COMPETENŢA INSTANŢELOR

JUDECĂTOREŞTI

TEMA 4.
 CATEGORIILE DE INSTANȚE JUDECĂTOREȘTI
ȘI IPOSTAZELE LOR DE ACTIVITATE

Judecătoriile – Curtea Supremă de

Curțile de apel, constituie, de
constituie, de regulă,
regulă al doilea grad de jurisdicție,
primul grad de
deoarece este instanță de control
jurisdicție
judiciar. CA își desfășoară
activitatea într-o triplă ipostază:
Judecă în primă instanță unele litigii date
Judec. judecă
în competența lor prin lege
toate procesele și
cererile, cu
Ca instanță de apel, judecă apelurile
excepția celor declarate împotriva hotărârilor date de
date în judecătorii în primă instanță
competența altor Ca instanță de recurs, judecă recursurile
instanțe declarate împotriva încheierilor pronunțate de
judecătorii, dar și împotriva unor hot. jud.
Justiție, constituie, de
regulă, al treilea grad de
jurisdicție, deoarece
judecă în recurs
Funcția principală a CSJ este
asigurarea aplicării corecte și
unitare a legilor de către toate
instanțele judecătorești
Ca instanță supremă, CSJ
judecă recursuri împotriva
deciziilor pronunțate de CA în
apel și a hot. jud., pronunțate
de CA în primă instanță
 STRUCTURA APARATULUI INSTANȚELOR
JUDECĂTOREȘTI

PREȘEDINTELE INSTANȚEI

Vice-președintele instanței

Secretariatul instanței

Serviciul
GREFA
administrativ
 COMPETENȚA INSTANȚEI DE JUDECATĂ – APTITUDINEA
RECUNOSCUTĂ DE LEGE UNEI INSTANȚE JUDECĂTOREȘTI SAU
ALTUI ORGAN JURISDICȚIONAL DE A SOLUȚIONA UN LITIGIU
CIVIL

Din punct de vedere

procesual, noțiunea de
competență se prezintă sub
dublu aspect:

Sub aspect obiectiv –

competența reprezintă Sub aspect subiectiv –
măsura în care instanțele își competența este aptitudinea
exercită jurisdicția civilă. instanței de a soluționa o
Sub acest aspect, cauză civilă concretă, cu care
competența este consacrată a fost învestită potrivit
în Codul de p.c. competenței obiective
 NOŢIUNEA ŞI IMPORTANŢA COMPETENŢEI
GENERALE A INSTANŢELOR
JUDECĂTOREŞTI
• DEFINIȚIE – prin competență generală se desemnează acea instituție procesuală, prin
intermediul căreia se delimitează activitatea instanțelor judecătorești de atribuțiile altor
autorități jurisdicționale (adică, de exemplu, se delimitează atribuțiile instanței de judecată
de atribuțiile arbitrajului).
• Competența generală se raportează la instanța de judecată sau la un alt organ cu activitate
jurisdicțională, dar nu la judecători. C.P.C. (art.33 al.1) stipulează că sunt de competenţa
instanţelor judecătoreşti toate cauzele civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor
juridice şi autorităţilor publice privind apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime
încălcate sau contestate, cauze pentru care legea nu prevede competenţa altor organe.
 TIPURILE COMPETENTEI GENERALE

Competenta generală exclusivă Competenta generală alternativă

Competenta
generală
Competenta generală după legătura
Competenta generală conditionată obiectivă a pretențiilor înaintate spre
soluționare
 COMPETENTĂ GENERALĂ EXCLUSIVĂ
Competenţa generală exclusivă ţine numai de instanţele
judecătorești și constă în aptitudinea exclusivă a acestora de
a examina şi soluţiona nemijlocit anumite categorii de cauze,
care prin esenţa lor nu pot fi examinate şi soluţionate de alte
organe cu activitate jurisdicţională. De exemplu, decăderea
din drepturile părintești este de competența exclusivă a
instanțelor de judecată.
 COMPETENŢA GENERALĂ CONDIŢIONATĂ
 Competenţa generală condiţionată reprezintă aptitudinea dată prin
 

lege de a examina şi soluţiona o anumită cauză mai multor organe

cu activitate jurisdicţională, într-o anumită ordine succesivă, fie
prin stabilirea unei proceduri prealabile de soluţionare pe cale
extrajudiciară a litigiului (de exem., art.1462 al.3 CC prevede
obligația destinatarului în contr. de transport de a înainta obiecții în
scris transportatorului pentru încălcarea termenului de livrare a
mărfii în termen de 21 de zile).
 COMPETENŢA GENERALĂ ALTERNATIVĂ
Competenţa generală alternativă reprezintă aptitudinea dată
 

prin lege de a examina și soluționa o anumită cauză mai

multor organe cu activitate jurisdicțională, persoana
interesată având dreptul de a alege unul dintre organele
menționate în lege (de exemplu, posibilitatea de a alege între
adresarea în arbitraj sau instanțele judecătorești).
COMPETENȚA GENERALĂ DUPĂ LEGĂTURA OBIECTIVĂ A
PRETENȚIILOR ÎNAINTATE SPRE SOLUȚIONARE
 

    În cazul în care pretenţii legate între ele sînt examinate de mai
multe instanţe judecătoreşti în acelaşi timp, acestea urmează a fi
conexate, la cerere, printr-o încheiere şi examinate de judecătoria
sesizată mai întîi. Judecătoriile (judecătoria) sesizate ulterior vor
strămuta pretenţiile la judecătoria sesizată mai întîi printr-o
încheiere ce poate fi atacată cu recurs.
 CRITERII DE DETERMINARE A COMPETENȚEI
GENERALE

1.Obiectul apărării judiciare.

2. Caracterul litigios sau nelitigios al dreptului.
3. Existența unei convenții încheiate dintre părțile litigiului.
4. Natura actului juridic contestat (are sau nu caracter
normativ).
5.Organul care a adoptat actul normativ.
 COMPETENŢA JURISDICŢIONALĂ
Definiție – atribuirea spre soluționare a unei cauze
civile unei instanțe judecătorești concrete

Competența în
Competența materială materie de
(după obiect) Competența teritorială
moștenire
După
existența
generală Excepți legăturii
Funcțională Procesuală alternati onală între cauze
vă
 COMPETENŢĂ JURISDICŢIONALĂ
• Competenţa jurisdicţională materială
reprezintă aptitudinea recunoscută de lege
unei instanţe judecătoreşti de un anumit
grad de a examina şi soluţiona o anumită
cauză civilă. Prin normele de competenţă
jurisdicţională materială se delimitează
sfera de activitate a instanţelor judecătoreşti
de grad diferit adică pe linia lor ierarhică
(judecătorii, curți de apel și CSJ).
• Competenţa jurisdicţională teritorială
reprezintă aptitudinea recunoscută de lege
unei instanțe judecătorești de același grad
de a examina şi soluţiona o anumită cauză
civilă. Prin  normele de competenţă
jurisdicţională teritorială se delimitează
sfera de activitate a instanţelor judecătoreşti
de acelaşi grad.
 COMPETENȚA FUNCȚIONALĂ
Determină funcțiile și rolul fiecăreia dintre categoriile de instante din sistemul judiciar, adica
delimitează instanțele care desfășoară jurisdicția de fond, de cele care exercită controlul judiciar sau
extraordinar.

Judecătoriile
soliționează
cauzele civile în
fond – respectiv
au plenitudine de
jurisdicție în fond
CSJ are
Curțile de apel: plenitudine de
- Judecă în primă instanță ca jurisdicție în
excepție, materie de recurs
- judecă în apel,
- judecă în recurs, ca
excepție.
În consecință, au plenitudine
de jurisdicție în apel
COMPETENTA MATERIALA PROCESUALA – DETERMINĂ CAUZELE POSIBIL
A FI SOLUȚIONATE ÎN FOND NUMAI DE UNELE CATEGORII DE INSTANȚE

Curtea Supremă de Justiție nu

Judecătoriile soluționează în fond, însă are o
examinează toate competență diversă. De exem:
- soluționează conflicte de
cauzele civile în fond, competență,
dacă legea nu prevede - soluționează cereri de revizuire,
altfel. - dispune strămutarea cauzei.

Curțile de apel examinează în

fond:
1) contestațiile privind
hotărârile Comisiei
Electorale Centrale,
2) încuviințarea adopției
internaționale,
3) recunoașterea și executarea
hotărârilor arbitrale străine.
 COMPETENTA DIVERSĂ A CURTILOR DE APEL
Art.44 alin.(2) C.p.c
Cînd două sau mai multe
judecătorii din circumscripţia
aceleiaşi curţi de apel se declară
competente să judece aceeaşi
cauză sau cînd, prin încheieri
irevocabile, ele îşi declară
incompetenţa de a judeca
aceeaşi pricină, conflictul de
competenţă se judecă de către
curtea de apel comună.
Art.53 alin.(3) C.p.c Art.43 alin(4) C.p.c
Cererile privind recuzarea Cererile de stramutare
tuturor judecatorilor de la
a cauzei de la o
o judecatorie sau de instanta la alta .
recuzare atunci cind din
cauza recuzarii nu se
poate forma completul de
judecată.
  IMUTABILITATEA COMPETENŢEI JURISDICŢIONALE 
   
Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimţămîntul său, de dreptul la
judecarea cauzei sale de către o instanţă sau de judecătorii în a
căror competenţă cauza respectivă este dată prin lege, cu
excepţia cazurilor expres stabilite de prezentul cod.
    Instanţa ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din
oficiu, o cauză de la instanţa ierarhic inferioară la alta ori să o
preia pentru judecare, cu excepţia cazului în care completul de
judecată în instanţa respectivă nu poate fi legal constituit.
COMPETENȚA JURISDICȚIONALĂ TERITORIALĂ
Formă a competenței jurisdicționale prin care legea, în
funcție de anumite criterii specifice - domiciliul părților,
locul aflării bunurilor sau unde s-au produs anumite
evenimente, determină pe linie orizontală teritoriul în care
instanțele judecătorești urmează să-și exercite atribuțiile ce
le revin în această materie.
 MODALITĂȚI ALE COMPETENȚEI
TERITORIALE

competenţa jurisdicţională
competenţa jurisdicţională
teritorială generală (de drept
teritorială alternativă. 
comun)

competenţa jurisdicţională
competenţa jurisdicţională
teritorială după existenţa
teritorială excepţională
legăturii între cauze
 COMPETENȚA TERITORIALĂ GENERALĂ 
   
Reclamantul poate intenta Acțiunea împotriva unei
acțiunea în oricare din persoane juridice se intentează
sediile instanței în a cărei în unul dintre sediile instanței în
rază teritorială se află a cărei rază teritorială se află
domiciliul pârâtului.  sediul persoanei juridice
respective.
   
COMPETENȚA TERITORIALĂ ALTERNATIVĂ (ART.39)
Reprezintă instituţie procesuală care conferă reclamantului
posibilitatea de a alege între două sau mai multe instanţe deopotrivă
competente să soluţioneze anumite cauze civile. De exemplu:
acţiunile în reparare a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii
corporale ori prin altă vătămare a sănătăţii sau prin deces pot fi
intentate şi în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul
reclamantului ori în oricare dintre sediile instanței de la locul
prejudiciului.
COMPETENTA TERITORIALA EXCEPȚIONALĂ
(ART.40)
Reprezintă aptitudinea anumitor instanţe de a soluţiona în exclusivitate
litigiile expres determinate de lege. De exemplu: Acţiunile cu privire la
dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fîşiilor forestiere, plantaţiilor
perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi,
construcţii, altor obiective fixate de pămînt, acţiunile posesorii
privitoare la aceste bunuri, precum şi acţiunile în ridicare a sechestrului
de pe bunuri, se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri.
 COMPETENŢA ÎN MAI MULTE CAUZE CIVILE  ART.42
C.P.C
    (1) ACŢIUNEA ÎMPOTRIVA MAI MULTOR PÂRÂŢI CU DIFERITE
DOMICILII SE INTENTEAZĂ ÎN INSTANŢA DE LA DOMICILIUL SAU
LOCUL DE AFLARE AL UNUIA DINTRE EI, LA ALEGEREA
RECLAMANTULUI.
    (2) ACŢIUNEA RECONVENŢIONALĂ SE INTENTEAZĂ,
INDIFERENT DE INSTANŢA COMPETENTĂ SĂ O JUDECE, ÎN
INSTANŢA CARE JUDECĂ ACŢIUNEA INIŢIALĂ.
    (3) ACŢIUNEA INTERVENIENTULUI PRINCIPAL SE ÎNAINTEAZĂ
ÎN INSTANŢA CARE JUDECĂ ACŢIUNEA INIŢIALĂ.
    (4) ACŢIUNEA CIVILĂ NĂSCUTĂ DINTR-O CAUZĂ PENALĂ,
DACĂ NU A FOST PORNITĂ ORI SOLUŢIONATĂ ÎN PROCES PENAL,
SE INTENTEAZĂ POTRIVIT NORMELOR DE PROCEDURĂ CIVILĂ,
DUPĂ NORMELE DE COMPETENŢĂ STABILITE ÎN PREZENTUL
COD.
 COMPETENŢA ÎN MATERIE DE
MOŞTENIRE - ART.411.

În instanţa de la locul deschiderii moştenirii se înaintează următoarele

acţiuni:
privind dreptul la de intentare a
moştenire, privind procesului de
mărimea cotei insolvabilitate
succesorale, de partaj şi privind
precum şi privind privind planul de partaj,
privind ale
acceptarea
moştenitorului nevalabilitat contractul de partaj
moştenirii; constatarea sau contractul de
faţă de ea
nedemnităţii amînare a
posesorul masei dispoziţiilor
testamentare partajului;
succesorale
;
 EFECTELE NERESPECTARII REGULILOR
CU PRIVIRE LA COMPETENTA

Refuzul de a primi
cererea de chemare in Anularea
judecata sau restituirea actului
acesteia jurisdicțional în
Încetarea ordine de apel
procesului și recurs
Stramutarea cauzei în
instanta care este
competentă a judeca
cauza potrivit legii
 CONFLICTELE DE COMPETENȚĂ
JURISDICȚIONALĂ ȘI SOLUȚIONAREA LOR
Conflictul de competență jurisdicțională - existența anumitor divergențe privitor la
competența jurisdicțională în soluționarea unei cauze civile concrete între două sau
mai multe instanțe de judecată.

Conflictul pozitiv de Conflictul negativ de

competență este situația competență este situația când
când două sau mai multe mai multe instanțe de
instanțe de judecată se judecată își declină
declară competente de a competența în examinarea și
soluționa o cauză civilă soluționarea unei cauze
civile
 STRĂMUTAREA CAUZEI ARTICOLUL 43.C.P.C

pîrîtul, al cărui cauza a fost

domiciliu nu era reţinută spre
cunoscut, cere judecare cu
strămutarea cauzei încălcarea
la instanţa de la normelor de
domiciliul său competenţă
atestat prin dreptul jurisdicţională;
de proprietate,
ambele părţi solicită există motive
strămutarea cauzei pentru măsuri
la instanţa de la de securitate
locul aflării publică;
majorităţii probelor;