REGULAMENTUL

de atestare a cadrelor didactice

din învă ță mâ ntul general, profesional tehnic și din
cadrul structurilor de asistență psihopedagogică
Sesiune de formare republicană
INTERVIUL DE EVALUARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE

Valentina Olaru, Dr. în pedagogie, Grad didactic superior la Istorie și

discipline socioumane
Ce se întâmplă în cadrul Comisiei
Republicane de atestare?
Art. 53 Comisia republicană de atestare pe disciplinele
școlare și de profil are următoarele atribuții:
a) elaborează sarcini pentru proba Interviul de evaluare a
competențelor profesionale în baza indicatorilor stabiliți pentru
cadrele didactice care solicită conferirea gradului didactic unu și
superior;

b) evaluează candidații la proba Interviul de evaluare a

competențelor profesionale și susținerea probei practice –
Prezentarea produsului/ proiectului din practică educațională
în baza criteriilor de evaluare stabilite pentru cadrele didactice
care solicită conferirea gradului didactic unu și superior;
Procedura de susținere a Interviului de
evaluare a competențelor profesionale
• Interviul de evaluare a competențelor profesionale se va
desfășura oral (în format online).
• Comisiile de atestare pe disciplinele școlare și de profil vor
elabora din timp situații didactice pentru fiecare candidat
supus evaluării.
• La începutul interviului, președintele Comisiei repartizează
fiecărui candidat câte o situație didactică.
• Se acordă 15 minute pentru rezolvarea situației didactice.
• Candidatul susține public răspunsul argumentat, ținând
cont de algoritmul de prezentare și criteriile de apreciere în
baza cărora va fi evaluat.
• Timpul alocat pentru susținerea interviului nu va depăși 10
minute pentru fiecare candidat.
• Comisia va oferi, după caz, întrebări de precizare sau de
valorificare a experienței cadrului didactic.
• Timpul alocat pentru întrebări și răspunsuri nu va depăși 5
minute.
Ce reprezintă Situația didactică?
 Este o problemă specifică disciplinei predate în
raport cu o anumită clasă/ grupă, prin care
candidatul demonstrează competențe de specialitate,
psihopedagogice și sociale;
 Este elaborată de către membrii comisiei republicane
de atestare pentru fiecare candidat în parte;
 Prezintă un proces de formare/dezvoltare a unor
competențe, capacități, abilități, deprinderi.
 Vizează un aspect metodic/ didactic la disciplina de
specialitate (învățarea unor noțiuni, aplicabilitatea,
formarea unor automatisme, formarea unor
capacități etc.).
 Prezintă o problemă pedagogică (se constată o
absență, lipsă a ceva, insuficiență, dificultăți etc.)
 Se referă la un număr extins de elevi.
 Exemplu de situație didactică
 În cadrul lecției de Istoria românilor și
universală la clasa V-a, la tema: Regate şi
imperii în Orientul Antic, în procesul de
explicare a noțiunii de Stat, Dvs. conștientizați
din feed-back-ul oferit de elevi că ei nu înțeleg
corect noțiunea dată.
Care sunt soluțiile?
Algoritmul de prezentare a situației didactice
 Definirea problemei constatate în situația propusă: Elevii nu
percep/înțeleg corect noțiunea de stat și nu pot utiliza relevant în termenii
istorici specifici în elaborarea enunțurilor/textelor
 Explicarea noțiunii desprinsă din situația propusă: termen istoric-
expresie utilizată pentru a transmite un mesaj coerent cu specific istoric; Stat-
Instituție suprastructurală, instrument principal de organizare politică și
administrativă prin intermediul căruia se exercită funcționalitatea sistemului
social și sunt reglementate relațiile dintre oameni;
 Justificarea actualității problemei identificate: Utilizarea corectă a
termenilor specifici istorici condiționează crearea corectă a sensului
evenimentelor istorice. Noțiunea de stat este una fundamentală pentru
înțelegerea modului de organizare social pe parcursul existenței societății
umane.
 Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență,
unitate de competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor
documente de politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe,
repere metodologice, metodologii etc.) în care se reflectă problema
respectivă: Problema în cauză poate fi abordată în contextul curriculumului
la Istoria româ nilor și universală , clasa 5, CS1,UC3 și a Ghidului de
implementare curriculară la ciclul gimnazial.
 Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori
care abordează problema dată.
 Fundamentele teoretice elaborate de specialiștii în domeniul didacticii istoriei: formarea
limbajului de specialitate prin relația predare – învătare – evaluare E. Păun, D. Potolea
Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri applicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
 rolul strategiilor de predare și învățare în cadrul lectiei (M.Ionescu și V. Chiș) Chiş, Vasile,
Pedagogie contemporană. Pedagogie pentru competenţe, Casa Cărţii de Şcoală, Cluj Napoca, 2005
, Ionescu, M., Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982;
 formarea limbajului de specialitate ca o competență fundamentală (L. Căpiţă, C. Căpiţă și M.
Stamatescu Căpiţă, L., Căpiţă, C., Stamatescu, M., Didactica istoriei, 2006;
 strategiile de formare a gândirii critice și caracterul praxiologic al învățării de la teorie la
practică, unde un loc aparte îl ocupă limbajul A. Nicu Nicu, A., Curs de Pedagogie. Metode și
mijloace., I. Neacşu Neacşu, I., Instruire şi învăţare. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1999 ,I.Negreț-Dobridor Negreț-Dobridor, I., Teoria generală a curriculumului educational,
Polirom, Iași, 2008 și Ion-Ovidiu Pânișoară Pânișoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă ,
• rolul metodelor interactive ce dezvoltă competența de înţelegere şi utilizare adecvată a
limbajului de specialitate în corespundere cu particularităţile de vârstă a elevilor (T. Cartaleanu,
O. Cosovan, N. Petrovschi, A. Bîrlădeanu, V. Negrei, L. Nastas etc.).
• Esența noțiunii de stat-Dunleavy, Patrick (2002). Teoriile statului. Chișinău: Epigraf; Pârvulescu,
Cristian. Politici și instituții politice. București: Editura 3. 
 Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3
metode relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare
pentru colegi.

•Întregul proces didactic trebuie să reprezinte o cale coerentă, logică,

de parcurgere a informației de la percepția ei, prin compararea cu alte
informații, până la aprecierea valorică.

Această cale ilustrează introducerea noțiunii, fixarea ei și operarea cu

ea în context general, în situații noi.
Procesul de formare a competenței specifice înțelegerea și utilizarea
adecvată a limbajului de specialitate la istorie este un proces complex,
în care se evidențiază patru elemente esențiale:

EXEMPLE PRACTICE:
•Cu ajutorul metodelor „Ciorchinele” sau „Raza soarelui” elevii sunt puşi în situaţia de a completa pe râ nd fiecare rază solară cu termeni
care au în viziunea lor tangenţă cu aceste noţiuni, după care trebuie să formuleze enunţuri istorice care să reflecte un adevă r istoric ;
•Ca metode de sinteză informațională servesc schemele, tabelele conceptuale,diagramele, în elaborarea că rora elevii participă și în baza
că rora ei pot deduce în mod independent definițiile unor noțiuni. Metodeleasocierilor de idei, diagrama Wenn, Graficul T ;
•Conexiunile interdisciplinare eficientizează formarea,dezvoltarea si operarea cu noțiunile istorice.
•Înțelegerea și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate la istorie se află în raport direct cu competenta de a sistematiza informația.
Pe această cale se aprofundează înțelegerea noțiunilor.
•Reactualizarea cunoştinţelor în contexte noi, prin utilizarea noţiunilor însușite, este o condiție esențială în formarea competenței de
înțelegere și utilizare adecvată a limbajului de specialitate la
istorie.
 Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și
corelează cu principiile centrării pe elev/ copil.

 Activitatea practică profesional-didactică poate constata că factori de

eficientizare a formării competenței înţelegerea şi utilizarea adecvată a
limbajului de specialitate la istoria antică în
clasa a cincea se află în raport direct cu:
- aplicarea metodelor interactive și a celor tradiționale în predare – învățare –
evaluare, centrate pe elev;
- stimularea şi încurajarea gândirii critice,
- motivația învățării;
- crearea unui mediu social corespunzător, care predispune elevul la comunicare
eficientă, la promovarea valorilor democratice şi comportamentale civice.
 Formarea limbajului istoric este un proces complex si de lungă durată. El
contribuie la dezvoltarea gândirii, imaginației si memoriei.
Doar prin învățarea constructivistă, prin dezvoltarea gândirii, imaginației si
memoriei elevului putem forma treptat această competență la nivel cantitativ și
calitativ.
Criterii de evaluare a situației
didactice
1. Argumentează actualitatea problemei abordate în
contextul situației propuse
- se acordă 4 puncte pentru un ră spuns corect, complet
și obţinut fă ră întrebă ri din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un ră spuns complet, dar
obţinut cu întrebă ri de precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un ră spuns parțial complet
și obţinut cu mai multe întrebă ri din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru un ră spuns incoerent și
greșit.
- L - lipsă ră spuns.
Criterii de evaluare a situației
didactice
2. Demonstrează cunoașterea și aplicarea documentelor de
politici educaționale în contextul problemei identificate
în situația propusă
- se acordă 4 puncte pentru un ră spuns corect, cu trimitere la
documentul/ documentele propriu-zise în care se
contextualizează problema identificată , obținut fă ră întrebă ri
din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un ră spuns corect, dar obţinut cu
întrebă ri de precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un ră spuns parțial complet și
obţinut cu mai multe întrebă ri din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru necunoașterea documentelor de
politici educaționale în care se contextualizează problema
identificată .
- L - lipsă ră spuns.
Criterii de evaluare a situației
didactice
3. Face trimitere la surse bibliografice pertinente /
demonstrează cunoașterea literaturii de specialitate și
asigură fundamentarea științifică în contextul situației
propuse
- se acordă 4 puncte pentru un răspuns cu trimitere la surse
bibliografice pertinente și obţinut fără întrebări din partea
Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un răspuns complet, dar obţinut cu
întrebări de precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial complet și obţinut
cu mai multe întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru faptul că nu face trimiteri la sursele
bibliografice pertinente, în contextul situației propuse.
- L - lipsă răspuns.
Criterii de evaluare a situației
didactice
4. Identifică și prezintă modelul propriu de soluționare a
problemei, în contextul situației propuse.
- se acordă 4 puncte pentru un răspuns original, relevant,
corect din punct de vedere metodic și științific, în contextul
situației propuse, obţinut fă ră întrebă ri din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un ră spuns relevant, corect din
punct de vedere metodic și științific, dar obţinut cu întrebă ri
de precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un ră spuns reproductiv, fă ră a
prezenta modelul propriu de soluționare a problemei și
obţinut cu mai multe întrebă ri din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru un ră spuns greșit din punct de
vedere metodic și științific.
- L - lipsă ră spuns.
Criterii de evaluare a situației
didactice
5. Demonstrează, în contextul argumentelor, aplicarea
principiilor centrării pe elev.
- se acordă 4 puncte pentru un ră spuns argumentat, relevant
din punct de vedere metodic și științific vizavi de aplicarea
principiilor centră rii pe elev, obţinut fă ră întrebă ri din partea
Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un ră spuns mai puțin argumentat,
dar relevant din punct de vedere metodic și științific, vizavi
de aplicarea principiilor centră rii pe elev, obţinut cu întrebă ri
de precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un ră spuns mai puțin argumentat
vizavi de aplicarea principiilor centră rii pe elev și obţinut cu
mai multe întrebă ri din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru lipsa argumentelor vizavi de
aplicarea principiilor centră rii pe elev.
- L - lipsă ră spuns.
Criterii de evaluare a situației
didactice
6. Dă dovadă de cunoaștere a noțiunilor și conținuturilor
specifice disciplinei.
- se acordă 4 puncte pentru un ră spuns corect, privind
cunoașterea noțiunilor și conținuturilor specifice
disciplinei, obţinut fă ră întrebă ri din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un ră spuns corect, dar obţinut
cu întrebă ri de precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial corect și
obţinut cu mai multe întrebă ri din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru un ră spuns greșit.
- L - lipsă ră spuns.
Criterii de evaluare a situației
didactice
7. Dă dovadă de coerență în succesiunea ideilor,
corectitudine în exprimare, caracter logic,
convingător, argumentat.
- se acordă 4 puncte pentru coerență în succesiunea ideilor,
corectitudine în exprimare, caracter logic, convingă tor,
argumentat.
- se acordă 3 puncte pentru coerență în succesiunea ideilor,
corectitudine în exprimare, caracter logic, dar cu mai
puține argumente sau mai puțin convingă tor.
- se acordă 2 puncte pentru încercă ri de a se exprima
coerent în succesiunea ideilor, corectitudine parțială în
exprimare.
- se acordă 0 puncte pentru lipsă de coerență în
succesiunea ideilor, incorectitudine în exprimare.
Schema de convertire a punctajului
în calificative
•Interviul de evaluare a competențelor profesionale se
consideră promovat de cadrele didactice care au
acumulat 60% și mai mult din numărul total de puncte și
au obținut calificativele bine, foarte bine, excelent.

•28 p. – 27 p. – excelent
•26 p. – 22p. – foarte bine
•21 p. – 17p. – bine