Închirierea bunurilor proprietate publică

Constituţia României, în art. 136 alin. (4) prevede

posibilitatea închirierii bunurilor proprietate publică.
Codul civil menţionează în art. 861 alin. (3)
posibilitatea închirierii, în condiţiile legii, a bunurilor
proprietate publică.
Spre deosebire de concesionarea şi darea în
administrare a bunurilor proprietate publică, Codul civil nu
conţine reglementări speciale cu privire la închirierea
bunurilor proprietate publică.
 În conformitate cu prevederile Codului adm., consiliile locale
hotărăsc darea în administrare, concesionarea, închirierea
sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate
publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz,
precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile
legii.
 Și consiliile județene au competența de a hotărî cu privire la
darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea
în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică a
judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes
judeţean, în condiţiile stabilite de Codul administrativ.
 Contractul de închiriere trebuie să cuprindă clauze de
natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit
specificului acestuia.
Acest contract se poate încheia, după caz, cu orice
persoană fizică sau juridică, română sau străină, de către
titularul dreptului de proprietate sau de administrare.
Sumele încasate din închirierea bunurilor proprietate
pu­blică se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale,
după caz.
 În ceea ce priveşte natura juridică, după cum rezultă
din prevederile art. 2 lin. (1) lit. c) teza a doua din Legea nr.
554/2004, care asimilează actului administrativ contractele
încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în
valoare a bunurilor proprietate publică, contractul de
închiriere de bunuri proprietate publică este un contract
administrativ.
 Comparând contractual de concesiune şi contractual de
închiriere, în doctrină se arată că, în timp ce contractual de
concesiune dă naştere unui drept real corespunzător
dreptului de proprietate publică, contractual de închiriere dă
naştere unui raport obligational, generând un drept de
creanţă.
 Se constată, de asemenea, din analiza celor două contracte
administrative, că ambele sunt contracte cu titlu oneros,
însă concesionarul va plăti o redevenţă proporţională cu
beneficiile obţinute din exploatarea bunului concesionat,
spre deosebire de cel care a închiriat bunul, care va plăti o
sumă de bani drept chirie, stabilită prin acordul părţilor.
Părțile contractului de închiriere de bunuri proprietate
publică

În conformitate cu art. 332 C.admin., contractul de închiriere

bunuri proprietate publică se încheie doar de către autorităţile prevăzute
la art. 287, sau de către titularul dreptului de administrare, după caz, cu
orice persoană fizică sau juridică, română sau străină.
Autoritățile prevăzute de art. 287 alin. (1) sunt: a) Guvern, prin
ministerele de resort sau prin organele de specialitate ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor de resort,
după caz, pentru bunurile aparţinând domeniului public al statului; b)
autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, pentru bunurile
aparţinând domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale.
 Potrivit art. 297 alin. (2), în cazul în care contractul se
încheie de către titularul dreptului de administrare, iniţierea
procedurii de închiriere se stabileşte de către regiile
autonome, autorităţile administraţiei publice centrale sau
locale, precum şi de alte instituţii de interes public naţional,
judeţean sau local.
Actul administrativ prin care se aprobă închirierea de
bunuri proprietate publică

 În cazul bunurilor proprietate publică a statului, închirierea

se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în timp ce închirierea
bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-
teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a consiliului
judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti
sau a consiliului local.
 Actul administrativ de aprobare a închirierii, respectiv
hotărârea autorităților publice menționate, trebuie să
cuprindă următoarele elemente:
a) datele de identificare şi valoarea de inventar ale
bunului care face obiectul închirierii;
 b) destinaţia dată bunului care face obiectul
închirierii;
c) durata închirierii;
d) preţul minim al închirierii.
 Procedura de atribuire a contractului de închiriere de
bunuri proprietate publică

Bunurile proprietate publică a statului sau a unităţilor

administrativ-teritoriale se închiriază pe bază de licitaţie
publică, conform art. 333 alin. (5) C.admin.
Procedura de atribuire cuprinde, ca și în cazul
concesiunii, reguli referitoare la: documentaţia de atribuire;
etapa de transparenţă; reguli privind oferta; protecţia
datelor; comisia de evaluare; participanţii la licitaţia
publică; criteriile de atribuire a contractului de închiriere;
determinarea ofertei câştigătoare; anularea procedurii de
licitaţie.
 Codul administrativ stabilește că prevederile art. 310 alin. (1) şi
(2) lit. a) şi b), art. 312 alin. (2)-(4), (6) şi (7) şi ale art. 313 referitoare
la concesiunea bunurilor proprietate publică se aplică în mod
corespunzător.
În cadrul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă are
dreptul de a impune condiţii speciale de îndeplinire a contractului prin
care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social sau în legătură
cu protecţia mediului şi promovarea dezvoltării durabile, în măsura în
care acestea sunt compatibile cu obiectul contractului.
Este obligatorie constituirea unei garanții la nivelul contravalorii a
două chirii.
 Regulile de transparență au în vedere:
publicarea anunţului de licitaţie în Monitorul Oficial al României, Partea
a VI-a, într-un cotidian de circulaţie naţională şi într-unul de circulaţie locală, pe
pagina de internet a autorității contractante ori prin alte medii ori canale publice
de comunicaţii electronice;
modalităţile de obţinere a documentaţiei de atribuire de către persoanele
interesate;
faptul că procedura de licitaţie se poate desfăşura numai dacă în urma
publicării anunţului de licitaţie au fost depuse cel puţin două oferte valabile.
  Ofertantul trebuie să elaboreze oferta în limba română,
în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire.
 Vor fi considerate oferte valabile doar cele care
îndeplinesc criteriile de valabilitate stabilite în caietul de
sarcini al licitaţiei.
 Dacă în urma publicării anunţului de licitaţie nu s-au
depus cel puţin două oferte valabile, autoritatea contractantă
este obligată să anuleze procedura şi să organizeze o nouă
licitaţie, cu respectarea procedurii prevăzute de art. 336 alin.
(1)-(13) C.admin.
  Potrivit art. 338 alin. (1) C.admin., componența comisiei
de evaluare organizată la nivelul autorităţii publice
contractante se aprobată prin ordin de ministru, respectiv
prin dispoziţie a primarului sau, după caz, a preşedintelui
consiliului judeţean.
 Comisia va adopta decizii în mod autonom, pe baza
criteriilor de selecţie prevăzute în instrucţiunile privind
organizarea şi desfăşurarea licitaţiei.
 La licitație are dreptul de a participa, conform art. 339
alin. (1) C.admin., orice persoană fizică sau juridică,
română sau străină, care îndeplineşte cumulativ condiţiile:
a plătit toate taxele privind participarea la licitaţie și
garanţia de participare;
a depus oferta sau cererea de participare la licitaţie,
împreună cu toate documentele solicitate în documentaţia
de atribuire, în termenele menționate în documentaţia de
atribuire;
  are îndeplinite la zi toate obligaţiile exigibile de plată a
impozitelor, a taxelor şi a contribuţiilor către bugetul
consolidat al statului şi către bugetul local;
 nu se află în stare de insolvenţă, faliment sau lichidare.
 Criteriile de atribuire a contractului de închiriere,
prevăzute de art. 340 alin. (1) C.admin., sunt:
 a) cel mai mare nivel al chiriei;
 b) capacitatea economico-financiară a ofertanţilor;
 c) protecţia mediului înconjurător;
 d) condiţii specifice impuse de natura bunului închiriat.
 Oferta câștigătoare este stabilită de autoritatea
contractantă pe baza criteriului (criteriilor) de atribuire
precizate în documentaţia de atribuire.
Anunțul de atribuire a contractului se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, în cel mult 20
de zile calendaristice de la încheierea procedurii de
atribuire.
  Procedura pentru atribuirea contractului de închiriere poate fi
anulată de către autoritatea contractantă în cazul în care se constată
abateri grave de la prevederile legale care afectează procedura de licitaţie
ori fac imposibilă încheierea contractului.
 Se consideră că procedura de licitaţie este afectată în situația în care
sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile:
 a) în cadrul documentaţiei de atribuire şi (sau) în modul de aplicare
a procedurii de licitaţie se constată erori sau omisiuni care au ca efect
încălcarea principiilor prevăzute la art. 311;
 b) autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta
măsuri corective, fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea
principiilor prevăzute la art. 311
Încheierea propriu-zisă a contractului de închiriere de bunuri
proprietate publică

 Sub sancțiunea nulității, contractul de închiriere se încheie

în formă scrisă, în termen de 20 de zile calendaristice de la
data împlinirii termenului prevăzut la art. 341 alin. (26).
 Ca și în cazul contractului de concesiune de bunuri
proprietate publică, forma scrisă este o condiție de
valabilitate a contractului de închiriere.
 În cazul neîncheierii contractului de închiriere prin refuzul
ofertantului declarat câştigător, se va anula procedura de
licitaţie, autoritatea contractantă urmând să reia procedura,
în condiţiile legii, studiul de oportunitate păstrându-şi
valabilitatea.
 Contractul de închiriere trebuie să conțină clauze de
natură să asigure folosinţa bunului închiriat, în conformitate
cu specificul acestuia, precum și clauze privind
despăgubirile, în situaţia denunţării contractului înainte de
expirarea termenului.
 Bunul va fi predat în baza unui proces-verbal, în
termen de maximum 30 de zile de la data constituirii
garanţiei la nivelul contravalorii a două chirii, după cum
prevede art. 334 alin. (5) C.admin.
 Efectele contractului de închiriere de bunuri proprietate
publică

 Prin efectele contractului de închiriere de bunuri proprietate

publică avem în vedere drepturile și obligațiile părților, care
izvorăsc din contract.
 Autoritățile prevăzute la art. 287 sau titularul dreptului de
administrare au următoarele drepturi:
 să încaseze chiria, în conformitate cu dispoziţiile contractului de
închiriere;
 să beneficieze de garanţia constituită de titularul dreptului de
închiriere în condiţiile art. 334 alin. (5); în caz contrar,
autorităţile prevăzute la art. 287 sau titularul dreptului de
administrare, după caz, sunt obligaţi să restituie garanţia la
încetarea contractului;
  să controleze executarea obligaţiilor titularului
dreptului de închiriere şi respectarea condiţiilor închirierii,
având dreptul să constate, ori de câte ori este nevoie, fără a
stânjeni folosinţa bunului de către titularul dreptului de
închiriere, starea integrităţii bunului şi destinaţia în care este
folosit.
  Obligațiile autorităților prevăzute la art. 287 sau ale
titularului dreptului de administrare sunt următoarele:
 să predea bunul pe bază de proces-verbal, în termenul
prevăzut la art. 343 alin. (4);
 să menţină bunul în stare corespunzătoare de folosinţă
pe toată durata închirierii, potrivit destinaţiei sale, şi să
suporte cheltuielile reparaţiilor necesare în acest scop;
să asigure folosinţa netulburată a bunului pe tot timpul
închirierii.
 Drepturile şi obligaţiile titularului dreptului de închiriere,
stabilite de art. 347 alin. (2), sunt următoarele:
 să nu aducă atingere dreptului de proprietate publică prin
faptele şi actele juridice săvârşite;
 să plătească chiria, în avans, în cuantumul şi la termenele
stabilite prin contract;
 să constituie garanţia în cuantumul, în forma şi la termenul
prevăzut în caietul de sarcini;
 să solicite autorităţilor prevăzute la art. 287 sau titularului
dreptului de administrare, după caz, reparaţiile necesare
pentru menţinerea bunului în stare corespunzătoare de
folosinţă sau contravaloarea reparaţiilor care nu pot fi
amânate;
 să execute la timp şi în condiţii optime lucrările de
întreţinere curente şi reparaţii normale ce îi incumbă, în
vederea menţinerii bunului închiriat în starea în care l-a
primit în momentul încheierii contractului;
 să restituie bunul, pe bază de proces-verbal, la încetarea, din
orice cauză, a contractului de închiriere, în starea tehnică şi
funcţională avută la data preluării, mai puţin uzura aferentă
exploatării normale;
 să nu exploateze bunul închiriat în vederea culegerii de
fructe naturale, civile, industriale sau producte.
Dreptul de folosinţă cu titlu gratuit

 Dreptul de folosință cu titlu gratuit se poate constitui doar în

favoarea persoanelor juridice fără scop lucrativ, respectiv în
favoarea instituţiilor de utilitate publică.
 Dreptul de folosinţă cu titlu gratuit se naşte prin acte ale
autorităţilor publice, ca şi în cazul dreptului de administrare,
fiind un drept real, deoarece permite titularilor exercitarea
unor prerogative asupra bunurilor primite, este un drept
temporar, poartă asupra unor bunuri imobile proprietate
publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi
are ca beneficiari numai persoane juridice fără scop
lucrativ, conform legii.
 Dreptul de folosință cu titlu gratuit are următoarele caractere juridice:
 este un drept real principal, derivat din dreptul de proprietate publică;
 este un drept intuitu personae, care poate avea ca titular numai anumite
persoane juridice de utilitate publică;
 este netransmisibil;
 se constituie la cerere, prin act administrativ; este un drept cu titlu
gratuit;
 este un drept temporar, fiind constituit pe o durată limitată;
 este un drept revocabil, prin act administrativ emis de autoritatea care l-
a constituit.
 Darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate publică se
aprobă, potrivit art. 349 C.admin., prin Hotărârea Guvernului
sau a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al
oraşului sau al municipiului, după caz.
 Aceste acte administrative trebuie să cuprindă:
 a) datele de identificare a bunului şi valoarea de inventar a
acestuia;
 b) în cazul bunurilor cu regim special, indicarea
reglementărilor legale specifice privind paza şi protecţia;
 c) destinaţia bunului;
  d) durata pentru care se acordă folosinţa gratuită;
 e) termenul la care se va realiza predarea-primirea
materială a bunului;
 f) obligaţiile instituţiei de utilitate publică beneficiară;
 g) entitatea care suportă cheltuielile de întreţinere a
bunului, potrivit destinaţiei sale;
 h) modalităţi de angajare a răspunderii şi sancţiuni.
 Autoritățile publice sunt obligate să verifice modul în care sunt
respectate condiţiile de folosinţă stabilite prin actul de dare în folosinţă
gratuită şi prin lege și să solicite încetarea folosinţei gratuite şi
restituirea bunului, atunci când interesul public legitim o impune.
 Titularii dreptului de folosință gratuită, respectiv instituţiile de utilitate
publică beneficiare, au următoarele obligații:
 a) să folosească bunul potrivit destinaţiei în vederea căreia i-a fost
acordată folosinţa gratuită;
 b) să prezinte, anual, autorităţilor prevăzute la art. 287, rapoarte privind
activitatea de utilitate publică desfăşurată, gradul de implementare la
nivelul colectivităţii, precum şi prognoze şi strategii pentru perioada
următoare;
 c) să permită accesul autorităţilor prevăzute la art. 287
pentru efectuarea controlului asupra bunurilor;
 d) să nu modifice bunul, în parte ori în integralitatea lui;
 e) la încetarea folosinţei gratuite, să restituie bunul în starea
în care l-a primit, în afară de ceea ce a pierit sau s-a
deteriorat din cauza vechimii, şi liber de orice sarcini.
 Codul administrativ interzice transmiterea folosinței
dobândite conform art. 349, unei alte persoane.
 În conformitate cu prevederile art. 875 alin. (1) C.civ.,
apărarea în justiţie a dreptului de folosinţă cu titlu gratuit
revine titularului dreptului.
 Radierea din cartea funciară a dreptului de folosință cu titlu
gratuit se face în baza actului de revocare sau a actului prin
care se constată stingerea dreptului de proprietate publică,
conform art. 353 C.admin.