Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Enterobacterales
LP3
Genul Yersinia
Caractere generale:
morfologie cocobacilară
imobile la 37°C, mobile la 22 - 30°C (numai
Y. pestis – imobilă)
cresc pe mediile uzuale în limite mari de
temperatură (4 - 43°C)
fermentează glucoza fără producere de gaz
produc β – galactozidaza
Genul Yersinia
Caractere generale:
nu acidifică lactoza
au intensă activitate ureazică (excepţie, Y. pestis)
produc indol şi ornitindecarboxilază
nu produc H2S
nu produc lizindecarboxilază şi
fenilalanindezaminază
nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)
Genul Yersinia
Taxonomie:
12 specii, din care
3 specii au fost izolate la om:
Y. pestis
Y. pseudotuberculosis
Y. enterocolitica
Genul Yersinia
Habitat:
toate speciile sunt răspândite în mediul
înconjurător (mai ales, pe sol, unde supravieţuiesc
perioade lungi de timp - > 3 luni)
Yersinia pestis
rezervor: rozătoare:
şobolani
rozătoare mici sălbatice
(veveriţe, iepuri)
cale de transmitere: de la
animale la om:
puriciişobolanului - Xenopsylla
cheopis (unde supravieţuiesc
îndelung în proventricol şi
stomac)
prin praf de dejecte sau produse
animaliere
Yersinia pestis – căi de transmitere
cale de transmitere:
interumană:
puricele omului
(Pulex irritans )
prin inhalare de
picături Flügge de la
pacient în faza
prodromală ori acută
a pestei pulmonare
Yersinia pestis – căi de transmitere
Yersinia pestis - epidemiologie
Yersinia pestis - epidemiologie
Yersinia pestis – Pesta (ciuma)
Yersinia pestis – pesta pulmonară
Yersinia pestis – pesta (ciuma)
Yersinia pestis – Pesta (ciuma)
Yersinia pestis – Factori de virulenţă
rezervor natural:
mamifere sălbatice
mamifere domestice (porc)
Y. pestis:
risc individual şi colectiv!
nu fermentează lactoza
nu produc indol, lizindecarboxilaza,
fenilalanindezaminaza
imobile la 37°C, devin mobile după menţinerea
24 h la temperatura camerei
Dg. de laborator
Genul Citrobacter
Genul Klebsiella
Genul Enterobacter
Genul Hafnia
Genul Serratia
Genul Proteus
Genul Providencia
Genul Morganella
Genul Citrobacter
Taxonomic:
12 specii, din care 8 specii au importan ţă medicală
produc H2S
nu produc lizindecarboxilaza şi
fenilalanindezaminaza
unele specii – ureazo – (+)
Citrobacter freundii
determină:
septicemii accidentale (posttransfuzionale) sau
diseminări ale unor localizări din cele mai variate
patogen intestinal – intensă activitate citotoxică
determină:
septicemii
meningite neonatale
infecţii urinare
enterocolite
Fluoroquinolone
Genul Klebsiella
Taxonomic:
10 specii
Importanţa în patologie:
infecţii nosocomiale (K. pneumoniae, K. oxytoca)
bronhopneumonii
infecţii urinare
enterite, mai ales la copii
postoperator, în complicaţii septice generalizate ori
localizate
septicemii – cu prognostic sever
Genul Klebsiella
K. rhinoscleromatis -
rinoscleromul
K. ozenae – ozena Rinosclerom
întâlnite în patologia
specifică ORL
Mediul UTI
Mediul Mediul Mac Conkey: colonii Brillance Agar:
Levine:colonii de tip de tip M, lactozo-pozitive Colonii mucoide, de
M, lactozo-pozitive culoare albastră
Klebsiella pneumoniae
Rezistotipie:
Rezistenţa înaltă şi
multiplă
Sensibilitate: ESBL
Taxonomic: 16 specii:
E. aerogenes
E. cloacae
Mediul Levine
Identificarea preliminară:
pe medii simple: se dezvoltă repede, formând în 24
h. la 37°C colonii mari, 2 – 3 mm., rotunde, tipice,
“S”
pe medii slab selective: colonii mari, lactozo – (+)
Genul Enterobacter
Rezistență intrinsecă
Rezistotipie: (naturală) la E. cloacae:
Ampicilină
Sensibilităţi variabile la: Amoxicilină + acid clavulanic
Ampicilină + sulbactam
Cefalosporine de gen. I
Fluoroquinolone Cefamicine
Cefalosporine din gen. a – III Cefalosporine de gen. a-IIa
a
Aminoglicozide
Genul Hafnia
enterobacterii mobile
produc gaz din glucoză
produc lizindecarboxilază
produc β – galactozidază
nu produc H2S
nu produc indol, urează,
fenilalanindezaminază
Genul Hafnia
Importanţă medicală:
enteropatogenitatea – discutabil ă
Taxonomic:
12 specii,
S. marcescens – principalul exponent al genului, este un
condiţionat – patogen relativ frecvent în infecţiile de
spital.
Importanţa medicală:
patogen urinar
patogen respirator
bacteriemii
septicemii grave
Serratia marcescens – caractere de cultură
1 2
Rezistotipie:
S. marcescens achiziţionează cu uşurinţă factori
de rezistenţă multiplă
rezistenţa la aminoglicozide (gentamicin ă,
amikacină), precum şi la cefalosporine poate fi
relevantă pentru rezistotipuri cu circulaţie
spitalicească.
Genul Serratia
fenilalanindezaminază!
Test
Fenilalanindezaminaz
ă - pozitiv
Genul Proteus
enterobacterii mobile
fermentează glucoza cu puţin gaz
produc H2S
urează (+)
fenilalanindezaminază (+)
nu produc lizindecarboxilază
nu produc β – galactozidază
pe mediile nutritive fără inhibitori,
prezintă fenomenul de invazie sau de
migrare, caracteristic genului
Genul Proteus
Taxonomic:
8 specii, din care 3 au importanţă medicală:
P. mirabilis
P. vulgaris
P. penneri
Genul Proteus
Importanţa medicală:
P. mirabilis – locul al – II –lea în etiologia infecţiilor
urinare, dupa E. coli
P. vulgaris – infecţii urinare, gastroenterite cu aspect
de TIA
- izolat frecvent din materii fecale, fiind
component al microbiotei intestinale
ambele specii pot cauza infecţii localizate, îndeosebi
ale plăgilor chirurgicale abdominale sau septicemii.
Genul Proteus
Identificarea preliminară:
caracteristica unică: de a invada mediile simple
gelozate: din locul inoculării, valuri succesive de
cultură migrează concentric până la marginea mediului
sau până la întâlnirea cu valul migrator al altei colonii
dacă coloniile migratoare aparţin aceleiaşi tulpini
valurile se intrică formand o pânză continuă
dacă ele aparţin însă la 2 tulpini diferite, chiar din
aceeaşi specie de Proteus, migrările se opresc la 1 – 2
mm. distanţă, între ele trasându-se o linie de
demarcaţie. Acest fenomen, cunoscut ca fenomenul de
demarcaţie Dienes, este folosit ca marker epidemic.
Genul Proteus
Mediul
Hektoen:
colonii lactozo
Mediul Brillance UTI Agar: – negative cu
Mediul Agar Columbia cu 5%
colonii cu tentă maronie și centrul negru.
sânge de berbec: invaxia
colorarea mediului din jurul Dg.
mediului în valuri succesive
coloniilor diferențial:
Salmonella
Proteus spp. – caractere de cultură
Identificarea preliminară:
pe mediile selective, colonii lactozo – (-)
fenilalanindezaminază - (+)
lizindecarboxilază - (-)
Taxonomic:
Specia Proteus morganii a fost reconsiderată ca gen
aparte, pe baza analizelor genetice de hibridare a
ADN – ului.
Importanţa în patologie:
agent etiologic al unor infecţii urinare postoperatorii
Rezistență intrinsecă
Rezistotipie: (naturală) la genul
Morganella:
sensibilitatea frecventă a Ampicilină
Amoxicilină + acid clavulanic
M. morganii la Cefalosprine de gen. I
tetracicline, care pot fi Cefalosporine de gen. a-IIa
Tigecyclină
utilizate ca markeri Nitrofurantoin
Polimixină B
intraspecifici sau Colistin
intergenetici.
Bacilii Gram - negativi
nefermentativi
Bacilii Gram negativi nefermentativi
Pseudomonadele:
bacili Gram – (-) nesporulaţi,
drepţi sau uşor încurbaţi
mobili (unul sau mai mulţi flageli
polari)
Bacilii Gram negativi nefermentativi
nepretenţioase nutritiv
strict aerobe
au metabolism oxidativ, niciodată
fermentativ
numai respiraţia nitriţilor permite
creştere anaerobă
zaharolitici
catalazo – (+)
oxidazo – (+)
reduc nitraţii fie la nitriţi, fie la N2
gazos
Bacilii Gram - negativi nefermentativi
Familia Pseudomonadaceae
Genul Pseudomonas
Specii fluorescente: P. aeruginosa, P. putida, P.
fluorescens
Specii non – fluorescente: P. alcaligenes, P.
pseudoalcaligenes
Bacilii Gram - negativi nefermentativi
Habitat:
ape de suprafaţă,
sol umed
microbiota indigenă a omului
bine reprezentate în fondul microbian de spital: apa
distilată, soluţii saline, soluţii de coloranţi, soluţii
antiseptice şi dezinfectante, soluţii pentru irigaţii,
medicamente, soluţii perfuzabile, sânge pentru
transfuzii, coliruri, instrumentar, instalaţii tehnico –
sanitare, plante ornamentale, vaze cu flori etc.
Bacilii Gram - negativi nefermentativi
P. aeruginosa
determină:
Infecţii ale plăgilor şi
arsurilor
Bacteriemie
Septicemie
Infecţii I.V.
Peritonite
Infecţii bronho –
pulmonare
Infecţii otice
Meningite
Infecţii oculare
Osteomielite
Infecţii urinare
Bacilii Gram - negativi nefermentativi
P. aeruginosa:
colonii mari, 2 – 3 mm. Ø, rotunde, cu
centrul bombat, margini neregulate si
tendinta invazivă (aspect de “ou prăjit”),
suprafaţa granulară, consistenţa untoasă
cultura cu suprafaţa iridiscentă cu luciu
metalic şi plaje de autoliză
cultura degajă aromă pătrunzătoare
particulară asemănătoare florilor de iasomie.
pe medii lichide: suspensii omogene
Bacilii Gram - negativi nefermentativi
piorubrina
piorubrină
piomelanina
alcalinizarea coloanei şi
pantei de TSI (mediul
rămâne inert).
TSI
Pseudomonas aeruginosa – caractere de
cultură