Urgența în Siria

Student: Grăchilă Evelina

.

• Ce este criza refugiaților sirieni?

• Criza refugiaților sirieni este o urgența umanitară

rezultată din războiul civil sirian.
• Conflictul din Siria a afectat sute de mii de copii cat și
familiile acestora. A fost creata cea mai mare criză a
refugiaților din timpul nostru, afectând milioane de
oameni și răspândindu-se în țările învecinate.
.

• Când si cum a început războiul civil sirian?

• Războiul civil sirian a început cu proteste pașnice. Tinerii au

ieșit în stradă în orașul din sudul Siriei, Daraa, în martie
2011, căutând reforme guvernamentale. Mișcarea a cuprins
Orientul Mijlociu și Africa de Nord. La data de 15 martie,
supranumită „ziua furiei”, a fost un moment de cotitură,
motiv pentru care este recunoscută la nivel internațional
drept aniversarea războiului civil Conflictul continuă cu
insecuritate în anumite părți ale țării. Consecințele sunt
tragice pentru civili, în special pentru copii.
 Câți sirieni sunt strămutați forțat?

Aproximativ 13,5 milioane de sirieni în total sunt strămutați forțat,

mai mult de jumătate din populația țării. Dintre aceștia, 6,8
milioane sunt refugiați și solicitanți de azil care au fugit din țară.
(Solicitanții de azil sunt persoane care au solicitat statutul de
refugiat, dar nu li sa acordat încă.) Restul, 6,7 milioane de persoane,
rămân în Siria, dar sunt strămutate din casele lor. Asta înseamnă că
sunt strămutați în interior.
 De ce își părăsesc sirienii casele?

Sirienii își părăsesc casele când viața devine insuportabilă. Unele

dintre principalele motive pe care le citează includ:

Violență: De la începutul războiului civil sirian, peste 606.000 de

oameni au fost uciși, inclusiv peste 25.000 de copii, raportează
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului. Războiul a devenit
mai mortal de când puterile străine s-au alăturat conflictului.

Infrastructură prăbușită: în Siria, doar 53% din spitale și 51%

din unitățile de asistență medicală sunt complet funcționale, iar
peste 8 milioane de oameni nu au acces la apă sigură. Se estimează
că 2,4 milioane de copii nu sunt școlari. Conflictul a zdruncinat
economia și peste 80% din populație trăiește în sărăcie.

Copii în pericol și suferință: copiii sirieni – speranța națiunii

pentru un viitor mai bun – și-au pierdut pe cei dragi, au suferit răni,
au ratat ani de școală și au experimentat violențe și brutalități de
nespus.
Unde se duc refugiații sirieni?
Majoritatea refugiaților sirieni, aproximativ 5,6 milioane, au fugit – pe
uscat și pe mare – peste granițe în țările vecine, dar rămân în Orientul
Mijlociu.

Turcia – Aproape 3,7 milioane de refugiați sirieni se află în Turcia, cea

mai mare populație de refugiați din lume. Aproximativ 90% dintre sirienii
din Turcia locuiesc în afara taberelor de refugiați și au acces limitat la
serviciile de bază.

Liban - 855.000 de refugiați sirieni reprezintă aproximativ o opteme din

populația Libanului. Mulți trăiesc în condiții primitive în așezări
informale de corturi, care nu sunt tabere oficiale de refugiați. Cu puține
oportunități legale de a câștiga bani, ei se luptă să își permită taxele de
rezidență, chirie, utilități și alimente.

Iordania — 668.000 de refugiați sirieni sunt în Iordania. Aproximativ

120.000 de oameni trăiesc în taberele de refugiați Za’atari și Azraq, unde
grupurile de ajutor au transformat deșeurile deșertului în orașe.

Irak — 247.000 de refugiați sirieni sunt în Irak. Majoritatea se află în

regiunea Kurdistan din nord, unde mai mult de un milion de irakieni au
fugit pentru a scăpa de ISIS. Majoritatea refugiaților sunt integrați în
comunități, punând o presiune asupra serviciilor.

Egipt — 132.000 de refugiați sirieni sunt în Egipt.

În apogeul crizei migranților europeni din 2015, 1,3 milioane de sirieni au

cerut azil în Europa. Dar numărul de noi solicitanți de azil a scăzut
semnificativ de atunci.
Cum afectează războiul civil sirian copiii?
• Câteva amenințări specifice la adresa copiilor:

• Boli și malnutriție: Copiii sunt susceptibili la afecțiuni cauzate de salubritate și igienă necorespunzătoare,
inclusiv boli diareice precum holera. Le lipsesc vaccinările și controalele regulate de sănătate, în special în
zonele închise. Locuiesc in case cu o umeditate sporita, vremea rece crește riscul de pneumonie și alte
infecții respiratorii. Lipsa accesului la alimente sănătoase îi slăbește și mai mult.
• Munca copiilor, inclusiv a deveni copii soldați: mulți copii refugiați trebuie să muncească pentru a-și
întreține familiile. Adesea lucrează în circumstanțe periculoase sau înjositoare pentru un salariu mic.
Partidele în război recrutează adesea și cu forța copii pentru a-i folosi ca luptători sau scuturi umane și în
roluri de sprijin, potrivit Raportului privind traficul de persoane al Departamentului de Stat al SUA.
• Căsătoria și abuzul copiilor: copiii sirieni sunt mai vulnerabili la abuzul sexual și la exploatare în
condițiile nefamiliare și supraaglomerate care se găsesc în taberele de refugiați și în așezările informale de
corturi. Fără venituri adecvate pentru a-și întreține familiile și de teamă ca fiicele lor să fie molestate,
părinții pot alege să aranjeze o căsătorie.
• Lipsa oportunităților de educație: În Siria, războiul a inversat două decenii de progres educațional.
Unul din trei copii de vârstă școlară nu este la școală. Multe clase sunt suspendate deoarece clădirile au
fost avariate sau distruse sau sunt ocupate de grupuri militare sau de persoane strămutate.
 Mărturiille refugiatilor
• „Obiectivul nostru principal a fost să scăpăm cu viață, din acel război”, a spus Hala
despre evadarea lor din orașul natal Hama în 2011. „[În Liban] a existat un pic de
seninătate […]. Copiii noștri mergeau încă la școală, învățau, puteau deveni ceva în
viitor pentru a-și face mândri mama și tatăl.”
Dar pe măsură ce criza din Siria s-a extins an de an, resursele lor au început să se
epuizeze și datoriile au început să se crească. Cei trei copii mai mari ai Halei au fost
nevoiți să renunțe la școală, iar fiul cel mare Amer, în vârstă de 16 ani, a început să
lucreze pentru a suplimenta veniturile mici obținute de soțului ei, ca zilier.
Situația Halei a devenit din păcate normalitate pentru familiile prinse în cea mai mare
criză a refugiaților din lume.
Pe măsură ce conflictul sirian intră în al doilea deceniu, în loc să devină mai ușoară,
viața de zi cu zi a celor 5,6 milioane de refugiați care trăiesc în țările învecinate este mai
dură ca niciodată.
 Mărturiile refugiaților
Sărăcia și insecuritatea alimentară sunt în creștere, înscrierea la școală și
accesul la asistență medicală sunt în scădere, iar pandemia COVID-19 a
eliminat o mare parte din munca informală pe care se bazează refugiații.

„Una după alta, tot ceea ce am făcut […] în ultimii șase – șapte ani a dispărut,
nu a mai rămas nimic”, spune soțul Halei, Yasser. „Situația este foarte grea
[…] ne-a marcat; copiii au fost afectați și au devenit deprimați.”

„Am 16 ani – la această vârstă ar trebui să trăiesc cele mai bune zile ale
copilăriei mele,” a adăugat fiul lor Amer. „Abandonarea școlii m-a făcut să
simt că sunt nedorit în această viață. Munceam 12 ore pe zi, stând în picioare,
în timp ce ar fi trebuit să fiu la școală, studiind.”
 Impactul pandemiei COVID-19
• Restricțiile de mișcare impuse în contextul pandemiei de coronavirus au limitat
migrația, atât pe cea legală cât și pe cea ilegală. Țările au închis granițele, au
restricționat rutele de migrație legală și au redus programele de primire a
refugiaților.
• COVID-19 are un impact dezastruos asupra vieții sirienilor vulnerabili. Astăzi,
peste 70% din toți refugiații sirieni trăiesc în sărăcie. Din ce în ce mai mulți
părinți se luptă să-și hrănească familiile. Din ce în ce mai puțini copii sunt
capabili să meargă la școală. Iar pandemia COVID-19 a eliminat o mare parte din
munca informală pe care se bazează refugiații.
• În timpul pandemiei de COVID-19, Înaltul Comisar pentru refugiati (UNHCR) a
sprijinit spitale și alte structuri sanitare din zonele în care locuiesc refugiați. De
asemenea, a oferit subvenții în numerar de urgență celor care au fost puternic
afectați de sărăcia în creștere în timpul pandemiei și adesea nu au putut să
plătească chiria și îmbrăcămintea sau să pună mâncare pe masă.
.
•.

Mulțumesc pentru atenție !