Bronsite

Astm bronsic
Bronsiectazia
Hemoptizia
 Remember – aparatul respirator
 Rol: realizarea schimbului de gaze cu mediul

 Componente:
 cavitatea nazala
 faringe
 laringe
 trahee
 bronhii principale
 arborele bronsic
 tesutul pulmonar propriu-zis
Remember – aparatul respirator
 Remember – aparatul respirator
Caile respiratorii

Căi extrapulmonare (superioare): cavitatea nazala (sau bucala) → faringe

→ laringe → trahee → bronhii principale

Căi intrapulmonare (inferioare): bronhii lobare → bronhii segmentare →

bronhii lobulare → bronhiolele terminale → bronhiole respiratorii → canalele
alveolare → dilatatii in forma de saci = saci alveolari → alveolele pulmonare

căi extrapulmonare → predomina inele cartilaginoase

structura
căi intrapulmonare → predomina musculatura neteda
 Remember – aparatul respirator
Lobulatia plamanilor
Lobii pulmonari
 delimitati prin scizuri
 au independenta structurala, functionala si patologica (fiecare
lob respira singur si se poate imbolnavi singur)

 o bronhie lobara corespunde unui lob

 o bronhie segmentara corespunde fiecarui segment
 o bronhiola terminala corespunde fiecarui lobul
 o bronhiola respiratorie fiecarui acin pulmonar
 Remember – aparatul respirator
Pleura si mediastinul
Pleura - inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite:
 foita viscerala - acopera plamanii, patrunzand in scizuri
 foita parietala - captuseste peretii cutiei toracice
 lichidul pleural
 intre cele doua foite

 ajuta la alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii

Mediastinul = spatiul dintre cei doi plamani

 contine: inima, vasele si nervii care intra si ies din plaman,
esofagul, traheea, timusul si ganglioni limfatici
 Mediastin

Pleura
 Bronsite
Bronsita acuta
 Inflamatie acuta a mucoasei bronsice de la nivelul cailor
aeriene, caracterizata printr-un sindrom bronsitic acut, asociat
uneori si cu alte sdr infectioase de cai aeriene superioare
precum: laringita acuta, sinuzita acuta, rinofaringita

 Etiologie
 virala – cea mai frecventa – 90 % - virus gripal, adenovirusuri, virusul 
sincitial respirator ( Mycoplasma pneumoniae )
 bacteriana – streptococ, stafilococ, bacil gram negativ
 iritativa ( chimica ) – vapori de NH3, hidrogen sulfurat, cloruri, SO2
 factori fizici – aer rece, fum, praf, pulberi, ceata
 Bronsite
Bronsita acuta
 Tablou clinic

 stadiu prodromal (debut) – febra, frison, rinoree, obstructie

nazala, disfagie, disfonie, cefalee, mialgii
 stadiul de cruditate (2-3 zile) – tuse seaca, dureri
retrosternale cu caracter de arsura agravate de tuse
 stadiu de coctiune – tuse cu expectoratie mucoasa si
mucopurulenta +/- dispnee si weezing (de obicei absente) –
apare pe fondul unei boli obstructive cronice sau cand este
asociata laringita acuta sau bronsiolita acuta
 Bronsite
Bronsita acuta
 Bronsite
Bronsita acuta
 Evolutie – favorabila in 7-10 zile

 Tratament

repaus fizic, alimentatie usoara, lichide calde

combaterea febrei cu antipiretice (Paracetamol)
combaterea tusei si expectoratiei
antibiotice la nevoie (Ampicilina, Claritromicina etc) 7 – 10
zile
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
 Termenul de BPOC sau bronhopneumopatie cronică
obstructivă este folosit pentru a desemna pacienţii cu bronşită
cronică şi emfizem pulmonar, la care există o combinare a
celor două entităţi, cu predominanţa uneia dintre ele

 Bronşita cronică - prezenţa tusei cronice productive timp de

cel puţin trei luni pe an, continuu sau intermitent, minimum
doi ani consecutiv

 Emfizemul pulmonar - dilatarea anormală, permanentă a

spaţiilor aeriene distale, asociată cu distrucţia pereţilor
alveolari
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
 Cauze

 neprofesionale – fumat (85% din cazuri), poluarea

atmosferica, frigul, umezeala
 profesionale – pulberi animale, minerale, vegetale, de
carbune
 infectii bronsice, bacteriene si virale
 Alergii (hiperreactivitate bronsica)
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
Modificari anatomo-patologice locale

Cai aeriene mari – hipetrofia glandelor producatoare de mucus

importanta secretie mucoasa si mucopurulenta
Cai aeriene mici – inflamatie cronica si ingustarea lumenului =
obstructie hiperinflatie pulmonara
Parenchimul pulmonar – emfizem pulmonar = dilatarea cailor
aeriene distale si distructia septurilor alveolare alterarea
schimburilor gazoase pulmonare
Vascularizatia pulmonara – vasoconstrictie pulmonara hipoxica
hipertensiune pulmonara
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
Clinic – tuse cu expectoratie cronica si dispnee de efort
Tusea
 simptomul dominant
 initial matinala – “toaleta bronsica”
 ulterior se permanentizeaza, dar nu nocturn
Sputa
 muco-purulenta, in cantitate moderata
 fetida si abundenta (bronhoree) – in caz de suprainfectie
Dispneea
 initial de efort
 ulterior dispnee de repaus
 uneori se insoteste de wheezing
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
Forma predominant bronsitica

aspectul de “blue-bloater” (albastru buhait)

supraponderal, tahipneic, cianoză la nivelul buzelor şi a patului
unghial, ulterior hipocratism digital
debut insidios, între 40-60 ani
istoric de tuse cronică productivă, ce devine permanentă şi severă
dureri la baza toracelui, prin solicitarea musculaturii
dispneea - initial la efort; in final scăderea capacităţii de
muncă
torace normal conformat sau globulos
Bronsita
cronica
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
Forma predominant emfizematoasa

aspectul de „pink-puffer“ (roz-gâfâitor)

dispnee de efort, evoluţie progresivă către dispnee de repaus
tusea
 uscată, iritativă sau
 cu expectoraţie mucoasă şi muco-purulentă
 astenic, scăderea ponderală datorata efortului respirator
torace expansionat (emfizematos)
jugulare turgescente
muşchii sternocleidomastoidieni prezintă contracţii evidente la fiecare
inspir
Emfizem pulmonar
Video
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
Explorari paraclinice

 laborator: VSH accelerat, PCR , poliglobulie (Ht > 60%),

leucocitoză cu neutrofilie în perioadele de acutizare
examenul microbiologic de obicei evidenţiază floră patogenă,
comună pentru căile respiratorii
spirometria - disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv

Radiografia toracica - hipertransparenţă pulmonară,

hiperinflaţie cu coborârea şi aplatizarea diafragmului,
accentuarea desenului bronhovascular
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
Tratament

Profilactic

 combaterea tabagismului
 eliminarea sau reducerea expunerii la noxe profesionale
 scăderea ponderală
 vaccinarea antigripală anuală
 Bronsite
BPOC – bronhopneumopatia obstructiva cronica
Medicamentos
Bronhodilatatoarele - relaxează musculatura bronşică şi ameliorează
dispneea; administrare inhalatorie
 simpatomimetice – cu durata scurta de actiune (Ventolin, Berotec) si
cu durata lunga de actiune (Salmeterol, Formoterol)
 metilxantine – Miofilin, Teofilin (forme retard), i.v. sau p.o.
 anticolinergice – bromura de ipratropium
Corticosteroizi – diminua edemul mucoasei bronsice si hipersecretia
Antibiotice – in perioadele de acutizare
Mucolitice – lizeaza dopurile de mucus

Oxigenoterapie de lunga durata – pana la 15 ore / zi

 Astmul bronsic
 Astmul bronsic = boala caracterizata prin crize de dispnee paroxistica
expiratorie, provocate de stenoza functionala spastica a bronhiilor
 Inflamatie cronica a mucoasei bronsice obstructie bronsica
reversibila
 determinata de diversi factori cu rol de trigger
 se manifesta la persoane cu hiperreactivitate bronsica

 Atopia = tendinta de a dezvolta anticorpi de tip Ig E la alergenii din mediu,

printr-o sensibilizare naturala , in care calea de intrare a alergenului este
mucoasa
 Hiperreactivitatea bronsica = raspuns bronhoconstrictor important la un
mare numar de stimuli care nu au nici un efect sau un efect minim la
persoanele normale
 Astmul bronsic
Factori trigger
alergeni – praf de casa, polen, spori de mucegaiuri sau fungi, par de
animale, puful sau penele pasarilor, alimente (lapte, oua, peste, crustacee,
cereale, arahide, capsuni, soia, ciocolata), bauturi , medicamente (antibiotice, AINS,
βblocante etc.)
factori infectiosi – infectii virale, bacteriene
poluarea, fumatul, substantele chimice (platina, crom, nichel, cobalt,etc.)
efortul fizic intens
factorul psihologic
BRGE, boli sinusale / nazale
factori genetici – AB are o prevalenta crescuta la rudele pacientilor atopici
sau cand ambii parinti sau numai unul sunt astmatici
 Astmul bronsic
Etiopatogenie
Dispneea are ca substrat:
contractia musculaturii bronsice
edemul mucoasei
hipersecretia bronsica

ce vor determina dificultate la eliminarea aerului in

timpul expirului
 Bronhospasm in criza
de astm bronsic

video
 Astmul bronsic – tablou clinic
Astmul intermitent – forma tipica de astm
Criza apare brusc, mai frecvent noaptea, la 2-3 ore dupa adormire, sau in timpul zilei
dupa expunerea la factori alergici, stresuri psihice sau efort fizic; uneori criza este
precedata de iritabilitate, rinoree, stranuturi repetate, care corespund unei faze
prodromale
Dispnee paroxistica predominant expiratorie - expir fortat, prelungit,
suierator, de obicei cu bradipne, ce determina pacientul sa adopte o pozitie
specifica – ortopnee – cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini;
Tuse cu expectoratie mucoasa (sputa perlata), filanta senzatie de
eliberare
Wheezing - respiratie suieratoare , zgomot asemanator cu cel de
“porumbar”
Facies caracteristic - exprima spaima, sete de aer (exoftalmie, gura
intradeschisa), palid-cenusiu, cu transpiratii reci
 Astmul bronsic – tablou clinic
Examenul clinic
normal intre crize
in criza
 la inspectie -torace hiperinflat cu reducerea amplitudinii
miscarilor respiratorii
 la percutie- hipersonoritate difuza
 la ascultatie – raluri muzicale sibilante, ronflante si
subcrepitante , MV aspru
 Astmul bronsic – tablou clinic
Astmul cronic

o forma de AB cu istoric vechi de accese astmatice , se

intalneste frecvent > 40-50 ani si se manifesta prin :
 dispnee de efort , uneori dispnee minima de repaus
 tuse seaca sau cu sputa mucoasa sau mucopurulenta

necesita medicatie cronica

 Astmul bronsic – tablou clinic
Starea de rau astmatic = consecinta expunerii intense si
prelungite la alergeni, suprainfectiilor bacteriene sau virale , excesului de
simpaticomimetice neselective , suprimarii tratamentului cu cortizon la
dependenti, etc.
se manifesta prin:
 dispnee severa , cu polipnee >30/min,care impiedica vorbirea si somnul
 tiraj suprasternal, supraclavicular, epigastric
 senzatia de epuizare si asfixie iminenta
 transpiratii intense, cianoza, tuse si wheezing reduse
 tahicardie >110/min

Examen obiectiv – diminuarea difuza a respiratiei chiar “tacere respiratorie”

 Astmul bronsic –
investigatii paraclinice
 ex.sputei – eozinofile ↑, Ig E ↑, Ig A ↓, etc
 ex.sangelui - GA ↑, Eo > 5 %, Ig E ↑
 ex.radiologic toracic – normal sau semne de hiperinflatie pulmonara
 explorarea functionala respiratorie :
 ↑ volumelor pulmonare : CV, VR, CPT, CRF
 ↓ debitelor ventilatorii : VEMS, IT (VEMS/CV %), PEF (debit expirator de varf)
 teste de bronhodilatatie – se folosesc cand dg.de AB este nesigur; se masoara
volumele respiratorii la 20 min dupa adm unui bronhodilatator inhalator ; o
crestere a VEMS sau PEF > 20% este inalt sugestiva pentru AB
 teste de provocare bronsica – pentru aprecierea hiperrectivitatii bronsice si
inducerea obstructiei bronsice; se administreaza acetilcolina , metacholina sau
histamina inhalator , testul este pozitiv daca VEMS scade cu cel putin 20% dupa
1,5 mg de acetilcolina
 Analiza gazelor sangvine – PaO 2↓,PaCO2 ↓initial apoi ↑,etc.
 Astmul bronsic – tratament
 Informarea si educarea pacientilor
 Controlul mediului si a triggerilor
 Tratament medicamentos
 Medicatie bronhodilatatoare :
 Agonisti beta-adrenergici (simpaticomimetice ) –prima linie si cea mai eficace in
accesele de AB ; cu durata scurta de actiune, in medie 2 ore (Izoproterenol,
Epinefrina), cu durata medie de actiune, 4-6 ore (Salbutamol,Fenoterol
(Berotec),Terbutalina) si cu durata lunga de actiune, 12 ore (Salmeterol , Formoterol) -
pe cale inhalatorie
 Metilxantinele – Teofilina , Aminofilina (Miofilin) – p.o.sau i.v.
 Anticolinergice – bromura de ipratropium pe cale inhalatorie
 Medicatie antiinflamatorie :
 Corticosteroizii (CS)– hidrocortizon, metilprednisolon, prednison i.v., p.o., inhalator
 Cromoglicatul disodic – inhalator – in prevenirea crizelor
 Nedocromil sodic (Tilade) – inhalator – in prevenirea crizelor
 Astmul bronsic – tratament
Starea de rau astmatic - tratament intensiv, de urgenta , in spital
Hidratare orala sau i.v. cu SF, SG
Oxigenoterapie, 2-6 l/min
Miofilin i.v. / in perfuzie
HHC i.v. / in perfuzie
Beta adrenergice in aerosoli sau i.v.

Terapii nerecomandate in tratarea crizelor :

 Sedative (deprima centrul respirator )
 Medicamente mucolitice (pot inrautati tusea )
 Hidratarea cu un volum mare de lichide la adulti si copii mari (utila la copiii
mici)
 Antibiotic (nu trateaza criza !)
 Bronsiectaziile
 Dilatatii permanente si ireversibile ale bronhiilor medii ,
insotite de alterari structurale ale peretelui si obliterarea
ramificatiilor lor distale
Etiologie
 dobandite
 infectii (in copilarie ) – rujeola, tuse convulsiva, bronsiolita,
pneumonie ,TBC
 obstructie bronsica localizata – corpi straini, tumori
 congenitale
 asociate cu boli autoimune
Bronsiectazii
 Bronsiectaziile – tablou clinic
 asimptomatice timp indelungat
 debut insidios prin puseuri recidivante de catar bronsic sau
pneumonic
 debut acut prin tuse cu expectoratie abundenta (50-200
ml/24 ore) , cu caracter mucopurulent stratificat , eventual
fetid , depusa in 4 straturi
 tusea este frecventa, chintoasa, favorizata de unele pozitii,
mai intensa dimineata
 hemoptizie
 la ascultatia plamanului: raluri ronflante si sibilante, in special
la baza plamanilor
 Bronsiectaziile –
investigatii paraclinice
 radiografia toracica
 in 10 % din cazuri – normala
 in rest : umbre liniare paralele (“in linii de tramvai “); benzi opace,
groase, uneori ramificate in “deget de manusa “,etc.
 bronhografia – pune dg.de certitudine – apar sub forma de
dilatatii cilindrice , terminate brusc (“arbore desfrunzit “),
dilatatii moniliforme , terminate in fund de sac (“in sirag de
matanii “),etc.
 CT
 Probe ventilatorii functionale
 Examen sputei Video
 Bronsiectaziile – tratament
 Antibiotice – in puseul acut de supuratie bronsica sau agravarea
bronhoreei purulente cronice - Amoxicilina , Doxiciclina, etc. 10-15 zile
 Drenajul postural – singura tehnica de fizioterapie care s-a dovedit utila in
bronsiectaziile supurate
 pozitionarea bolnavului trebuie sa directioneze conductele bronsice in
sensul gravitatiei, a.i., dupa 10 -15 minute de respiratie adanca ,
secretiile bronsice ajung in caile respiratorii mari , de unde pot fi
eliminate usor
 percutia toracelui poate ajuta mobilizarea secretiilor
 in exacerbarile supurative , drenajul trebuie repetat de cateva ori /zi
 Chirurgical – lobectomii, segmentomii
 Profilactic – vaccinari in perioada copilariei, vaccinare antigripala ,
vaccinari polimicrobiene orale (Bronhovaxom)
 Hemoptizia
 Hemoptizia = expectoratia unei cantitati variabile de sange,
provenind din caile respiratorii
 Hemoptizia
Cauzele hemoptiziei pot fi:
 tuberculoza pulmonara
 bronsiectazia
 cancerul bronhopulmonar
 stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca
 anevrismul aortic (prin erodarea unei bronhii)
 traumatisme toracice si pulmonare
 alte afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni cardio-
vasculare, intoxicatii etc
 Cauze de
hemoptizie

Tuberculoza Cancer pulmonar

Bronsiectazie
 Hemoptizia
Simptome
 debutul - senzatie de gadilare a larigelui, caldura retrosternala
si gust de sange in gura
 prezinta intotdeauna tuse iritativa, soldata cu expulzia
sangelui; sangele este rosu-aprins, aerat, spumos, putand fi
amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent
 hemoptiziile mari si mijlocii fenomenele vegetative
caracteristice hemoragiilor: paloare, anxietate, transpiratii,
tahipnee, tahicardie, scaderea tensiunii arteriale
 diagnostic diferential: hematemeza, epistaxisul si hemoragia de
origine faringiana, dentara
 Hemoptizia
Tratament
 repaus absolut, in pozitie semisezanda si repaus vocal absolut

 se recomanda respiratia pe nas, lenta si profunda

 se administreaza lichide reci intern si pungi cu gheata extern

 se combate tusea si se administreaza hemostatice i.v. –

clorura de calciu, vitamina K, venostat, etamsilat, cantitati mici
de solutii hipertone