Legea a II-a: Acțiunea trebuie să fie atractivă

Cum să descoperim și să remediem cauzele obiceiurilor negative

În loc de introducere...
Spre sfârșitul anului 2012 eram la cină cu niște prieteni în Istanbul. Din cele șapte persoane
invitate, eram singurul care nu fumase. L-am întrebat pe unul din ei de ce se apucase de
fumat. Răspunsul a fost că din cauza prietenilor. Fascinant era că jumătate din ei se lăsaseră
de fumat datorită cărții lui Allien Carl – În sfârșit nefumător. Autorul folosește strategii
pentru a-i face pe cititori să renunțe la fumat. Câteva dintre ele sunt:
Te gândești că renunți la ceva, dar, de fapt, nu renunți la nimic - țigările nu-ți oferă nimic.
Te gândești că fumatul de ajută să socializezi, dar este FALS! Poți socializa și fără să
fumezi.
Crezi că fumatul de eliberează de stres, însă nu e așa. Fumatul nu-ți calmează nervii, ci îi
distruge.
CUM APAR DORINȚELE?
În orice comportament apar două lucruri:
o dorință aparentă;
o motivație primară, profundă.
Când simt o dorință de genul: „Vreau să mănânc tacos”, dacă mă
întrebi de ce, răspunsul meu nu va fi „Ca să supraviețuiesc”. Dar
adevărul universal este că ne hrănim ca să supraviețuim.
Motivația primară este asigurarea hranei și apei, chiar dacă pofta
mea inclină spre tacos.
Câteva dintre motivațiile noastre primare
Conservarea energiei
Obținerea hranei și a apei
Găsirea unui partener și reproducerea
Crearea legăturilor interumane
Asigurarea acceptării și aprobării sociale
Reducerea incertitudinii
Obținerea unui anumit statut social și a prestigiului
Ce este dorința?
Dorința = manifestarea specifică a unei motivații profunde.
Creierul nostru nu are întipărită preferința pentru anumite obiceiuri, cum ar fi scroll-ul pe Instagram,
jocurile video sau fumatul. Toate acestea, apar atunci când, la un nivel mai profund, vrei, de exemplu,
să reduci incertitudinea și să te eliberezi de stres, să obții acceptarea și aprobarea socială sau un statut
social.
Dacă vei cerceta cu atenție, vei vedea că produsul care determină formarea unor obiceiuri nu creează
o nouă motivație, ci se ancorează la cea primară.
De exemplu:
Găsirea unui partener și reproducerea – apelezi la Tinder
Crearea legăturilor interumane – apelezi la Facebook
Obținerea acceptării și a aprobării – apelezi la Instagram
Reducerea incertitudinii – apelezi la Google
Dar ce sunt aceste... obiceiuri?
Aceste obiceiuri nu sunt decât niște soluții moderne ale unor dorințe ancestrale.
Versiuni noi ale unor vicii vechi. Totuși, motivațiile primare au rămas
neschimbate.
Există multe feluri prin care putem gestiona o situație primară. De exemplu, un
individ are obiceiul de a se calma fumând o țigară, un altul se eliberează de
anxietate prin jogging.
Aceste obiceiuri sunt niște metode pe care te-ai obișnuit să le folosești. Odată
ce asociezi problemei pe care vrei să o rezolvi o soluție, vei apela la ea repetat.
Deci, obiceiurile depind de asocieri, care determină dacă merită sau nu să le
repeți.
Creierul absoarbe informații din mediul
înconjurător
Creierul uman absoarbe și analizează informațiile pe care le primim din mediul extern. Ori
de câte ori sesizăm un indiciu, creierul nostru face o analiză a lucrurilor și determină un
răspuns. Din punct de vedere funcțional, informația circulă sub formă de impuls nervos de la
nivelul receptorilor prin dendritele neuronilor senzitivi ai căii aferente către centrii nervoși
din măduva spinării. Acest centru, determină un răspuns, pe care îl trimite axonilor
neuronilor motori din calea eferentă, care ajunge la efector. Anatomic, efectorii sunt mușchi
striați, care determină un răspuns.
De exemplu, la indiciul: soba este fierbinte, creierul face următoarea predicție: dacă atingi
soba, te vei arde, așa că ar fi mai bine să eviți acest lucru.
Acest raționament are loc într-o fracțiune de secundă.
De ce depinde comportamentul nostru?
De predicții.
Cu alte cuvinte, depinde de modul în care interpretăm evenimentele. De exemplu, dacă
doi oameni conduc o mașină, unul ar simți nevoia de a conduce cu viteză (în sensul de a
se remarca prin ceva în fața celorlalți), iar altul s-ar mulțumi să meargă cu viteză normală.
Același indiciu poate declanșa un obicei pozitiv sau negativ, totul ținând de predicție.
Acestea crează senzații (ceea ce noi numim dorință): sentiment, poftă, nevoie...
Sentimentele și emoțiile transformă indiciile și predicțiile în semnale, cu ajutorul cărora
înțelegem ce simțim într-un anumit moment.
De exemplu, îți poți da seama dacă afară e frig sau e cald. Dacă temperatura scade cu un
grad, nu vei lua, cel mai probabil, nicio măsură. Dar dacă scade cu zece grade, vei simți
nevoia să de îmbraci. Senzația de frig te va determina să acționezi.
Ce semnalizează dorința?
În principiu, dorința semnalizează faptul că îți lipsește ceva. Când temperatura
scade, va exista o diferență între cum se simte corpul tău și cum ar vrea să se
simtă. Sau când se formează un dezechilibru între irigația compromisă a inimii
și activitatea pe care trebuie să o desfășoare, se formează o criză puternică a
acesteia  angina pectorală care duce la apariția infarctului acut de miocard.
Deci, când există o diferență dintre situația actuală și cea pe care ți-o dorești,
primești motivația de a acționa.
Cu alte cuvinte, dorința este diferența între ceea ce ai și ceea ce ai vrea să ai.
De exemplu, când postezi pe Facebook, ceea ce îți dorești nu este să primești
multe aprecieri, ci să te simți altfel.
CUM SĂ-ȚI RESETEZI CREIERUL CA SĂ SE
SIMTĂ ATRAS DE OBICEIURILE DIFICILE
Obiceiurile neplăcute se pot transforma în obiceiuri plăcute, dacă le
asociem cu experiențe plăcute, adică este nevoie de o schimbare
de perspectivă. De exemplu, discutăm despre sarcinile pe care
trebuie să le facem în cursul zilei, trebuie să pregătim cina, trebuie
să ne sculăm de dimineață pentru a merge la școală, trebuie...
Acum, imaginează-ți: cum ar fi dacă înlocuim cuvântul „trebuie” cu
„pot”? Poți să te trezești dimineața devreme, poți da telefon unui
client, poți face multe lucruri cu o schimbare de perspectivă.
Trebuie și poți să faci anumite lucruri
Mi s-a spus povestea unui bărbat care se afla într-un cărucior cu
rotile. Când a fost întrebat dacă se obișnuise să rămână imobilizat
în cărucior, el a răspuns: „Căruciorul nu mă imobilizează, ci îmi
oferă libertate. Dacă nu l-aș fi avut, ar fi trebuit să stau în pat și să
nu pot ieși din casă”. Această perspectivă asupra situației i-a
transformat complet viața.
Pentru a te reseta mintal și pentru a fi atras de anumite obiceiuri,
trebuie să subliniezi părțile pozitive ale obiceiurilor.
Activitatea fizică
Mulți oameni asociază mișcarea cu o povară care te epuizează și
te seacă de energie. O variantă mult mai bună este că o poți privi
ca o modalitate de a-ți dezvolta abilitățile și de a-ți îmbunătăți
condiția fizică.
De exemplu:
În loc să spui „Trebuie să fac jogging dimineața”, spune „E timpul
să-mi dezvolt anduranța și viteza”.
Finanțele
A economisi bani este, de multe ori, sinonim cu sacrificiul. Dar vei
asocia acest lucru cu libertatea, nu cu limitarea. Trebuie să te
gândești că: cu cât cheltui mai puțin decât câștigi, cu atât îți
sporești mijloacele financiare viitoare. Banii pe care îi
economisești luna aceasta îți sporesc puterea de cumpărare luna
viitoare.
Meditația
Oricine a încercat să mediteze mai mult de trei secunde, știe cât e
de frustrant să-ți apară un gând care să distrugă acea meditație.
Dar poți transforma acea frustrare în plăcere, gândindu-te că
aceasta îți dă posibilitatea de a exersa reluând pașii tehnicii de
respirație.
SUMAR
o Reciproca legii a II-a a schimbării comportamentale: acțiunea trebuie să fie lipsită
de atractivitate.
o Orice comportament se bazează pe o dorință aparentă și pe o motivație primară,
profundă.
o Obiceiurile tale sunt soluții moderne ale unor dorințe ancestrale.
o Cauza obiceiurilor tale este predicția care le precede. Predicția este urmată de
emoție.
o Scoate în evidență avantajele eliminării unui obicei negativ, pentru a-l face să pară
neatrăgător.
o Obiceiurile sunt atrăgătoare atunci când sunt asociate cu experiențe plăcute.
MULȚUMESC PENTRU VIZIONARE!