Reprezentarea persoanelor

Seminar 28.03.2022

drd. Mihaela Sava

Reprezentarea persoanelor

01 Concept
02 Continut
03 Circumstante Edit Title
Here

1.1. Definirea, 2.1. Elementele, 3.1. Conditiile,

1.2. Reglementarea, 2.2. Tipurile, 3.2. Efectele,
DE RETINUT! 1.3. Temeiul, 2.3. Subiectele, 3.3. Probele,
1.4. Aplicabilitatea 2.4. Obiectul 3.4. Incetarea
reprezentarii reprezentarii reprezentarii

APLICATII Speta 1 Speta 2 Speta 3

 1. Conceptul de reprezentare
1.1. raportul juridic prin care reprezentantul încheie acte
juridice cu terții în numele şi în contul
Definitie reprezentatului, acte care produc direct efecte în
persoana și patrimoniul reprezentatului.

1.2 Reguli generale: art. 1295-1314 C.civ.

Reglementare Reguli speciale:
• Reprezentarea legala: art. 110- 177 C.civ., 178-
186 C.civ., 212-224 C.civ., 1913-1919 C.civ.,
792-794 C.civ., 773-791 C.civ.
• Reprezentarea conventionala: 2013-2038 C.civ.
art. 2017-2095 C.civ.
• Reprezentarea judiciara: art.315 C.civ., art.2143
C.civ.
 1. Conceptul de reprezentare
(cont.)
1.3 Legea poate:
- sa impuna reprezentarea unei persoane de catre alta
Temei (reprezentare legala)
- sa permita reprezentarea (reprezentare conventionala sau
judiciara)

Reprezentarea se face intuitu personae (in considerarea

calitatilor personale ale reprezentantului)

1.4 Reprezentarea se aplica:

- persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercițiu
Aplicabilitate
- persoanelor fizice cu capacitate deplină de exercițiu care:
- nu pot/ nu vor să participe la încheierea anumitor acte
juridice,
- se află la mare distanță unele de altele,
- nu mai pot să gestioneze bunurile proprii
 2. Continutul reprezentarii
2.1. Reprezentantul actioneaza:
 In numele celui reprezentat
Elemente  Pe seama celui reprezentat

2.2 • Dupa modul de stabilire:

Tipuri - reprezentare voluntara
- reprezentare obligatorie sau necesara
• Dupa obiectul reprezentarii:
- reprezentare generala
- reprezentare speciala
• Dupa sursa imputernicirii:
- reprezzentare legala
- reprezentare conventionala
- reprezentare judiciara
 2. Continutul reprezentarii
(cont.)
2.3
Subiecte - pot fi reprezentate atât persoanele fizice cât și persoanele
juridice,
- pot fi reprezentanți atât persoanele fizice cu capacitate
deplină de exercițiu cât și persoanele juridice.

2.4
Obiect
Regula : cele mai multe acte juridice pot fi săvârșite prin
reprezentare (inclusiv celor unilaterale).
Excepția : nu pot fi încheiate prin reprezentare actele care sunt
personale - de ex. actele de stare civilă (= căsătoria, adopția,
recunoașterea copilului din afara căsătoriei etc.), testamentul.
3. Circumstantele reprezentarii
3.1.  să existe împuternicirea de a reprezenta,
 reprezentantul să-și exprime intenția de a reprezenta
Conditii  reprezentantul să-și manifeste voința proprie cu
prilejul încheierii actului

3.2 Reprezentarea creează doua raporturi juridice:

Efecte  între reprezentat și reprezentant
 între reprezentat și terțul – parte în actul juridic
care a fost încheiat în temeiul reprezentării

De regulă, nu se stabilește nici un raport juridic

între reprezentant și terț.
3. Circumstantele reprezentarii
(cont.)
3.3 • Reprezentarea conventionala (mandatul)
- cu orice probă dacă valoarea actului juridic este sub 250 lei, cu
Proba înscrisuri (procura) dacă valoarea e mai mare de 250 lei
• Reprezentarea legala
- Parintii dovedesc cu acte de stare civila, tutorele cu hotararea
instantei
• Reprezentarea judiciara
- se probează cu hotărârea judecătoreasca de numire în această
calitate.

Cand reprezentantul:
3.4 - aduce la îndeplinire împuternicirea primită;
Incetarea- află că i-a încetat împuternicirea, prin notificare.

Regula : după ce mandatul a încetat, reprezentantul nu mai poate încheia

actul juridic în numele și pe seama reprezentatului
Excepția : în continuare reprezentantul poate încheia valabil acte juridice
urgente și utile, necesare salvgardării intereselor legitime ale persoanelor
care temporar sunt împiedicate să se ocupe de gestiunea patrimoniului lor.
Spete de discutat
Speta 1
P.S. a solicitat instantei angajarea raspunderii paratului M.N., fost tutore al minorului B.B.,
in varsta de 12 ani, aratand ca acesta a administrat defectuos bunurile.
P.S. a sustinut ca paratul a adus casa parinteasca intr-o stare de degradare substantiala si
in acelasi timp a golit-o de bunurile mobile de valoare.
De asemenea, paratul se face vinovat de administrarea defectuoasa a societatii care, la
momentul instaurarii tutelei, era prospera si care, din culpa fostului tutore, actualmente
este falimentara.
In continuare, reclamantul arata ca starea de fapt se datoreaza si conven­tiilor pe care
minorul, pentru a-si satisface capriciile varstei (dulciuri, jucarii etc., pe care oricum tutorele
era obligat sa i le ofere), le-a incheiat cu insusi tutorele, dandu-i in schimb acestuia diverse
bunuri mobile din casa, de o valoare cert mai mare.
Reclamantul arata ca, desi autoritatea tutelara i-a dat in mod nedrept s i
necorespunzator descarcare de gestiune paratului M. N., in calitate de nou tutore al
minorului B.B., nu poate acoperi lipsurile cauzate de M.N. si nici nu este obligat sa le
suporte, fapt pentru care solicita raspunderea fostului tutore si promovarea unei actiuni in
resciziune in favoarea minorului B.B.

 
Probleme de solutionat:

a) Definiti tutela minorului.

b) Enumerati caracterele juridice ale tutelei.
c) Care sunt principiile care guverneaza institutia tutelei minorului?
d) Cui apartine competenta de a numi un tutore?
e) Care sunt categoriile de persoane care nu au capaci­tatea de a fi numiti tutori?
f) Identificati lncalcarile dispozitiilor legale si, restabilind legalitatea, pronuntati o
hotarare corecta.