DIZENTERIA BACTERIANĂ

(SHIGELLOZA)
NURSING SPECIFIC

Livia Gavrilița, profesor

la unitatea de curs boli
infecţioase
cu nursing specific, grad didactic
întâi
PLANUL TEMEI:

1. Definiţie. Caracteristica generală

2. Etiologie şi epidemiologie
3. Patogenie. Clasificare.
4.Tablou clinic în şigheloza acută şi cronică
5. Diagnostic pozitiv. Diagnostic diferenţial
6. Tratamentul şi îngrijirea bolnavilor
7. Profilaxie. Măsurile antiepidemice în focar
 DIZEN TERIA / S H I G E L LO Z A
 Denumirea actuală a maladiei a fost dată de
Hipocrate în sec. IV î.e.n.
 Provine de la cuvintele:

,,dis”- dereglare
,,enteros”- intestin subţire
 În trecut întrunea toate bolile
ce evoluau cu diaree.
 Boala frecvent însoţea calamităţile sociale şi
naturale, având răspândire rapidă.
 ACT UA L I TAT E

În trecut dizenteria frecvent era înregistrată

sub formă de epidemii:
Războiul civil SUA (1861 – 1865) – 2
milioane bolnavi şi 45.558 decedaţi
Epidemia din Olanda (1779 – 1783) –
mortalitatea a atins 50% din
populaţie
Epidemia din Franţa (1400 – 1401) în
oraşul Bordeaux au murit 14.000
persoane
 ACT UA L I TAT E
Anual se înregistrează milioane de cazuri
la nivel mondial, 69% din ele fiind la copii
de vârstă sub 5 ani.
Numărul anual de decese pe plan mondial
este între 500.000-1,1mln.
Conform datelor OMS dizenteria constituie
una din cauzele principale de îmbolnăvire
şi decese în ¾ din ţările lumii.
Anual în Republica Moldova se
înregistrează 5000 - 6000 cazuri
 D E F INIŢIE
Dizenteria – boală infecţioasă
specific umană,acută, cu endemo-
epidemic, determinat caracter de
transmisă prin ă mecanism şighelle,
caracterizată prin afectarea segmentului
fecal-oral,
distal al intestinului gros, manifestată clinic
prin semne toxice generale, dureri
abdominale în crize, scaune
frecvente cu mucus şi striuri de
sânge.
 ETIOLOGIE
Agentul patogen Şighella / Bacilul dizenteric
(Genul Şighella, Familia Enterobacteriaceae)
bastonașe cu capetele rotungite
gram negative
asporulate
imobile
aerobe
formează
endo și
 ET IOLOG IE
GENUL SHIGELLA CONFORM CRITERIILOR ANTIGENICE
çI BIOCHIMICE SE ÎMPARTE ÎN 4 GRUPE:
Gr A - Shigella Disenteriae (10
serotipuri) Gr B - Shigella Flexneri(6
serotipuri)
Gr C - Shigella Boydii (15 serotipuri)
Gr D - Shigella Sonnei (1 serotip)

Shigelele se multiplică pe mai

multe medii sintetice de cultură
 VIABILITATE
Rezistenţa Sensibilitatea

 Sol – 2-3 luni  Se inactivează la t0 +470C

 Unt – 5 luni
 Obiecte de menaj – 2 săpt.
 Apa de canalizare – 2-3 zile
 În praf la t0 18-200C –
6 săptămâni
 În materii fecale
rezistă câteva ore
 La t0 joase persistă
2-5 luni
 t0 600C, razele solare,
substanțe dezinfectante – 30
min
 t0 1000C – momentan
 Acţiunea remediilor
antibacteriene: nitrofurane,
acidul nalidixic,
fluorchinolone.
 EPIDEMIOLOGIE

Dizenteria - răspândire globală, sub formă

endemo-epidemică în zonele temperate,
tropicale și cu caracter sporadic în țările
dezvoltate economic.
În țările dezvoltate predomină Shigella
sonnei, iar în cele în curs de
dezvoltare Shigella dysenteriae,
Shigella
flexneri
 EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infecţie - omul
bolnav cu forme acute tipice și atipice
de boală purtătorii convalescenți (elimină
agentul
patogen timp de câteva săptămâni)
purtătorii sănătoși (1-5% din
populație) bolnavii cu forme
Bolnavul este contagios din primele zile
cronice
de boală, eliminând shigele cu materiile
fecale și masele vomitive.
MECANISMUL DE TRANSMITERE DIGESTIV /
FECAL – ORAL
 CĂILE DE TRANSMITERE
1.Contact indirect/habitual –
factori de transmitere:
mâinile murdare
obiectele de
menaj jucăriile
mânerele de la ușă
obiectele de îngrijire,
vesela
 CĂILE DE TRANSMITERE

2. ALIMENTARĂ:
fructe, legume
nespălate produse
lactate
produse din carne
 C Ă I L E D E T R A N S M IT E R E :

3. HIDRICĂ - apa de băut

din bazine infectate,
spălatul veselei,
mâinilor, în timpul
scăldatului, irigației
 VE C TO R I DE T RA N S MIT E R E
Insectele
(muştele, gândacii,
furnicile) -vectori
pasivi ce servesc
ca
transmiţători
mecanici a infecţiei
din locurile
contaminate cu
excremente pe
MANIF E S T Ă R IL E PRO C E S ULU I EPIDEM IC

Receptivitatea – generală,
contagiozitatea este înaltă iar doza
infectantă este mică (10- 100
microrg.)
Mai frecvent se îmbolnăvesc copiii de
vârstă preşcolară şi şcolară. Predispuși
printre
persoanele mature sunt cele cu
afecțiuni cronice gastrointestinale
(gastrită hipoacidă)
MANIF E S T Ă R IL E PRO C E S ULU I EPIDEM IC
Sezonalitatea – vară –
toamnă
prevalența
abuzul muștelor
de fructe, legume
nespălate migrația populației
scăldatul în bazine
neautorizate temperatura
mediului înaltă
Imunitatea după boală –
tipospecifică de scurtă durată (3
luni), reîmbolnăviri
 C L A S I F IC A R E A CLIN IC Ă

• colitică
Dizenteria • gastroenterocolitică
acută • gastroenteritică

Dizenteria • recidivantă
cronică • perpetuă
(continuă)

• acut – până la 3 luni după boală

Stare de • cronic - mai mult de 3 luni după
boală
purtător • tranzitor – câteva zille
 TABLOUL CLINIC
1. Perioada de incubaţie 1-7 zile (mai
frecvent 2-3 zile)
2.Perioada prodromală - frecvent lipseşte
sau este scurtă până la o zi:
debut acut
febră 38-39C,
neregulată astenie,
anorexie cefalee
disconfort
abdominal
 TABLOUL CLINIC

3. Perioada de stare
Manifestări toxice
generale:
vertij, cefalee
febră, frisoane
astenie,
adinamie
nausee şi vome (în formele
atipice de boală)
 TABLOU CLINIC
3. Perioada de stare
Manifestări
dispeptice:
dureri abdominale sub formă de
colici, inițial difuze, apoi localizate în
regiunea iliacă stângă
scaune frecvente între 10-30
ori/zi tenesme
chemări false la actul de defecare
nausee, vomă (în formele
atipice) semne de deshidratare
nepronunțate
C A R AC T E RU L SCAUN U LUI
foarte
frecvente
cantități
reduse
afecaloide
cu produse
patologice
(mucozități -50% cazuri,
puroi, striuri de sânge –
 M A NI F ESTĂRI L E C LI N I C E
DUPĂ G R A D U L D E S E V E R I TAT E
MANIFESTĂRI
FORMĂ UŞOARĂ FORMĂ MEDIE FORMĂ GRAVĂ
CLINICE
FEBRĂ N ori t0 subfebrilă 380-390C (2-5 zile) > 390 ori 360

FRECVENŢA
10 ori pe zi 10-25 ori pe zi > 30 ori
SCAUNULUI

Puţin contractată şi Contractată, Contractată,dureroasă

SIGMA
dureroasă dureroasă moderat , infiltrată

TENESME Pot lipsi Pronunţate Chinuitoare, frecvente

T/A Normală 90-100 mm col mg 80-90 mm col mr

Insomnie, cefalee, Apatie, depresie,

SNC Slăbiciune
vertij convulsii
DURATA 1-2 săptămâni 2-4 săptămâni 4-5 săptămâni
MODIFICĂRI A
Eroziuni, hemoragii
MUCOASEI Colită catarală Ulceraţii, eroziuni
punctiforme
INTESTINALE
 E X A M E N UL OBIE C T IV
tegumentele palide, uscate,
fierbinți cu acrocianoză
limba saburală, uscată
abdomenul retractat, dureros la
palpare, garguiment intestinal
sigma contractată, dureroasă
S E M N E D E D E S H I D R ATA R E

Paloarea
tegumentelor
Cianoză de diferit
grad
Scăderea
Convulsii turgorului și
elasticității
Hipotonie Crampe
musculare
Tahicar
die
 FACTO R II C R ONIC IZ Ă R II
DIZEN T E R IEI

 Nerespectarea igienei personale

 Nerespectarea regimului dietetic
 Consumul de alcool
 Terapia incorectă
 Sistem imun deprimat
 Hipoavitaminoză
 Boli asociate a tractului digestiv
(helmintiaze, gastrita hipo- şi anacidă,
colecistita)
 DIZENTERIA CRONICĂ
Forma recidivantă:
Se înregistrează mai frecvent după 2-3
luni de la vindecare:
 Semnele toxice generale slab
pronunţate;
 Dureri abdominale persistente, cu intensificare
la mişcări;
 Scaun frecvent (1-5 ori/24 ore), păstos, cu
mucus, uneori cu striuri de sânge;
 Sigma dureroasă, infiltrată;
 Disconfort abdominal, meteorism,
 DIZENTERIA CRONICĂ
Forma perpetuă:
 Remisiile lipsesc;
 Scaun zilnic de 2-5 ori cu mucus,
sânge, puroi;
 Dureri abdominale persistente de
diferită intensitate;
 Poate servi ca factor cauzal al:
 polipozei intestinale
 colitei atrofice
 colitei ulceroase
 dismicrobismului

 COM PLICA ȚII

 Șocul toxiinfecțios
 Prolapsul rectal
 Dismicrobism
 Hemoragia intestinală
 Perforația ulcerelor
 DIAGN OST IC
DIFERENŢIAL

 Toxiinfecţiile alimentare
 Salmoneloza
 Amebiaza
 Holera
 Escherichioza
 Colita cronică nespecifică
 Invaginaţia intestinală
 Cancer al intestinului rect
 Intoxicaţii cu ciuperci
 DIAGN OSTIC POZITIV
Metoda expres diagnostic -de
imunofluoriscenţă bazată pe formarea
complexului antigen- anticorpi la
prelucrarea frotiului din mase fecale cu ser
specific marcat cu substanţă fluorescentă.
Rezultatul pozitiv – 3-5 ore.
 DIAGN OST IC POZITIV
Metoda bacteriologică -coprocultura
Pentru un rezultat pozitiv recoltarea se
efectuează în perioada diareei,
înainte de inițierea tratamentului
specific și din scaun nativ.
Rezultatul pozitiv – la 3-4 zile.
 DIAGNOST IC POZITIV
Metoda serologică – RHAI, RA, Testul
ELISA Se efectuează în lipsa
rezultatului pozitiv la coprocultură de
la a 4-5 zi de boală.
Se repetă în dinamică peste 7 zile pentru
determinarea creșterii titrului de anticorpi în
ser.
Rezultatul pozitiv – peste 24 ore.
 DIAGNOSTICUL D E LABORATOR
Bacteriologică Imunologică
Metode de investigaţie
(RA, RHAI, ELISA)
(coprocultura
Material materii
) fecale (1) sânge

Modalitate de prelevare după defecare 1-2 ml sânge din venă

Persoane posibile pentru bolnavii, suspecţii,
convalescenţii
examinare purtătorii

confirmarea diagnosticului, confirmarea diagnosticului,

Scopul investigaţiei
determinarea portajului diagnostic retrospectiv

din prima zi de boală ori

de recoltare în perioada de convalescenţă
conform indicaţiilor
Termeni
i răspunsul
peste 5 zile a doua zi
laboratorului

Fiabilitatea metodei +++ ++

laboratorul CMP
Categoria laboratorului laboratorul CMP
ori
 M ETO DE IN ST RU M E N TA LE

Rectosigmoidoscopia
diferențiază alte patologii
ale colonului sigmoid
și rect confirmă
cronică și starea de portaj
dizenteria

Se efectuează la finele
perioadei de convalescență
pentru prevenirea
RECTOS IGM OI DOS COPIA
 TRATAMENT
 Internare în staţionar conform
indicaţiilor epidemiologice şi clinice
 Regim de activitate II-III

Dieta Nr. 4 în perioada de stare, iar în
perioada de convalescenţă Nr.2 (alimentele sunt
preparate fierte sau la aburi, sub forme
lichide, semilichide.
Se exclud:sosurile picante, condimentele,
afumăturile, conservele, ridichea, usturoiul,
portocalele,
surplusul de grăsimi şi alcoolul.
 TRATAMENTUL ETIOLOGIC
 Nitrofurani (furazolidon)
 Oxichinolone (enteroseptol)
 Fluorochinolone (ofloxacină,
norfloxacină, ciprofloxacină,
azitromicina)
Sulfanilamidelor
(ftazină,
sulfadimetoxină)
Notă! În formele uşoare
durata
tratamentului este de 2-3 zile, în
formele medii şi severe 5 – 7 zile.
TRATAMENTUL N E S P E C I F I C
Terapia de
dezintoxicaţie și
rehidratare: sol. Orolit,
Gesol, sol. UNICEF,
Enterodez, sol.
polionice, coloidale,
etc.
Imunomodulatoare:
metacil, pentoxil, vit.C,
etc.
 TRATAMENTUL
NESPECIFIC

Enzimatice:
pancreatină,
panzinorm, festal,
mezim
 Spasmolitice: no-
şpa,
papaverină, tanalbină,
decoct din coajă de
stejar, coajă de rodii,
infuzie de muşeţel,
 PROFILAXIE

Depistarea la timp, izolarea şi

tratarea sursei de
infecţie
 PROFIL A X IE
Supravegherea epidemiologică activă
a
teritoriului (colectivităţi de copii,
adolescenţi, cămine de bătrâni, unităţi
militare, etc.)
 PROFIL A X I E
Controlul periodic a persoanelor încadrate
în sectorul alimentar, colectivităţi de
copii, instalaţii de aprovizionare cu
apă, pentru
depistarea izvoarelor oculte de
infecţie
 PROFILAXIE
Controlul permanent, măsuri de îmbunătăţire a
condiţiilor igienico-sanitare, aplicarea sistematică a
dezinfecţiei şi dezinsecţiei profilactice în
colectivităţi
cu risc de transmitere a infecţiilor cu
poartă de intrare digestivă, controlul sistematic al
apei potabile
 PROFIL A X IE
Respectarea normelor igienico-
sanitare
 PROFIL A X I E
Amenajarea localităţilor, existenţa
canalizaţiei şi a apeductului, salubrizarea
lor, evacuarea gunoiului, deşeurilor,
dezinfectarea lor,
dezinsecţia
 PROFIL A X IE

Educaţia sanitară a populaţiei în

vederea respectării regulilor de
igienă individuală, colectivă în
familiile şi colectivităţile profesionale
 LUPTA ÎN F O C A R

Izolarea şi tratarea bolnavilor în
staţionar (la domiciliu) pe toată perioada
de contagiozitate
 Externarea din staţionar a
convalescentului după însănătoşire
clinică şi 1-2 examene bacteriologice
negative a materiilor fecale executate
cu intervale de 2-3 zile nu mai
devreme de 2 zile de la finisarea
tratamentului specific.
 Raportarea nominală a cazului de
 LUPTA ÎN F O C A R

 Anchetarea epidemiologică - depistarea

persoanelor contactate şi supravegherea
lor timp de 7 zile cu:
 termometrie zilnică;

 palparea abdomenului;

 examenul zilnic al scaunului;

 examenul bacteriologic al maselor

fecale.
 Măsuri de dezinfecţie curentă şi terminală

 Măsuri de dezinsecție
 LU PTA ÎN F O C A R
 Supravegherea activă a focarului de
dizenterie timp de 7 zile de la izolarea
ultimului bolnav
(purtător) cu instituirea măsurilor de
carantină în colectivităţi de copii.
 Dispanserizarea convalescenţilor(din
sectorul de risc, cu dizenterie cronică).
 Educaţia sanitară a populației - familiarizarea
cu măsurile profilactice, importanţa
respectării normelor igienico-sanitare,
măsurilor de igienă individuală şi
colectivă.
 BIBLIOGRAFIE
 Sv. Cobîleanschi și a. Boli infecţioase,
Chișinău, 2010
 M. Ciotan Boli infecţioase, Editura
medicală Naţională, Bucureşti, 2002.
 V. Ivanova, Boli infecţioase, Sanct-
Peterburg, Foliant, 2002.
 E. Şuvalova, Boli infecţioase, Moscova,
Medicină, 2001.
 E.Rebedea, Boli infecţioase, Bucureşti,
Editura Medicală, 2000