Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIBLIOGRAFIE
1. Bugaian L., Catanoi V., Cotelnic A. ş.a. Antreprenoriat: iniţierea
afacerii. Chişinău: Editura “Cuvîntul-ABC”, 2010. 344 p.
2. Gorobievschi S. Antreprenoriatul: aspecte fundamentale
manageriale. Chisinau: Tehno-Info, Ch., 2009, 235 p.
3. Gorobiebschi S. Cum să reușim în afaceri? Ghid didactico-științific.
Ch.: Pontos, 2008. 136 p.
3. Certan Simion. Managementul afacerilor. Curs universitar: CEP,
USM, Chișinău, 2005. 350 p.
4. Solcan A. Bazele antreprenoriatului. Ch.: Edit. “Elena – V.I.”, 2006.
117 p.
Resursele umane reprezintă unul dintre factorii de bază de
producție. Orice activitate economică este imposibilă fără partciparea
RU. Însă munca se manifestă ca factor de producție numai în stare
activă, și nu sub forma de resurse stocate.
Personalul fiecărei firme poate fi clasificat, după:
I. rolul lui în PP:
personalul producviv (muncitorii, sefii sectiilor de productie,
etc);
personalul neproductiv (aparatul de conducere si de deservire
tehnică).
II. După vechimea muncii;
III. După nivelul calificativ:
studii primare;
studii medii;
studii superioare;
grad științific, etc.
IV. După vârstă...
V. Dup sex..., etc.
Fiecare firmă este cointeresantă să utilizeze corect resursele
umane. Pentru asigurarea gestiunii corecte a RU este importantca
FIRMA să dispună de datele necesare cu privire la cantitatea forței
de muncă, structura ei, dinamica ei, etc...
RU ale unei firme reprezintă totalitatea salariaților angajați
prin contract de muncă. În număril salariaților se includ atât
persoanele prezente la serviciu, cât și cele absente motivat. Evident
că la majoritatea firmelor numărul salariaților nu este constant. El se
modifică pe baza concedierilor unor și angajării altora.
Calcularea corectă a numărului de personal constituie un factor
important în utilizarea eficientă a RU.
Cu acest scop se utilizează următorii indicatori:
1. Numărul scriptic al lucrătorilor pe fiecare zi, Ns, care se
stabilește în corespundere cu lista personalului angajat la firmă la
data respectivă;
2. Numărul mediu scriptic al lucrătorilor, Ns, pe
săptămânâ, pe lună, pe an, care se calculează prin împărțirea
sumei numărului scriptic pe toate zilele calendaristice la numărul
total al zilelor calendaristice.
3. Numărul efectiv al lucrătorilor, Nef, care se determină ca
numărul celor prezenți la serviciu în fiecre zi;
4. Număril mediu efectiv al lucrătorilor, Nef, pe o peroadă
oarecare, se calculează prin împărțirea sumei numărului
lucrătorilor prezentați zilnic la serviciu la numărul zilelor
lucratore.
În unele zile numărul scriptic și cel efectiv al RU nu corespund,
deoarece unii lucrători din diferite motive nu se prezintă la serviciu.
De aceea, nici numărul mediu scriptic nu corespunde întotdeauna
cu numărul mediu efectiv pe una și aceeași perioadă.
5. Raportul dintre acești doi indicatori reprezintă Coeficientul
prezentării personalului la servicu: