Unitatea de învăţare nr.

7 CĂI
NAVIGABILE

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 7

1. Căi navigabile de acces în porturi (slide 2)

2. Manevre de remorcaj în porturi şi rade maritime (slide 11)
3. Strâmtori navigabile (slide 14)
4. Glosar de termeni (slide 20)
5. Întrebări şi răspunsuri (slide 21)
6. Bibliografie (slide 24)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

 Prezentarea caracteristicilor căilor navigabile de acces în porturi

 Identificarea corectă a rolului manevrelor de remorcaj în porturi şi rade
maritime în vederea determinării contribuţiei acestora la buna desfăşurare
a activităţilor portuare
 Calcularea indicatorilor de adâncime şi amplitudine a valului şi rolul
acestora în determinarea adâncimii radei
 Abordarea unitară a principalelor strâmtori navigabile şi prezentarea
caracteristicilor de trafic.
 1. Căi navigabile de acces în porturi:

• Legatura intre caile navigabile maritime sau oceanice şi portul comercial se

realizeaza prin cai navigabile de acces in porturi.
• În principiu, acestea sunt:

1. Rada portului
2. Avanportul

1. Rada portului
Reprezintă suprafaţa de apă din zona costieră, situată in faţa unui port, a
unui golf sau a unei băi adăpostite unde navele staţionează la ancora sau la
geamandură in aşteptarea randului de intrare in port pentru operare,
bunkerare, aprovizionare, executarea unor reparaţii, etc.
Radele pot fi:
• neadăpostite sau exterioare - nu fac parte din acvatoriul portului,
• adăpostite (natural sau artificial) sau interioare - fac parte din acvatoriul
portului.
 1. Căi navigabile de acces în porturi:

Operaţiuni ale navelor în radă:

- stationarea la ancora sau la geamandura de cap mort,
- aprovizionarecu apa, alimente, combustibil, materiale,
- efectuarea controlului sanitar,
- obtinerea documentelor de transport,
-executarea unor lucrari de intretinere si reparatii etc.
În radă se pot efectua si operatii comerciale de completare a incarcaturii utile (mahonare) sau de
descarcare partiala a navei pentru a i se micsora pescajul (alimbare).
O nava poate staţiona si manevra in radă dacă i se asigură o suprafaţă minimă de apă
corespunzătoare cercului cu o rază :
R = L + l + Ds + ƒ (m)
R = raza de giraţie a navei pe o singură ancoră;
L = lungimea maximă a navei;
l = proiecţia lungimii lanţului de ancoră pe orizontală;
Ds = spaţiul de siguranţă pentru evitarea derapării ancorei;
ƒ = eroarea medie in determinarea punctului de ancoră.
Suprafata totala a radei trebuie sa asigure adapostirea unui numar de nave care se considera
egal cu 10-15% din numarul total al danelor de operare ale portului.
 1. Căi navigabile de acces în porturi:

Adancimea radei trebuie să permită accesul şi staţionarea in deplină siguranţă a navelor aflate
la ancoră.
Hs = T + 3/2 hv + 0.6 (m)
Hs = adancimea minimă de sigurantă;
T = pescajul navei la plină incărcare;
hv = inălţimea maximă a valului in radă;
0.6 = adancimea de siguranţă sub chila navei.

În interiorul valului traiectoriile particulelor de lichid sunt cercuri.

Amplitudinea valului la suprafaţă :

A – raza mişcării circulare a particulelor de lichid,

k = 2π / λ , unde λ este lungimea de undă a valului,
ω – viteza unghiulară a mişcării particulelor de lichid.

Înălţimea valului:

Viteza de propagare a undei este:

1. Autorităţi portuare
 1. Căi navigabile de acces în porturi:

Deformarea valului în apropierea coastei

 1. Căi navigabile de acces în porturi

2. Avanportul

-Constituie zona de trecere cuprinsă între radă şi bazinele portuare.

-Avanporturile oferă condiţii de adăpostire pentru nave mai bune decat radele
deschise.
-În avanport sunt organizate pasele de acces în port sau senalele navigabile.
-Gabaritul senalului este caracterizat de: adancime, latime şi raza de curbura.
-În avanport este uneori permis ancorajul în condiţii meteo grele, fără a stanjeni
accesul pe pasele şi căile de intrare/ieşire in/din port şi bazinele portuare.

Construcţii exterioare de protecţie ale avanportului au rolul de a proteja senalul

navigabil şi sunt constituite din:
- diguri de apărare;
- diguri sparge-val.
Digurile de apărare au un capăt încastrat în ţărm şi se desfăşoară spre larg in
funcţie de nevoile de protecţie ale portului.
Digurile sparge-val sunt situate spre larg, fără legătură cu uscatul, cu rol de
apărare impotriva valurilor şi vanturilor din direcţia dominantă.
 1. Căi navigabile de acces în porturi

Intrarea-iesirea navelor se
organizeaza, în functie de marimea
portului si de conditiile hidro-
geografice:

-pe o singura pasa,

-pe pase separate pentru
intrare si iesire.

Pentru manevra naveIor în

avanport, la constructia paselor se
ia in calcul curba de giratie a navei
de referinta egală cu 3 - 4,5
lungimi de nava;

Navele mari si foarte mari fac

manevrele pe ancora sau cu
ajutorul remorcherelor portuare.
1. Căi navigabile de acces în porturi
 1. Căi navigabile de acces în porturi
Adâncimile pe pasa de intrare în port:

H = T + 2,5% T + ( min 6,4 – 9,3 m)

T = pescajul maxim al navei de referinţă, vara, în apa de mare, la care se adaugă:

• 1.5 – 2.5 m = rezerva sub chila navei;

• 2.5 % T = pentru intrarea in apa de mare sau pe fluviu;
• 1 m = pentru abaterea de la axa şenalului, unde adancimile descresc;
• 3 – 4 m = pentru tangaj şi ruliu la intrarea in port;
• 0.6 – 1.2 m = ca rezervă de apă pentru diferitele obstacole pe fundul şenalului;
• 0.3 – 0.6 m = pentru apuparea navei in vederea unei bune guvernări.
În Romania porturile şi locurile de operare deschise accesului public şi limitele acestora, a căror
infrastructură de transport naval aparţine domeniului public al statului sunt stipulate in Ordinul
Ministrului Transporturilor Nr. 709 din 10 septembrie 2010.
Administratii (Companii Nationale) din Romania care au concesionata infrastructura de
transport:
APMC – Administratia Porturilor Maritime Constanta,
ACN – Administratia Canalelor Naviganile,
APDM - Administratia Porturilor Dunarii Maritime,
APDF - Administratia Porturilor Dunarii Fluviale,
AFDJ – Administratia Fluviala a Dunarii de Jos.
2. Manevre de remorcaj în porturi şi rade maritime
 2. Manevre de remorcaj în porturi şi rade maritime

• În practica marinareasca cele mai frecvente si mai dificile manevre sunt urmatoarele:
- acostarea si plecarea navei de la cheu
- întoarcerile
- schimbarile de poziţie în acvatorii portuare.
• Navele de tonaj mare, navele de marfa, navele cu propulsie simpla, toate acestea, pe
timpul manevrelor folosesc remorchere.
• Practic, astazi, nu exista port care sa nu fie dotat cu remorchere care executa sau sprijina
manevra navelor la intrarea/iesirea in/din port, precum si manevrele de schimbare a
danelor in respectivul port.

• Remorcherul se va alege respectându-se formula:

N – puterea remorcherului (cai putere)

Nmax – puterea remorcherului dupa cartea tehnica a acestuia (cai putere)
Vmax – viteza remorcherului fara remorca (Nd)
V – viteza de remorcare (Nd)
 2. Manevre de remorcaj în porturi şi rade maritime

Manevrarea fara remorcher a unei

Remorcajul unei nave în port nave cu propulsie cu elici multiple,
reversibile.
 3. Strâmtori navigabile

• Strâmtoarea este definită ca fiind fâşia îngustă de apă care leagă două mări
sau oceane şi se află intre două porţiuni de uscat apropiate.

În stabilirea regimului juridic al strâmtorilor se face distincţie intre stramtorile care

constituie căi de navigaţie internaţională şi cele care nu prezintă acest interes.

Strâmtorile care nu sunt folosite in mod obişnuit in scopul navigaţiei internaţionale

au regimul mării teritoriale sau al apelor interioare in funcţie de lăţimea lor.

Strâmtorile care servesc navigaţiei internaţionale sunt deschise navigaţiei tuturor

statelor, in baza unor reglementări bilaterale sau multilaterale.

• Prin Conventia ONU privind legislatia maritima din 1982 s-a stabilit că
regimul stramtorilor, pentru care există vechi convenţii internaţionale care le
vizează in mod expres, să rămană neschimbat.
• In această sferă sunt incluse şi stramtorile Mării Negre, reglementate prin
Conventia de la Montreux, incheiata in 1936. Prin tratat au fost stabilite regimuri
speciale de navigaţieinternaţională pentru stramtorile: Gibraltar, Magelan, Sund,
Beltul Mic, Beltul Mare, Bosfor şi Dardanele.
 3. Strâmtori navigabile

Navigatia prin stramtori navigabile se face cu ajutorul:

- hartilor,
- cartilor pilot,
- avizelor pentru navigatori,
- instructiunilor specifice fiecarei stramtori sau canal,
-instructiunilor pilotului, in zonele pilotate.

Pozitia navei se determina la intervale mici de timp. Se utilizeaza

repere costiere care conduc la cunoasterea pozitiei navei rapid si cu
cea mai mare precizie. Aceste repere costiere sunt:

- Faruri
-Elemente de relief
-Constructii importante.
 3. Strâmtori navigabile

1. Strâmtoarea Bosfor

Are lungime de aproximativ 15Mm.

Latimea intre 600÷3000m.
Traseul este destul de sinuos.

La apropierea dinspre M. Neagra

intrarea este marcata de farul
Rumeli pe coasta europeana si
farul Anatoli pe coasta asiatica.

Pilotajul in stramtoare nu este

obligatoriu, insa se recomanda
solicitarea acestuia.
In stramtoare exista curenti puternici,
iar datorita sinuozitatii, se
formeaza contracurenti puternici si
traficul este aglomerat.
 3. Strâmtori navigabile

2. Strâmtoarea Dardanele

Face legatura intre Marea

Mediterana si Marea Egee.

Lungimea de aproximativ 30Mm.

Latimea 1,3÷7,5km.

Navigatia este permisa atat ziua

cat si noaptea, trecerea
facandu-se de regula fara pilot.

Zonele cele mai periculoase sunt

Çanakale si Nara.
 3. Strâmtori navigabile

3. Canalul Suez

Are o lungime de 173 km, si face

legatura intre Marea
Mediterana si Marea Rosie.

Comandantul va da avizarile de
sosire catre agent cu 5÷3÷2
zile si 24h inainte de sosire prin radio.

Agentul asista nava pentru tranzitarea

canalului, pentru a ajunge la
punctul de formare a convoiului la
nordul sau sudul canalului:
Port Said 30°28'•7N
Port Suez pentru tancuri 29°42'•8N
pentru altele 29°48'•3N

Navigatia se face in convoi, atat ziua

cat si noaptea.
 3. Strâmtori navigabile

4. Canalul Panama

Uneste Oceanul Atlantic cu Oceanul

Pacific.

Are lungimea de 80 km, latimea intre

100÷300m.

Trecerea prin canal se executa pe

baza unor reguli specifice.

5. Canalul Kiel

Face legatura intre Marea Nordului si

Marea Baltica.
Are lungimea de 38 km.
Navigatia se executa dupa reguli
speciale.
Pilotajul este obligatoriu.
 5. Glosar de termeni

Mahonare operatii comerciale de completare a incarcaturii utile

Alimbare operaţii de descarcare partiala a navei pentru a i se micsora pescajul
Rada portului suprafaţa de apă din zona costieră, situată in faţa unui port, a unui golf sau a unei
băi adăpostite unde navele staţionează la ancora sau la geamandură in
aşteptarea randului de intrare in port pentru operare, bunkerare, aprovizionare,
executarea unor reparaţii, etc.
Avanport constituie zona de trecere cuprinsă între radă şi bazinele portuare.
Tangaj mişcare de balans în sens longitudinal al unei nave, provocată de valuri sau de
vânt.
Ruliu oscilaţie de înclinare a unei nave în jurul axei sale longitudinale, provocată de
acţiunea valurilor înalte, când direcţia de înaintare a navei este paralelă cu
valurile.
Apupare Înclinare a unei nave către pupă, datorită unei încărcături neuniform repartizate
Strîmtoare fâşia îngustă de apă care leagă două mări sau oceane şi se află intre două
navigabilă porţiuni de uscat apropiate.
6. Intrebări şi răspunsuri
1. Care este lungimea strâmtorii Bosfor?
a) 30 MM;
b) 15 Mm;
c) 173 Km;
d) 80 Km.

2. Intrarea-iesirea navelor se organizeaza, în functie de

marimea portului si de conditiile hidro-geografice:
a) pe o singura pasa
b) pe pase separate pentru intrare si iesire
c) ambele raspunsuri sunt corecte
d) ambele răspunsuri sunt greşite.
3. Gabaritul şenalului navigabil este caracterizat de:
a) adancime
b) latime
c) raza de curbura
d) toate cele de mai sus.

4. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Suprafata totala a radei trebuie sa asigure adapostirea unui numar de
nave care se considera egal cu 10-15% din numarul total al danelor
de operare ale portului. (A)

5. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Suprafata totala a radei trebuie sa asigure adapostirea unui numar de
nave care se considera egal cu 50-65% din numarul total al danelor
de operare ale portului. (F)
 Bibliografie

• Batranca, G., “Comert maritim international”, Editura Arvin Press,

Bucuresti, 2004.
• Cupsa, O.S., Dragomir, C., “Exploatarea sistemelor Portuare”.
Editura Nautical, Constanta, 2010.
• Grama, I.G., “Managementul transporturilor internationale”, Editura
Europolis, Constanta, 2007.
• Stanca, C., “Managementul sistemelor portuare”, Editura Fundatiei
Dunarea de “Jos, Galati, 2004.
• Glossary for transport Statistics, 4th edition, Eurostat, International
Transport Forum, Economic Commission for Europe, 2009.
• Regulament portuar nr. 31732/26.10.2012 al porturilor maritime
româneşti aflate în administrarea CN „APM” SA Constanţa.
• Ordonanţa nr. 22 din 29 ianuarie 1999 privind administrarea
porturilor şi serviciile în porturi.