TEMA 1:

Definirea și descrierea
următoarelor noțiuni specifice
materiei

BUCUREȘTI
Noiembrie 2021
 CUPRINS

 Introducere........................................................................3
 Prelucrarea de baza a datelor climatologice................................ 4
 Omogenizarea șirurilor de observații meteorologice.......................6
 Metoda diferențelor,a graficelor de colerații și a rapoartelor.............11
 Tabele meteorologice............................................................14
 Bibliografie........................................................................16
 Introducere
Meteorologia este stiinta care studiază atmosfera atât din punct de vedere al insusirilor
straturilor care o compun, al originii si compoziţiei, cat si in ceea ce priveşte proprietatile
acesteia (de natura fizico-chimica, biologica etc.) etimologia termenuluieste legata de
cuvântul grecesc „meteoron” – proces, fenomen atmosferic.
Meteorologia reuneşte astăzi, caşi pe vremea lui Aristotel,ansamblul cunoştinţelor despre
atmosferă şi fenomenele ce se petrec în cuprinsul ei diferă numai cantitatea şi calitatea
acestora, în creştere continuă.

Obiectul de studiu al Meteorologiei este, aşadar, aerul atmosferic adică ultimul înveliş
continuu al Pământului.

Metodele de lucru sunt proprii sau din domenii conexe (observaţia, analizaşi sinteza,
analogia, experimentul, simulareaşi modelarea matematică, etc.
 Prelucrarea de baza a datelor
climatologice
 Climatologia pare mai apropiată de domeniul geografic al cunoaşterii umane asupra
naturii pentru că scopul său de bază - obţinerea produselor desinteză meteo pe termen
lung privind trecutul, prezentul sau viitorul - se sprijină esenţialmente pe raportări
spaţiale de tip geografic, la scări diferite.De aceea poate, meteorologii sinopticieni care
elaborează prognoze zilnice de vreme raportându-se mereu la valorile mediate,
devenite astfel “medii climatologice”şi considerate “normale”, spun şi scriu chiar
despre Climatologie ca despre “geografia tipurilor de vreme” sau “geografia zonelor
climatice.
 Datele observaţionale concrete se numesc date meteorologice. Din prelucrarea lor pe
şiruri lungi de ani reies valori medii multianuale climatologice sau valori lunare,
decadale, ori zilnice. Sensul de valori climatologice apare numai în momentul în care
datele concrete observaţionale asupra parametrilor meteorologici intră în sistemul de
prelucrare statistică a Climatologiei, ca ramură a Meteorologiei pe care am definit-o
anterior.
 In prelucrarea climatologica sunt mai des utilizate mediile aritmetice simple, cele
ponderate, precum si media aritmetica glisanta.

Luna T°C

I -3.3 Temperaturile medii

II -o.9 lunare ale aerului la
statia Baia Mare
III 4.9
IV 10.2
V 18.2 Tempreraturii medii lunare
VI 18.7 25

VII 20.4 20

VIII 19.5 15
Tempreraturii medii lunare
IX 16.6 10

5
X 10.6
0
XI 5.4 I II III IV
-5 V VI VII VIII
IX X
XII 0.2 XI XII
 Omogenizarea șirurilor de observații
meteorologice
Observaţia meteorologică constă în aprecierea caracteristicilor calitative ale fenomenelor,
precum şi în măsurarea valorilor numerice ale diferitelor elemente
meteorologice.Observaţia meteorologică are o importanţă multiplă, deoarece stă la baza
următoarelor activităţi ale domeniului:
 acumularea de date şi de valori
 întocmirea de anuare, atlase şi alte lucrări de specialitate
 informarea meteorologică curentă şi fluentă a elaboratorilor de prognose meteo;
 asigurarea servirii contractuale cu date a diferiţilor beneficiar
 asigurarea schimbului internaţional de date meteorologice impus de OMM.
Pentru a se garanta calitatea corespunzătoare cerută de acelaşi OMM a valorilor
meteorologice, observaţiile, măsurătorile şi determinările trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
 să fie efectuate corect şi cu mare precizie conform instructiunilor existente
 să se utilizeze numai aparatură şi instrumentaţie verificată, calibrată şietalonată
 aparatura să fie instalată conform instrucţiunilor de amplasare în perimetrul
standard observational
 aparatura să fie exploatată şi întreţinută corect;
 să se noteze numai ceea ce s-a observat sau măsurat cu adevărat
 În activitatea de verificare a prognozelor meteorologice, realizările din ultimii
ani s-au axat pe modernizarea şi completarea sistemului de verificare obiectivă
a modelelor numerice. Arhitectura sistemului de verificare obiectivă a
modelelor numerice a fost concepută în aşa fel încât să satisfacă cerinţa
ştiinţifică şi administrativă.

 Forma modulară a componentelor majore ale acestui sistem de verificare

cuprinde:
– pregătirea şi controlul datelor prognozelor numerice şi a datelor de
observaţie;
– calculul scorurilor;
– realizarea seturilor/şirurilor de verificare (stratificare, compunere, etc);
– reprezentarea grafică şi transmiterea spre utilizator.
 Sunt reprezentate atât diagramele descriptive pentru un număr de staţii
meteorologice cât şi evoluţia lunară a scorurilor pentru fiecare parametru
meteorologic supus activităţii de verificare.
 Grafic 1.
Evoluţia temperaturilor prognozate de modelul ALADIN cu 4 zile
anticipaţie şi a celor observate la staţia Bucureşti Băneasa, pentru
ziua de 27 martie 2009. Bază 00 UTC
Grafic - temperaturi medii anuale a
lunii iulie pe 29 de ani
25

20

15

Temperatura statia A
10
Temperatura statia B

0
1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995
 Metoda diferentelor

 Ce reprezinta metoda diferentelor?

Este metoda aplicata la cercetarea omogenitati seriilor de observatii privind: ->
temperatura si umezeala aerului
-> presiunea atmosferica
-> frecventa valorilor nebulozitatii
-> viteza vantului
 In ce consta metoda diferentelor?
In calcularea diferentelor dintre valorile parametrului climatic studiat , provenit de la
cele doua statii ce se compara.
 Temperaturi medii anuale a lunii iulie pe 29 de ani
Ani Temperatura statia A Temperatura statia B Diferenta Valori corectate
1961 19 19.8 0.8 19.28
1962 19.1 20.2 1.2 19.68
1963 21 22.1 1.1 21.58
1964 19.3 20.2 0.9 19.68
1965 19.8 20.6 0.8 20.08
1966 19.9 20.8 0.9 20.28
1967 20.5 22.2 1.7 21.68
1968 18.9 19.8 0.9 19.28
1969 18 18.7 0.7 18.18
1970 20 20.8 0.8 20.28
1971 18.7 19.6 0.9 19.08
1972 20.1 21.4 1.3 20.88
1973 19.2 20.4 1.2 19.88
1974 18.5 19.5 1 18.98
1975 19.4 19.8 0.4
1976 19 19.6 0.6
1977 19.2 19.6 0.4
1978 18.1 18.4 0.3
1979 17.1 17.6 0.5
1980 18.8 19.5 0.7
1981 18.7 19.2 0.5
1982 18.6 18.9 0.3
1983 19.9 20.3 0.4
1984 17.8 18.4 0.6
1985 19.1 19.7 0.6
1986 18.5 19.2 0.7
1987 22 22.5 0.5
1988 21.9 22.6 0.7
1989 19.5 20 0.5

Media (d) 1961 - 1986 19.43 20.44 1.01

Media (D) 1987 - 2012 19.17 19.69 0.49
Corectia (D-d) -0.52
 Metoda graficelor de corelatie
Ce reprezinta metoda graficelor?
Metoda cea mai des folosita in constatarea si inlaturarea neomogenitatii seriilor de
observatie. Ea se aplica la elemente climatice caracterizate prin mare variabilitate in timpsi
spatiu la care diferentele nu raman constante, cum ar fi: -> precipitatiile atmosferice
-> stratul de zapada
-> insolatia
-> fenomenele atmosferice
 Cum se realizeza graficele de corelatie?
Se utilizeaza valorile provenite de la statii apropiate si amplasate in conditii de relief
asemanatoare.
 Mai jos sunt reprezentate doua grafice pentru temperatura si precipitatii, pe un an de zile intre
Varful Omu si Municipiul Turda.
Tabele meteorologice lunare

 Tabela TM I contine datele referitoare la observatile si masuratorile efectuate

la orele climatologice (O, 6, 12, 18) asupra principalelor elemente si
fenomene meteorologice. Astfel, pe prima pagina sunt incluse indicatii cu
privire la denumirea statiei, coordonatele geografice, altitudinea absoluta a
statiei, inaltimea rezervorului barometrului deasupra nivelului marii, tipul
barometrului, iar in cadrul mai multor coloane sunt incluse:
Valorile temperaturii aerului pentru cele patru termene de observatie,
suma si media lor, valorile maxime si minime de temperatura si amplitudinea
termica; valorile umezelii relative a aerului exprimate la termenele
climatologice si calculate sub forma de suma si medie zilnica; • corectiile
termometrului de minima pentru termenele 6 si 18. Toate aceste valori ale
elementelor meteorologice sunt notate pentru fiecare zi din luna respectiva, iar
in sinteza la partea finala a paginii sunt incluse datele cu privire la.
 TABELA TM2 cuprinde datele referitoare la cantitatea de apa, provenita din
precipitatile lichide sau solide, respectiv: cantitatea de apa masurata la
termenele 6 si 18 si totalul acestora; grosimea stratului de zapada;
fenomenele atmosferice care s-au produs de la ora 18 din ajun, pana la ora
18, din ziua respectiva; sumele decadice si totalul lunar al cantitatilor de
precipitati; cantitatea maxima in 24 de ore;
Bibliografie

 Volumul 2 al lucrarii “Calcule si reprezentari grafice in Meteorologie si

Climatologie” intitulat “Masuratori si calcule in meteorologie”.
• Tiscovschi A., Diaconu D., 2005, Prelucrarea si reprezentarea datelor climatologice si
hidrologice, Editura Universitara, Bucuresti.
• Farcas I., 1988, Masuratori si calcule de meteorologie, partea a doua, Metodologia
prelucrarii si interpretarii datelor climatice, Cluj-Napoca
• Curs Meteorologie Si Climatologie
Vă mulțumesc