Tema 13. Reglementarea Statutului de Ofiter de Urmarire Penala Si Ofiter de Investigatii

REGLEMENTAREA STATUTULUI
DE OFIȚER DE URMĂRIRE PENALĂ

ȘI OFIȚER DE INVESTIGAȚII
autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 1

UNITĂȚI DE CONȚINUT
 Noţiuni introductive privind urmărirea penală
 Ofiţerul de urmărire penală şi atribuţiile lui
 Conducătorul organului de urmărire penală şi
atribuţiile lui;
 Statutul și atribuțiile ofițerului de urmărire penală;
 Cerințele pentru investirea în funcția de ofițer de
urmărire penală și ofițer de investigații speciale;
 Independenţa procesuală a ofiţerului de urmărire
penală;
 Interacţiunea procurorului şi a organului de
urmărire penală în procesul penal.

SURSE
 Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală
nr. 333-XVI din 10.11.2006, Monitorul Oficial
nr.195-198/918 din 22.12.2006.
 Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie
nr. 1104-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial nr.
91-94/668 din 27.06.2002, Republicat: Monitorul
Oficial nr. 209-211/683 din 05.10.2012.
 Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din
21.12.2017, Monitorul Oficial nr. 68-76/143 din
02.03.2018.
 Legea privind activitatea specială de investigaţii nr.
59 din 29.03.2012, Monitorul Oficial nr. 113-
118/373 din 08.06.2012.
NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND
URMĂRIREA PENALĂ
Reprezintă o activitate procesuală desfășurată
de organele de urmărire penală sub
conducerea procurorului și care constă în
colectarea probelor necesare cu privire la
existenţa infracţiunii, la identificarea
făptuitorului, pentru a se constata dacă este
sau nu cazul să se transmită cauza penală în
judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili
răspunderea acestuia

 Urmărirea penală se desfășoară doar în
vederea investigării faptelor prejudiciabile
prevăzute de Codul penal
 Este caracteristică doar proceselor penale
 Este reglementată de Codul de procedură
penală
 Subiecții care o desfășoară sunt procurorul și
ofițerii de urmărire penală
 Rolul principal revine procurorului, acesta
adoptă cele mai importante soluții în cursul
urmăririi
OFIȚERUL DE URMĂRIRE PENALĂ
GENERALIZĂRI
Ofițerul de urmărire penală este persoana
care, în numele statului și în limitele
competenței sale, efectuează nemijlocit
urmărirea penală în cauze penale și exercită alte
activități prevăzute expres de lege
În exercitarea atribuțiilor, ofițerul de urmărire penală este

independent, se supune numai legii, indicațiilor scrise ale conducătorului
organului de urmărire penală, ale procurorului și hotărârilor instanței de
judecată, emise în limitele competenței lor și în conformitate cu legislația în
vigoare
Ofițerul de urmărire penală este obligat să asigure participanților la
proces deplina exercitare a drepturilor procesuale, în condițiile legii
Ofițerul de urmărire penală are obligația de a porni, în limitele
competenței, urmărirea penală în cazul în care este sesizat, în modul
prevăzut de legislație, că s-a săvârșit o infracțiune și de a efectua acțiunile
necesare în vederea constatării faptei penale și a persoanei vinovate
Nu pot avea calitatea de ofițer de urmărire penală angajații organelor
de urmărire penală abilitați cu funcții de menținere a ordinii publice, de
control sau de exercitare a activității speciale de investigații, care au statut
de persoane învestite cu funcții de constatare a infracțiunilor, 6 stabilit prin
autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ.
PRINCIPIILE DE ACTIVITATE
 Activitatea ofițerului de urmărire penală se bazează pe

principiile:
egalității tuturor prezumției

legalității
persoanelor în fața legii nevinovăției

 Ofițerii de urmărire penală sunt desemnați și își desfășoară

activitatea în organele de urmărire penală constituite, conform
legii, în cadrul:
Ministerului Afacerilor Interne
Serviciului Vamal
Centrului Național Anticorupție

ATRIBUȚIILE
 asigură înregistrarea, în modul stabilit, a sesizării privind pregătirea sau săvârșirea
unei infracțiuni în cazul în care sesizarea nu a fost înregistrată de conducătorul
organului de urmărire penală, începe urmărirea penală în cazul în care din
cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare rezultă bănuiala
rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune, propune procurorului încetarea
urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau refuzul de a începe urmărirea penală;
 citează și audiază persoane în calitate de bănuit, parte vătămată, martori;
 cercetează și fixează, în modul stabilit, locul săvârșirii infracțiunii, efectuează
percheziții, ridică obiecte și documente, realizează, conform legii, alte acțiuni
procesuale;
 cere documente și materiale care conțin date relevante pentru cauza penală;
 dă dispoziții organelor de poliție sau altor organe competente cu privire la
reținere, aducerea forțată, arestare și la alte acțiuni procesuale, precum și le
solicită ajutor la efectuarea acțiunilor de urmărire penală;
 recunoaște persoanele ca parte vătămată, parte civilă, parte civilmente
responsabilă;
 execută indicațiile scrise ale procurorului;
 contestă, în caz de dezacord, la procurorul ierarhic superior indicațiile procurorului
cu privire la efectuarea unor acțiuni procesuale;
 prezintă, la cererea procurorului, explicații în scris;
 prezintă procurorului probele acumulate în cauză, necesare pentru punerea sub
învinuire;
 alte atribuții prevăzute de art. 57 CPP
DREPTURILE
 În exercițiul funcțiunii, ofițerul de urmărire penală are dreptul:
să sesizeze persoanele cu funcție de răspundere din autorități

publice, întreprinderi, instituții sau organizații, indiferent de
tipul de proprietate și forma juridică de organizare, cu privire la
luarea de măsuri pentru înlăturarea cauzelor și condițiilor care
au contribuit la săvârșirea infracțiunilor
să păstreze și să poarte armă de foc, alte mijloace de apărare din

dotare
să ceară compensarea, de către instituția în care este constituit

organul de urmărire penală, a tuturor cheltuielilor de deplasare
în interes de serviciu

OBLIGAȚIILE
 a) să exercite atribuțiile de serviciu în strictă conformitate cu legislația;
 b) să pornească urmărirea penală după înregistrarea sesizării despre comiterea
infracțiunii și verificarea informației, în cazul prezenței indicilor infracțiunii, și,
potrivit dispozițiilor din CPP, să efectueze acțiuni de urmărire penală în vederea
descoperirii infracțiunii și fixării probelor care confirmă sau infirmă săvârșirea ei, să
ia măsuri de asigurare a acțiunii civile sau a unei eventuale confiscări de bunuri
dobândite ilicit;
 c) să primească plângeri sau denunțuri referitoare la infracțiunile săvârșite, pregătite
sau în curs de pregătire, chiar și în cazul în care cauza nu este de competența lui;
 d) să explice participanților la proces penal drepturile și obligațiile lor;
 e) să examineze cererile și demersurile participanților la proces penal în condițiile
stabilite în CPP;
 f) să ia măsurile prevăzute de legislație pentru ocrotirea vieții, sănătății, onoarei,
demnității și bunurilor părții vătămate, ale martorului sau ale altor participanți la
proces, ale membrilor de familie ai acestora ori ale rudelor apropiate dacă există
temeiuri suficiente de a considera că pot fi ori sânt amenințate cu moartea, cu
aplicarea violenței, cu deteriorarea sau distrugerea bunurilor ori cu alte acte ilegale;
 f1) să respecte prevederile Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu
caracter personal;
 g) să stabilească, în cursul urmăririi penale, cauzele și condițiile săvârșirii infracțiunii;
 h) să respecte regulamentul intern, disciplina muncii, normele de conduită și ținuta
vestimentară stabilită;
 i) să aibă un comportament demn în societate și să se abțină de la fapte ce ar
compromite demnitatea și onoarea de ofițer de urmărire penală.

CONDUCĂTORUL
ORGANULUI DE URMĂRIRE PENALĂ
• În cauzele penale, atribuțiile de conducător al organului de
urmărire penală le execută ofițerul de urmărire penală din
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Centrul Național
Anticorupție, numit în această funcție în conformitate cu
1 legislația
• În funcția de conducător al organului de urmărire penală poate

fi numită persoana care are o vechime în muncă în funcția de
ofițer de urmărire penală de cel puțin 3 ani și posedă calități
2 profesionale și organizatorice necesare
• Atribuțiile de conducător al organului de urmărire penală nu pot

fi exercitate în cumul cu atribuțiile de conducător al instituției
în cadrul căreia este constituit organul de urmărire penală și de
3 conducător al subdiviziunii în care activează acest organ

CONDUCĂTORUL ORGANULUI DE URMĂRIRE
PENALĂ (ATRIBUȚIILE)
În exercitarea atribuțiilor, conducătorul organului de urmărire penală:
 transmite ofițerului de urmărire penală spre soluționare sesizările și
materialele referitoare la săvârșirea infracțiunilor;
 transmite ofițerului de urmărire penală spre executare cererea de comisie
rogatorie, delegația privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală
parvenite de la alte organe de urmărire penală;
 repartizează, prin rezoluție, ofițerilor de urmărire penală cauze penale
pentru efectuarea urmăririi penale;
 dispune, cu încuviințarea procurorului, efectuarea urmăririi penale de către
mai mulți ofițeri de urmărire penală;
 retrage, în condițiile CPP, prin ordonanță, materialele și cauza penală de la
un ofițer de urmărire penală și le transmite altui ofițer de urmărire penală
pentru efectuarea urmăririi penale, informând despre acest fapt procurorul
care conduce urmărirea penală;
 are dreptul să rețină pentru sine sesizările, cauzele penale pentru ca personal
să efectueze urmărirea penală, emițând o ordonanță de primire a cauzei. În
acest caz, el exercită atribuțiile ofițerului de urmărire penală;
 înaintează procurorului demersuri cu privire la anularea unor acte juridice
nelegitime ale ofițerului de urmărire penală;
 efectuează și alte acțiuni prevăzute de legislație.
CERINȚE IMPUSE DE LEGE
 În funcția de ofițer de urmărire penală poate fi numită persoana,
care întrunește următoarele condiții:
este cetățean al Republicii Moldova
deține studii juridice superioare
cunoaște limba de stat
dispune de calitățile profesionale și morale necesare
este apt din punctul de vedere al stării de sănătate să exercite atribuțiile

care îi revin
nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei

RESTRICȚII
 Nu poate fi numită în funcția de ofițer de urmărire penală persoana care:
• este supusă unei măsuri de ocrotire judiciară

1
• este privată, prin hotărâre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa

2 funcții în cadrul autorităților publice
• a fost trasă la răspundere penală

3
• suferă de o maladie care, potrivit concluziei medicale, împiedică

4 exercitarea atribuțiilor de serviciu
• refuză să treacă procedura privind întocmirea accesului la informația ce

constituie secret de stat, dacă exercitarea atribuțiilor de serviciu este
5 legată de folosirea unei asemenea informații
• are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce

6 derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate

INCOMPATIBILITĂŢI ȘI INTERDICȚII
 Funcția de ofițer de urmărire penală este incompatibilă cu:
calitatea de membru al unor organe elective sau organe constituite în cadrul autorităților
publice
activitatea de întreprinzător ori altă funcție sau activitate remunerată, cu excepția

activității didactice, științifice și de creație
calitatea de membru al unor partide politice și participarea la activitatea acestora
 Ofițerului de urmărire penală i se interzice:
să utilizeze în alte scopuri decât cele de serviciu mijloacele financiare, tehnice,

materiale și informaționale, alte bunuri ale statului, precum și informația de serviciu
să facă uz de serviciu în interesul unor partide politice, asociații obștești, inclusiv

sindicale, și comunități religioase
să fie membru al unui partid politic sau să participe la colectarea de fonduri pentru
activitatea acestuia, să acorde sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică

TERMENUL DE ÎNCERCARE
 Persoanei angajate pentru prima dată în serviciul organului de urmărire
penală în funcția de ofițer de urmărire penală i se poate da, cu acordul
ei, un termen de încercare de până la 6 luni, stabilit de conducătorul
instituției în a cărei competență intră numirea în funcție. Termenul de
încercare se include în vechimea în muncă în organul de urmărire penală
 Persoana menționată se numește în funcția de ofițer de urmărire penală
– interimar și exercită, în termenul de încercare, atribuțiile de serviciu
în conformitate cu CPP
 Rezultatele încercării sânt evaluate de o comisie de atestare, creată prin
ordin al conducătorului instituției în cadrul căreia este constituit organul
de urmărire penală. Pentru evaluarea acestor rezultate, comisia va
solicita și opinia conducătorului organului procuraturii de nivelul
organului de urmărire penală
 Persoana care a trecut cu succes termenul de încercare este numită în
funcția de ofițer de urmărire penală
 Regulamentul comisiei de atestare se aprobă de conducătorul instituției
în cadrul căreia este constituit organul de urmărire penală
DETAȘAREA LA PROCURATURILE SPECIALIZATE
Ofițerii de urmărire penală

pasibili de detașare sânt
Detașarea ofițerului de
selectați în mod individual, în
urmărire penală la
baza unor criterii stabilite în
procuratura specializată
Ofițerii de urmărire regulamentul de activitate al
încetează înaintea expirării
penală pot fi detașați la procuraturii specializate, de
termenului pentru care a fost
procuraturile specializate către procurorul-șef al
detașat, prin revocare din
pentru o perioadă de procuraturii specializate.
funcția în care a fost detașat,
până la 5 ani, care poate Detașarea se face cu acordul
în temeiul ordinului motivat
fi reînnoită pentru o scris al ofițerului de urmărire
al Procurorului General, doar
perioadă de până la 5 ani. penală selectat, prin ordinul
la propunerea procurorului-
Procurorului General, cu
șef al procuraturii
acordul conducătorului
specializate.
instituției în care activează
persoana detașată.

OFIȚERUL DE URMĂRIRE PENALĂ DETAȘAT
STATUTUL ȘI COMPETENȚA
• Ofițerii de urmărire penală detașați la procuratura specializată își
desfășoară activitatea doar în cadrul procuraturii specializate, sub
1 autoritatea exclusivă a procurorului-șef al acesteia
• Ofițerii de urmărire penală detașați la procuratura specializată nu pot

primi nicio indicație sau însărcinare de la instituțiile de la care au
2 fost detașați
• Ofițerii de urmărire penală detașați la procuratura specializată pot

efectua doar acțiunile de urmărire penală dispuse de procurorii
procuraturii specializate. Ofițerii de urmărire penală își desfășoară
3 activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al
procurorilor din cadrul procuraturii specializate
• Dispozițiile procurorilor din procuratura specializată sânt obligatorii

pentru ofițerii de urmărire penală detașați. Actele întocmite de
ofițerii de urmărire penală în temeiul ordonanței scrise a procurorului
4 se consideră a fi efectuate în numele acestuia

SUSPENDAREA DIN FUNCȚIE
 Ofițerul de urmărire penală poate fi suspendat din funcție prin ordin al
conducătorului instituției în care este constituit organul de urmărire
penală în cazul în care:
 a) în privința lui este pornită urmărire penală, până la adoptarea unei
hotărâri definitive privind vinovăția sau nevinovăția lui;
 b) suferă de o maladie, constatată în concluzia unei comisii medicale
speciale, care nu-i permite să-și exercite atribuțiile de serviciu;
 c) este considerat dispărut fără urmă, până la declararea acestui fapt
prin hotărâre judecătorească;
 d) a comis o abatere disciplinară gravă ori a săvârșit acțiuni
compromițătoare pentru care poate fi concediat, până la adoptarea
unei hotărâri definitive;
 e) participă la campanie electorală în calitate de candidat pentru o
funcție electivă în autoritățile publice;
 f) nu corespunde funcției, fapt constatat de comisia de atestare, până
la soluționarea problemei transferului în o altă funcție sau la eliberare
din organul de urmărire penală.
 La confirmarea sau infirmarea temeiurilor pentru care a fost suspendat
din funcție, ofițerul de urmărire penală este eliberat din organul de
urmărire penală ori este repus în toate drepturile, plătindu-i-se, conform
legislației, drepturile bănești de care a fost privat
ÎNCETAREA SERVICIULUI ÎN ORGANELE
 Pe lângă temeiurile prevăzute de legislația muncii și de legile speciale
care reglementează activitatea instituției în cadrul căreia este constituit
organul de urmărire penală, ofițerul de urmărire penală este eliberat din
funcție la cerere, precum și la inițiativa conducătorului acestei instituții,
în cazul în care:
 a atins limita de vârstă de aflare în serviciu în organele de urmărire penală,
iar termenul de aflare în serviciu nu a fost prelungit
 a pierdut cetățenia Republicii Moldova
 a încălcat jurământul, a comis abateri care compromit onoarea de angajat
al organului de urmărire penală
 s-a stabilit, prin act de constatare rămas definitiv, încălcarea prevederilor
privind incompatibilități si interdicții
 a divulgat date ce constituie secret de stat sau un alt secret apărat prin
lege
 există alte situații prevăzute de legislația care reglementează activitatea
instituției în cadrul căreia este constituit organul de urmărire penală
 nu a depus declarația de avere și interese personale sau a refuzat să o
depună, în condițiile leii
 instanța de judecată a dispus, prin hotărâre irevocabilă, confiscarea averii
nejustificate.

OFIȚER DE INVESTIGAȚII

OFIȚERUL DE INVESTIGAȚII
GENERALIZĂRI
Ofițerul de investigații este persoana

împuternicită care, în numele statului,
efectuează măsurile speciale de investigații în
conformitate cu legislația în vigoare
 La efectuarea măsurilor speciale de investigații în cadrul procesului penal,

ofițerul de investigații se supune indicațiilor scrise ale procurorului sau ale
ofițerului de urmărire penală
 Identitatea ofițerilor de investigații din cadrul subdiviziunilor specializate, care
efectuează măsuri speciale de investigații și activează în calitate de investigatori
sub acoperire, constituie secret de stat și poate fi dezvăluită numai cu acordul
scris al acestor ofițeri și în conformitate cu Legea cu privire la secretul de stat
 Ofițerul de investigații poartă răspundere pentru realizarea nemijlocită a măsurii
speciale de investigații pe care o efectuează
 Ofițerii de investigații pot fi detașați la procuraturile specializate în condițiile
legii, fiind selectați în mod individual, în baza unor criterii stabilite de
regulamentul de activitate al procuraturii specializate, de către procurorul-șef al
procuraturii specializate
 Activitatea specială de investigații se efectuează de către ofițerii

de investigații ai subdiviziunilor specializate din cadrul ori
subordonate:
Ministerului Afacerilor Interne
Ministerului Apărării
Centrului Național Anticorupție
Serviciului de Informații și Securitate
Serviciului de Protecție și Pază de Stat
Serviciului Vamal
Administrației Naționale a Penitenciarelor

DREPTURILE
 Ofițerul de investigații are următoarele drepturi:
• să efectueze măsurile speciale de investigații potrivit competenței și în limitele

legii
1
• să stabilească relații cu persoanele care și-au dat consimțământul de a

colabora, în mod confidențial, cu subdiviziunile specializate
2
• să utilizeze sistemele informaționale ce asigură realizarea sarcinilor activității

speciale de investigații
3
• să folosească, pe parcursul efectuării măsurilor speciale de investigații, în bază

de contract sau prin acord scris, încăperile de serviciu, locuințele, mijloacele
de transport, bunurile întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, unităților
4 militare, precum și alte bunuri ale persoanelor fizice și juridice
• să fie instruit inițial și continuu

5

OBLIGAȚIILE
să respecte drepturile și interesele legitime ale persoanei
să întreprindă, în limitele competenței, toate măsurile în vederea apărării

drepturilor și libertăților omului, protecției tuturor formelor de proprietate
ocrotite de lege pentru asigurarea securității statului și a ordinii publice
să execute ordonanțele ofițerului de urmărire penală, indicațiile scrise sau

ordonanțele procurorului și încheierile instanței de judecată
să informeze alte autorități care efectuează activitatea specială de investigații

despre faptele ilicite devenite cunoscute, ce țin de competența acestor autorități,
și să le acorde ajutorul necesar
să respecte regulile de conspirație la exercitarea activității speciale de investigații
să respecte confidențialitatea datelor cu caracter personal ce au devenit cunoscute

în timpul efectuării măsurii speciale de investigații
să respecte proporționalitatea dintre dreptul lezat și necesitatea măsurii ce se

efectuează
COLABORATORII CONFIDENȚIALI
GENERALIZĂRI
 Colaboratorii confidențiali sânt persoane care, printr-un acord scris sau
verbal, se obligă să ofere ofițerului de investigații informații, să participe la
pregătirea și efectuarea măsurilor speciale de investigații, precum și să
contribuie într-un alt mod, neinterzis de lege, la activitățile speciale de
investigații
 Antrenarea colaboratorilor confidențiali la efectuarea măsurilor speciale de
investigații poate fi realizată cu titlu oneros sau gratuit
 Ofițerii de investigații, după caz, pot încheia acorduri cu colaboratorii
confidențiali în numele autorității ale cărei subdiviziuni efectuează
activitatea specială de investigații
 Colaboratorii confidențiali sânt obligați să păstreze secretul informațiilor ce
le-au devenit cunoscute în timpul efectuării măsurilor speciale de
investigații și să prezinte informații veridice
 În scopul asigurării securității colaboratorilor confidențiali, a membrilor
familiilor și a rudelor acestora, se permite efectuarea de măsuri speciale de
investigații în vederea protecției lor în modul stabilit de lege
 Ofițerilor de investigații li se interzice să antreneze în activitatea specială de
investigații, în calitate de colaboratori confidențiali, deputați, judecători,
procurori, ofițeri de urmărire penală și avocați
INDEPENDENŢA PROCESUALĂ A
OFIŢERULUI DE URMĂRIRE PENALĂ
 În exercitarea atribuţiilor procesuale,
ofiţerul de urmărire penală decide, în mod
independent, cu privire la orientarea
urmăririi penale şi efectuarea acţiunilor de
urmărire penală, cu excepţia cazurilor cînd
legea prevede încuviinţarea, autorizarea sau
confirmarea acestora de către procuror ori,
după caz, de către judecătorul de instrucţie.
Ofiţerul de urmărire penală se supune
prevederilor Codului de procedură penală şi
indicaţiilor scrise ale procurorului şi ale
conducătorului organului de urmărire penală.
 Dacă nu este de acord cu decizia sau indicaţia
conducătorului organului de urmărire penală
ori a procurorului privind efectuarea unor
acţiuni de urmărire penală, ofiţerul de
urmărire penală o poate contesta imediat, dar
nu mai tîrziu de 3 zile, înaintînd procurorului
care conduce urmărirea penală sau, respectiv,
procurorului ierarhic superior materialele
aferente şi obiecţiile sale scrise.
 Contestarea indicaţiilor primite nu suspendă
executarea lor.

INTERACŢIUNEA PROCURORULUI ŞI A ORGANULUI
DE URMĂRIRE PENALĂ ÎN PROCESUL PENAL

 conduce personal urmărirea penală şi

controlează legalitatea acţiunilor procesuale
efectuate de organul de urmărire penală
 cere de la organul de urmărire penală, pentru
control, dosare penale și alte documente
 verifică calitatea probelor administrate
 anulează ordonanţele ilegale, modifică sau
completează ordonanțele neîntemeiate ale
organului de urmărire penală
 soluţionează abţinerile sau recuzările
ofiţerilor de urmărire penală ș.a.
SUCCES!

Tema 13. Reglementarea Statutului de Ofiter de Urmarire Penala Si Ofiter de Investigatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 13. Reglementarea Statutului de Ofiter de Urmarire Penala Si Ofiter de Investigatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGLEMENTAREA STATUTULUI

DE OFIȚER DE URMĂRIRE PENALĂ

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 1

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 4

În exercitarea atribuțiilor, ofițerul de urmărire penală este

 Activitatea ofițerului de urmărire penală se bazează pe

egalității tuturor prezumției

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 7

 Ofițerii de urmărire penală sunt desemnați și își desfășoară

Ministerului Afacerilor Interne

Centrului Național Anticorupție

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 8

să sesizeze persoanele cu funcție de răspundere din autorități

să păstreze și să poarte armă de foc, alte mijloace de apărare din

să ceară compensarea, de către instituția în care este constituit

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 10

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 11

• În funcția de conducător al organului de urmărire penală poate

• Atribuțiile de conducător al organului de urmărire penală nu pot

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 12

este cetățean al Republicii Moldova

deține studii juridice superioare

cunoaște limba de stat

dispune de calitățile profesionale și morale necesare

este apt din punctul de vedere al stării de sănătate să exercite atribuțiile

nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei

• este supusă unei măsuri de ocrotire judiciară

• este privată, prin hotărâre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa

• a fost trasă la răspundere penală

• suferă de o maladie care, potrivit concluziei medicale, împiedică

• refuză să treacă procedura privind întocmirea accesului la informația ce

• are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 15

activitatea de întreprinzător ori altă funcție sau activitate remunerată, cu excepția

calitatea de membru al unor partide politice și participarea la activitatea acestora

 Ofițerului de urmărire penală i se interzice:

să utilizeze în alte scopuri decât cele de serviciu mijloacele financiare, tehnice,

să facă uz de serviciu în interesul unor partide politice, asociații obștești, inclusiv

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 16

Ofițerii de urmărire penală

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 18

• Ofițerii de urmărire penală detașați la procuratura specializată nu pot

• Ofițerii de urmărire penală detașați la procuratura specializată pot

• Dispozițiile procurorilor din procuratura specializată sânt obligatorii

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 19

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 21

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 22

Ofițerul de investigații este persoana

 La efectuarea măsurilor speciale de investigații în cadrul procesului penal,

 Activitatea specială de investigații se efectuează de către ofițerii

Ministerului Afacerilor Interne

Centrului Național Anticorupție

Serviciului de Informații și Securitate

Serviciului de Protecție și Pază de Stat

Administrației Naționale a Penitenciarelor

• să efectueze măsurile speciale de investigații potrivit competenței și în limitele

• să stabilească relații cu persoanele care și-au dat consimțământul de a

• să utilizeze sistemele informaționale ce asigură realizarea sarcinilor activității

• să folosească, pe parcursul efectuării măsurilor speciale de investigații, în bază

• să fie instruit inițial și continuu

autor Tatiana VIZDOAGĂ, dr.,conf.univ. 25

să întreprindă, în limitele competenței, toate măsurile în vederea apărării

să execute ordonanțele ofițerului de urmărire penală, indicațiile scrise sau