Coordonator științific : Postaru Cristina După datele OMS (1980) afecţiunileparodonţiului se depistează la 80%dintrecopii, iar în unele ţări chiar pânăla 100 % (Finlanda). Dintre toateafecţiunile parodonţiului la copiipredomină gingivita catarală (80-85%),apoi gingivita hipertrofică şi atrofică(12-15%) Factorii de risc pentru afectarea țesuturilor parodontiului se împart in factori locali și generali. Factori locali: Proprietăţile agresive ale plăcii bacteriene ca urmare aunei igiene nesatisfăcătoare a cavităţii bucale; Ocluzia patologică; Anomalii dento-alveolare; Anomalii ale ţesuturilor moi ale cavităţii bucale; Obturaţii şi tratament ortodontic incorect; Cavităţic arioase ale suprafeţelor aproximale; Frenul scurt al buzelor şi limbii; Vestibul mic; Reacţii alergice locale; Infecţii bacteriene şi virotice. Factorii generali: Dereglăriale sistemului endocrin, sangiun; Dereglări hormonale; Scăderea niveluluii munitar de orice etiologie; Administrarea unor preparate medicamentoase; PROFILAXIA AFECȚIUNILOR PARODONTIULUI
Profilaxia primară a afecţiunilor parodonţiului în multe
aspecte este identică cu profilaxia cariei dentare. În primul rind este necesar de optimizat cantitatea şi calitatea substanţelor minerale şi vitaminelor în raţia alimentară. A fost depistat rolul negativ al insuficienţei proteinelor, vitaminei C,E,P, predominarea produselor de patisserie şi a alimentelor moi. APLICAREA MĂSURILOR DE PREVENȚIE IN FUNCȚIE DE VIRSTA Primul an de viaţă • Asigurarea funcţiei normale a actului de sugere, înghiţire şi închidere a buzelor, a respiraţiei nazale. Vârsta de până la 4 ani •Asanarea cavităţii bucale cu restabilirea formei coroanelor dentare şi restabilirea ocluziei; • Înlătutarea obiceiurilor vicioase (sugerea degetului, creionului, muşcarea unghiilor ş.a.); •Primirea corectă a alimentelor (masticaţie minuţioasă, pe ambele părţi ale maxilarelor) •Igiena cavităţii bucale Vârsta de 6-7 ani • Înlăturarea obiceiurilor vicioase; •Miogimnastica; •Igiena cavităţii bucale • În alimentaţie se vor utiliza în principal alimentele dure •Asigurarea respiraţiei nazale
Virsta de după 7 ani
•Profilaxia şi tratamentul raţional al anomaliilor dento-maxilare •Înlăturarea anomaliilor frenurilor; •Igiena cavităţii bucale; •La necesitate –ocluziografia. Pentru aprecierea stării ţesuturilor parodontale şi necesităţii tratamentului se utilizează indici speciali. Utilizarea lor ne permite de a primi o informaţie despre gradul de răspândire şi afectrarea maladiei, evoluţia procesului inflamator sau distructiv, de a aprecia eficacitatea tratamentului şi calitatea dispensarizării la fiecare pacient în parte. Т.В.Никитина(1982)divizează aceşti indici în 4 grupe: I.Indicii de igienă a cavităţii bucale: а)pentru placa bacteriană; b)pentru tartru dentar. II.Indicii de inflamaţie a ţesuturilor gingivale: а)pentru gingivită; b)pentru parodontită. III.Indicii de distrucţie a apofizei alveolare. IV.Indici combinaţi. APRECIEREA INDICELUI CPITN
Aprecierea indicelui CPITN se face după următoarele coduri:
0 –lipsa semnelor patologice; 1 –gingivoragie după sondare; 2 - prezenţa tartrului supra-şi subgingival; 3 - pungă parodontală până la 4-5 mm adâncime; 4 - pungă parodontală cu profunzimea 6 mm şi mai mult INDICELE PAPILAR MARGINAL ALVEOLAR (PMA)
Se foloseşte pentru determinarea localizării şi
intensităţii procesului inflamator al gingiei. Metoda: Se badijonează papilele gingivale, gingia marginală şi alveolară cu soluţie care conţine iod(Lugol). Inflamaţia papilei(P) în regiunea unui dinte se apreciază cu 1 bal,inflamaţia gingiei marginale(M) -cu 2 baluri şi a gingiei alveolare (A) -3 baluri. PMA=(suma punctelor/3 x numărul dinților) x 100 INTERPRETAREA
Încazul gingivitei generalizate valoarea
indicelui: -pânăla 30% -corespunde gingivitei uşoare; -de la 31% până la 60% -gingivită de grad mediu; -mai mult de 60% -gingivită gravă MULTUMESC PENTRU ATENȚIE !