MINISTERUL EDUCATIEI , CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA BIOMEDICINĂ
CATEDRA ESTETOLOGIE
DISCIPLINA

Tema:CETĂŢENIA UE
autor: Vasilica Ariadna
Studentă anul II.gr I-EST-203
Specialitatea:Servicii publice estetologice
Coordonato științific: Cernenco MIHAI

CHIȘINĂU 2021
Cetă ţenia europeană a fost definită prin Tratatul asupra Uniunii Europene,
semnat în 1992 la Maastricht, reprezentâ nd o inovaţie conceptuală majoră a
Tratatului asupra Uniunii Europene. Incluzâ nd drepturi, obligaţii şi
participarea la viaţa politică , cetăţenia europeană vizează consolidarea
imaginii şi a identită ţii Uniunii Europene şi implicarea mai profundă a
cetă ţeanului în
procesul de integrare europeană .

Articolul 17 al Tratatului de constituire a Comunită ţii Europene stipulează

că este cetă ţean al Uniunii Europene orice persoană avâ nd naţionalitatea
unuia dintre statele membre, conform legilor în vigoare în statul respectiv.
Cetă ţenia Uniunii Europene vine în completarea cetă ţeniei naţionale (ea se
suprapune, fă ră a se substitui, cetă ţeniei naţionale), fă câ nd posibilă
exercitarea unora dintre
drepturile cetă ţeanului Uniunii pe teritoriul statului membru în care
locuieşte (şi nu numai în ţara din care provine, aşa cum se întâ mpla înainte).

De aici decurg două concluzii practice: este mai întâ i necesar ca o persoană
să aibă cetă ţenia unui stat membru pentru a putea beneficia de cetăţenia
Uniunii;cetă ţenia europeană va completa şi se va adă uga la drepturile
conferite de cetă ţenia statală .
Cetăţenia europeană are la bază principiile comune ale statelor membre,
incluse în Tratatul de la Amsterdam:
 principiul libertăţii;
 principiul democraţiei;
 principiul respectării drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale;
 principiul statului de drept (decurge din drepturile fundamentale ale
omului şi drepturile specifice acordate cetăţeanului european - drepturi de
liberă circulaţie şi drepturi civice). Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare
la 1 mai 1999, întă reşte protecţia drepturilor fundamentale,condamnă orice
formă de discriminare şi recunoaşte dreptul la informaţie şi protecţia
consumatorilor.
• Cu privire la dreptul la informaţie, în Tratatul de la Amsterdam este specificat
că orice cetă ţean european şi orice persoană fizică sau juridică , avâ nd sediul
într-un stat membru are drept de acces la documentele Parlamentului
european, ale Consiliului Uniunii Europene, în limita raţiunilor de interes
public.

În anul 1998, Comisia europeană a lansat serviciul de informare "Europe

direct", în scopul de a informa cetă ţenii asupra posibilită ţilor şi drepturilor care
le sunt oferite prin cetă ţenia europeană .
Drepturile fundamentale şi valorile democratice sunt respectate în statele
membre ale Uniunii Europene, acestea fiind semnatare ale unor texte, precum
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950), Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului (1948), Carta Socială Europeană (1962) sau Carta
comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucră torilor (1996).
Uniunea şi statele sale membre sunt deci obligate să
respecte aceste valori, organismele care veghează la
respectarea lor fiind tribunalele naţionale şi Curtea
Europeană de Justiţie. Dacă un stat membru încalcă
drepturile fundamentale şi valorile democratice în mod
flagrant şi sistematic, Uniunea poate să îi impună sancţiuni
politice ori economice. Una din condiţiile care trebuie
îndeplinite pentru aderarea la Uniunea Europeană este
respectarea acestor drepturi fundamentale.

Angajamentul Uniunii a fost reafirmat, în mod oficial, în

decembrie 2000, câ nd a fost proclamată Carta drepturilor
fundamentale ale Uniunii Europene. Acest document este
structurat în 6 capitole - Demnitatea, Libertă ţile,
Egalitatea, Solidaritatea, Cetă ţenia şi Justiţia (existâ nd şi
un al VII-lea titlu: Dispoziţii generale care reglementează
interpretarea şi aplicarea Cartei) - cuprinzând în total 54
de articole care definesc valorile fundamentale ale Uniunii
Europene şi drepturile civile, politice, economice şi sociale
ale cetă ţeanului european.
În capitolul "Solidaritatea" sunt introduse
drepturi sociale şi economice, precum: dreptul
la grevă , dreptul salariaţilor la informaţie şi
consultă ri, dreptul de a avea atâ t viaţă de
familie, câ t şi viaţă profesională , dreptul la
protecţie socială şi la serviciile sociale din
interiorul Uniunii Europene, protecţia
să nă tă ţii.

Carta drepturilor fundamentale a

Uniunii Europene promovează, de
asemenea, egalitatea între sexe şi
introduce drepturi, precum protecţia
datelor, interzicerea practică rii eugeniei
şi a clonă rii fiinţelor umane, dreptul la
un mediu protejat, drepturile copilului
şi ale persoanelor în vâ rstă sau dreptul
la o bună administrare.
Un cadru de viaţă extins
Cetă ţenia Uniunii Europene oferă drepturi cetă ţenilor statelor membre şi
consolidează protecţia intereselor acestora. Tratatul de la Maastricht instituie 5
categorii de drepturi supranaţionale, complementare cetă ţeniei naţionale:
 Dreptul la libera circulaţie, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la muncă
şi studiu în celelalte state membre ale Uniunii. Legislaţia Uniunii
stabileşte însă numeroase condiţii pentru exercitarea acestor drepturi.
Pentru un sejur mai lung de 3 luni este necesar un certificat de sejur.
Intrarea pe teritoriul altui stat membru nu poate fi interzisă decâ t din
raţiuni de securitate şi să nă tate publică , iar interzicerea trebuie justificată
(art.18 al TCE);
 Dreptul de vot şi dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul
european şi la alegerile locale în statul de rezidenţă , în aceleaşi condiţii
cu cetă ţenii statului respectiv (art.19 al TCE);
 Dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ de protecţie consulară din
partea autorită ţilor diplomatice ale unui alt stat membru al UE, în cazul în
care ţara din care provine nu are reprezentanţă diplomatică ori consulară
în statul terţ respectiv (art.20 al TCE);
 Dreptul de petiţie în faţa Parlamentului european (art.21 al TCE);
 Dreptul de a apela la Mediatorul (Ombudsman-ul) european pentru
examinarea cazurilor de administrare defectuoasă din partea instituţiilor şi
organismelor comunitare (atr.21 al TCE).
 Tratatul de la Amsterdam completează drepturile
de mai sus cu următoarele:
 Dreptul de adresare că tre instituţiile europene
într-una dintre limbile oficiale şi de a primi
ră spuns în acea limbă (Articolul 22 al Tratatului
CE),
 Dreptul de a avea acces, în anumite condiţii, la
documentele Parlamentului European,
Consiliului şi Comisiei (Articolul 255 al
Tratatului CE).

 În martie 1996, s-a deschis la Torino (Italia) o Conferință

interguvernamentală în scopul revizuirii Tratatului privind
Uniunea Europeană . Tratatul ulterior de la Amsterdam de
modificare a Tratatului UE, a Tratatelor de instituire a
Comunită ților Europene şi a anumitor acte conexe a fost semnat
în prezența Preşedintelui Parlamentului European, José María
Gil-Robles.
 Odată cu intrarea sa în vigoare în mai 1999, procedura de
codecizie a fost simplificată , iar domeniul să u de aplicare a fost
extins. Parlamentul avea acum dreptul de a aproba Preşedintele
Comisiei.
Comisia europeană , avâ nd rolul de a
veghea la respectarea tratatelor
(denumită în doctrină "Gardianul
Tratatelor"), supraveghează aplicarea
prevederilor legate de cetă ţenia
europeană şi elaborează rapoarte
periodice asupra
progreselor realizate şi asupra
dificultă ţilor întâ lnite .
 Concluzii
 În concluzie Cetă țenia Uniunii Europene (UE) a fost introdusă de Tratatul de la Maastricht la fel
ca și cetă țenia europeană este complementară cetă țeniei naționale și conferă drepturi, cum ar fi
dreptul de a vota în alegerile europene, dreptul la libera circulație și dreptul la protecție
consulară din partea ambasadelor altor state UE.

cetă țenii UE sunt liberi să comercializeze și să transporte bunuri, servicii și capitaluri prin
granițele UE, fă ră restricții privind mișcă rile de capital și taxe. Cetă țenii au, de asemenea, dreptul de
a vota și de a candida în alegerile locale din țara în care locuiesc, în alegerile europene și în
Inițiativa Cetă țenească Europeană .

 Cetă țenia UE conferă , de asemenea, dreptul la protecție consulară de că tre ambasadele altor
state membre ale UE atunci câ nd țara de cetățenie a unei persoane nu este reprezentată de o
ambasadă sau de un consulat în țara în care aceștia solicită protecție. Cetă țenii UE au, de
asemenea, dreptul de a se adresa direct Parlamentului European, Ombudsmanului European și
agențiilor UE în propria lor limbă , cu condiția că problema ridicată să se afle în competența
acestei instituții.