malondialdehida (MDA) este un produs de peroxidare care facilitează
această “legare încrucişată”. Produşii metastabili formaţi în urma
peroxidării lipidice pot atinge şi alte celule. Astfel peroxidarea
lipidică poate produce lezări şi la celulele învecinate ori alte celule
sau ţesuturi care nu sunt direct expuse peroxidării.
PROTEINELE - ţinte ale acţiunii specilor oxigen-reactive

•Oxidarea grupărilor tiol (-SH) din proteină

•Oxidarea centrilor catalitic activi ale enzimelor => pierderea
funcţiei catalitice
DAR (uneori acest fapt determină o activare a enzimei....
•Formarea punţilor disulfurice:- legătură proteină-proteină
-alterări ale structurii secundare şi terţiare
- creşterea susceptibilităţii la proteoliză
Mecanisme de protectie contra RL

◦ Protejarea generării de RL: chelatarea ionilor de Fe şi Cu de către

proteine specifice şi nespecifice (feritina, transferina, albuminele)
◦Întreruperea lanţului de formare RL: antioxidanţi endogeni cu masă
moleculară mică: GSH, vit. E şi C, acid uric, etc.
◦Neutralizarea RL: enzimele antioxidante endogene: SOD, Catalază,
◦Reparea leziunilor cauzate de: enzime specifice (reparaze)
endonucleaze, peroxidaze, lipaze.
 Emfizem

Fibroză Bronșită
pulmonară
Respirator cronică

Astm bronșic
S.CV Hipertensiune
Ateroscleroză
Vascultie
Tractul grastrointestinal

Colite ulcerative

Maladia Crohn

Ulcer gastro-intestinal
SN Parkinson
V Alzheimei
Scleroză multiplă
 La Nivelul La nivelul
S. urogenital
ochilor pielii
Nefroză
Retinopatii Dermatite
autoimună

Glomerulone Cataracta
Pigmentări/
frite Depigmentări
Antioxidanţii celulari
Antioxidant = o substanţă capabilă,
la concentraţii relativ mici, să
concureze cu un alt substrat
oxidabil şi astfel, să inhibe oxidarea
altor substrate.
Antioxidanți Celulari

Molecule mici
◦ •hidrosolubili:glutation, acid uric, ascorbat , (vitamina C)
◦ •liposolubili:tocoferol (vitamina E),caroten, coenzima Q
Proteine (enzime) Glutation peroxidaza,
Catalaza,Ceruloplasmina, Transferina, albumina..
Tratamentul afectiunilor de etiologie RL

◦ Eliminarea pe cât posibil a surselor externe de radicali liberi (mediu

ecologic)
◦ Fortificarea organismului prin prevenţie primară (dietă+stil de
viaţă) şi eventual suplimente alimentare
◦ Terapia cu antioxidanţi implică stabilirea unor biomarkeri ai
stresului oxidativ-neevidenţiati cu certitudine până în momentul de
faţă (status oxidativ)
Inhibitori S. Enzimatice
RL inhibitori ai NADPH- Protectoare
oxidazei:
Superoxidismutaza
imidazol, piridină, (SOD)
EDTA, deferoxamină,
Catalaza
bilirubină, deprenil,
corticosteroizi

Inhibitori ai xantin- Glutationperoxidaza

oxidazei: alopurinol, Lactoperoxidaza
oxipurinol, acid folic
 Antioxidanți
◦ Vitamine şi analogi (vit. E, vit. C, carotenoide, oxicarotenoide)
◦ Derivaţi fenolici (eugenol, guaiacol, probucol)
◦ Compuşi flavonici (flavonoide, isoflavonoide, ceaiul verde)Derivaţi indolici
(carvedilol, melatonină)
◦ Derivaţi xantinici (alopurinol, oxipurinol, acid uric)21-amino-steroizi
(lazaroide)
◦ Medicamente antiinflamatoare (piroxicam, acid flufenamic, acid mefenamic,
sulindac, fenilbutazonă, indometacin, ibuprofen, acid acetilsalicilic)
◦ Hipolipemiante (lovastatin)
◦ Proteine (albumină)
◦ Alte medicamente (beta-adrenolitice, anti-H2, acid lipoic)
Inhibitori ai formării anionului superoxid
◦ Antiastmatice (beta-adrenomimetice, corticosteroizi,
metilxantine)
◦ Prostaglandine
◦ Flavonoide
◦ Antibiotice (minociclina)
◦ AntimalariceInhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei (ACE)Dipiridamol
 Scavengers (compuşi de epurare sau de captare a speciilor reactive)

◦ Flavonoide Vitamine (A, C, E) - participa la prevenirea fragilitatii capilare

◦ Dipiridamol (Crdiopatii ischemice)
◦ Pentoxifilină (Encefalopatie aterosclerotică, ictus cerebral ischemic; encefalopatie
discirculatorie, tulburări ale circulaţiei sanguine periferice, induse de ateroscleroză,
diabet zaharat)
◦ Antibiotice (diverse infecti de etiologie microbiană)
◦ Silimarină ( cazuri de expunere la substanțe și alți factori cu risc de toxicitate
asupra ficatului (medicamente cu risc hepato-toxic, toxine rezultate în urma
prelucrării alimentelor, alcool, iradiere).
◦ Acetil cisteină (bronșite, astm bronșic)
◦ Manitol (Encefalopatie hepatica, edem cerebral)
Surse
◦ https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29958933/
◦ https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21204345/
◦ https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20021368/
◦ https://www.researchgate.net/profile/Delia-Corol/publication/265893537_Radicali_liberi_in_sisteme_biologice_efectele_lor_
citogenetice/links/551928720cf2d241f3559ee3/Radicali-liberi-in-sisteme-biologice-efectele-lor-citogenetice.pdf
◦ https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/28293