PREVENŢIE

 Depistarea, izolarea şi tratarea surselor de infecţie

 Vaccinarea BCG
 Chimioprofilaxia pentru persoanele din grupele de risc
 Măsuri de control pentru a împiedica răspândirea nozocomială a TB
 DEPISTAREA PRIN SIMPTOME A TB
DEPISTARE PASIVĂ
 Simptome sugestive pentru TB:
 tuse persistentă peste 3 săptămâni
 dureri toracice
 dispnee
 hemoptizie
 "sindrom de impregnaţie bacilară" (chiar dacă nu este patognomonic, trebuie
căutat):
 subfebră
 astenie
 inapetenţă, slăbire
 transpiraţii nocturne
 insomnie, nervozitate
 disconfort subiectiv, ş.a.
 Orice persoană cu simptome sugestive de TB se poate adresa direct
dispensarelor de profil, fără trimitere de la medicul de familie.
 DEPISTARE INTENSIVĂ LA
GRUPURILE VULNERABILE
 Pauperii extremi, persoanele fără adăpost, asistaţii sociali
 Infectaţii HIV
 Utilizatorii de droguri
 Comunităţile de rromi
 Populaţia din penitenciare/din alte instituţii corecţionale
 Persoanele spitalizate cronic în unităţi de psihiatrie
 Persoanele din căminele de bătrâni, din căminele spital
 Personalul care lucrează în unităţile sanitare
 Cazurile de neoplasm, diabet zaharat, hepatită cu virus B sau C cu tratament
specific
 Persoanele care urmează tratamente imunosupresive pentru diverse afecţiuni
 Pacienţii hemodializaţi
 Etilicii cronici
 Contacţii bolnavilor de TB
 Muncitorii expuşi noxelor coniotice/cu pneumoconioze, cei de pe şantiere de
construcţii, cei cazaţi în dormitoare comune, navetiştii
 VACCINAREA BCG (1)

 Definiţie - metodă de imunizare activă

 prin inocularea în organismul uman neinfectat a unei cantităţi de
micobacterii atenuate, dar care îşi păstrează calităţile antigenice,
determină atât imunizarea cât şi instalarea alergiei tuberculinice.

 realizează o profilaxie antituberculoasă relativă, care nu

împiedică infectarea cu MT şi nici nu întrerupe lanţul
epidemiologic al bolii.
 VACCINAREA BCG (2)

 Bacilul Calmette-Guerin (BCG): vaccin viu, bacili bovini

atenuaţi prin culturi succesive pe medii cu cartof glicerinat şi bilă
de bou.

 Indicaţii: în România se vaccinează nou-născuţii la 4-7 zile

(dacă nu există contraindicaţii), odată cu externarea din
maternitate şi fără testare tuberculinică prealabilă. Repetarea
vaccinării nu se justifică. Revaccinarea s-a sistat în România din
anul 1995.

 Tehnica: metoda intradermică.

 VACCINAREA BCG (3)

 Evoluţia reacţiei vaccinale:

 După 3-4 săptămâni - mică induraţie de culoare roşie, ce poate
ulcera eliminând cazeum, cu diametru de 6-8 mm.

 După 2-8 săptămâni - crustă care, după ce se desprinde, lasă

o cicatrice rotundă, uşor depresibilă, cu un diametru de circa 5
mm.

 După 6-8 săptămâni se instalează alergia post-vaccinală (IDR

la tuberculină se pozitiveaza). Aceasta atinge o intensitate
maximă între 6-12 luni, iar apoi se estompează.
 VACCINAREA BCG (4)

 Contraindicaţii
 Definitive:
 infecţia HIV/boala SIDA,

 imunodeficienţe congenitale şi dobândite,

 tratamente imunosupresive.

 Temporare:
 starea febrilă,

 leziunile tegumentare eruptive,

 copii imaturi, distrofici, subponderali (< 2500 g),

 suferinzi de boli acute sau

 în convalescenţă după boli infecto-contagioase .

 VACCINAREA BCG (5)
COMPLICAŢII:
 la nivel local poate apărea complexul BCG anormal: ulceraţia locală,
abcesul s.c. la locul inoculării, adenopatia loco-regională supurată,
fistulizată sau nu;

 complicaţii diseminative localizate sau generalizate (BCG-ita): otite,

localizări osteo-articulare, leziuni renale, determinări mediastino-
pulmonare, granulii, adenopatii periferice multiple, meningite, etc.

 Toate complicaţiile sistemice se tratează ca şi TB activă gravă, cu

scheme care nu includ PZM – la care M. bovis este rezistent
natural.
 VACCINAREA BCG (6)

VALOAREA METODEI:
 Protecţie parţială:
 nu previne primoinfecţia
 nu previne reactivarea infecţiei latente
 nu influenţează TB pulmonară a adulţilor
 Imunitatea vaccinală previne:
 diseminarea hematogenă (bacilemia) – previne formele grave ale TB primare
 metastazele postprimare
 creşte capacitatea de rezistenţă la suprainfecţia ulterioară exogenă.
 Protecţia conferită de vaccinarea BCG poate fi depăşită de:
 contaminările masive şi prelungite
 în stări biologice deficitare
 în condiţiile aplicării unui vaccin ineficace ori cu tehnicitate incorectă.
 TRATAMENTUL ITBL (1)

SCOP
 Prevenirea dezvoltarii unei TB active la persoanele care au venit în
contact cu o sursă de infecţie - bolnav cu TB pulmonară cu M (+).

 Se adresează în special copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, până la 19

de ani.

 Criterii de luat în consideraţie în stabilirea indicaţiilor:

 testul cutanat la PPD

 vârsta

 starea de imunitate a persoanei examinate

 Grupe de risc eligibile pentru tratament profilactic - contacți cu caz
TB (1)

1. nou-născuţii:
• caz TB sursă netratat descoperit odată cu nașterea copilului:
se administrează BCG în maternitate, se izolează nou-născutul în afara focarului
2-3luni (până la negativarea sursei), fără a i se administra tratament.
• caz TB sursă cunoscut aflat în DOT de minim 6 săptămâni:
se administrează BCG în maternitate; nu se administrează tratament nou-născutului.
• când cazul sursă sau nou-născutul nu pot fi izolați:
Izoniazidă în ritm zilnic 3 luni acasă pentru nou-născut, apoi TCT; dacă:
 TCT negativ – nou-născutul se vaccinează BCG;
 TCT pozitiv – se efectuează radiografie toracică şi dacă:
 R-grafie fără modificări – tratament profilactic încă 3 luni;
 R-grafie cu modificări – considerat TB boală, deci tratament antiTB.

Sursa Ghidul Național

al PNPSCT, 2015
Grupe de risc eligibile pentru tratament profilactic - contacți cu caz TB (2)

2. copiii și adolescenții până la 19 ani:

• cei cu TCT pozitiv, timp de cel puţin 6 luni;
• cei cu TCT negativ timp de 3 luni, apoi în caz de viraj tuberculinic la
retestare (TCT pozitivat), chimioprofilaxia se continuă până la cel puţin 6
luni,
• în caz de TCT negativ persistent, chimioprofilaxia se întrerupe numai dacă
dispare sursa de contagiune (negativare bacteriologică sau izolare).

Sursa Ghidul Național

PNPSCT, 2015
 Grupe de risc eligibile pentru tratament profilactic (3)

3. adulţii până la 35 ani cu factori de risc şi IDR pozitiv:

• boli imunosupresoare (leucemii, limfoame, boala Hodgkin,

imunodeficienţe câştigate sau dobândite);

• imunosupresie medicamentoasă (chimiotereapie anticanceroasă,

steroizi);
• insuficienţă renală cronică;

• pneumoconioze;

• diabet zaharat insulino-dependent prost controlat;

• sindrom de malabsorbţie, subnutriţie cronică, ulcer duodenal cronic;

• gastrectomizaţi, în special cei cu nutriţie proastă.

4. persoanele HIV (+) și cele supuse terapiei biologice

imunosupresoare (tip anti-TNFa), indiferent de vârstă, dacă se
poate dovedi infecția TB latentă.

Sursa Ghidul Național

PNPSCT, 2015
Recomandări OMS 2019 de screening pentru ITBL Recomandări PNPSCT 2015 de screening pentru iTBL

Populație infectată HIV Populația infectată HIV

Adulți și adolescenți infectați HIV, cu test cutanat Infectații HIV
necunoscut sau pozitiv (indiferent de gradul de
imunosupresie, tratament anterior TB, tratament ARV,
inclusiv femei însărcinate)
Copiii <12 luni infectați HIV contacți cu un caz TB (6 luni H)
Copiii >12 luni infectați HIV indiferent de contact TB (6 luni
H)
Toți copiii infectați HIV care au încheiat tratament TB (6 luni
H)
Populație neinfectată HIV Populație neinfectată HIV
Adulți, adolescenți și copii contacți domiciliari cu caz TB Contacți în vârsta de până la 19 ani ai pacienților cu TB
confirmat bacteriologic pulmonară cu microscopie pozitivă
Pacienți la care se inițiază trtament antiTNF, pacienți în curs Pacienți supuși terapiei biologice antiTNF și pacienții cu
de dializă, pacienți ce urmează să sufere un transplant de transplant de organe sau hematologice
organe sau hematologic și pacienți cu silicoză
În țări cu incidență TB mică: prizonieri, lucrători în sănătate, Bolnavi până la35 ani cu afecțiuni cronice cu risc important
imigranți din țări cu TB>, homelessi, consumatori de de imunsupresie sau în tratament cu imunosupresoare
droguri
Nu se recomandă testare sistematică ITBL la: diabetici,
alcoolici, fmători, subponderali dacă nu fac parte din unul
din grupele de mai sus
 TRATAMENTUL ITBL (3)

REGIM TERAPEUTIC

 Monoterapie cu Izoniazidă (H) administrată zilnic (7/7) 10 mg/kgc/zi la

copii şi 5 mg/kgc/zi la adulţi (maxim 300 mg/zi), timp de cel puţin 6 luni.

 În cazul unui contact cu sursă bK H-rezistentă, tratamentul poate fi

efectuată cu alte 2 medicamente (9 -12 luni) sau cu Rifampicină, 10
mg/kgc/zi, zilnic, cu o durată de 6-12 luni (dupa experienta diversilor
autori).

 Terapia dublă sau cu mai multe medicamente este în principiu

interzisă
 MĂSURI DE CONTROL PENTRU A ÎMPIEDICA
RĂSPÂNDIREA NOZOCOMIALĂ A TB

 Măsuri generale de prevenire a infecţiei:

 tratamentul prompt al bolnavilor diagnosticaţi;
 igiena tusei;
 diluţia bacililor în atmosferă: ventilaţie eficientă, lumină naturală
(radiaţia solară), radiaţia ultravioletă.
 MĂSURI DE CONTROL PENTRU A ÎMPIEDICA
RĂSPÂNDIREA NOZOCOMIALĂ A TB
 Măsuri speciale, în unităţile de îngrijire a bolnavilor de
TB:
 spitalizarea bolnavilor cu TB pulmonară cu microscopie pozitivă, în faza
intensivă, în condiţii adecvate de habitat;
 doar pacienţii cu tuberculoza confirmată pot fi admişi în secţia de TB;
 pacienţii cu TB vor fi izolaţi de ceilalţi; în cazul în care aceştia se deplasează în
spaţii comune sau alte secţii vor purta măşti chirurgicale pentru evitarea
contaminării aerului în zonele vizitate;
 se va evita contactul persoanelor infectate HIV cu bolnavi de TB, în special cu
cei cu microscopie pozitivă;
 personalul medical va folosi obligatoriu măşti de protecţie a respiraţiei, în
special în zonele cu risc crescut (camere de recoltare a sputei, saloane cu
pacienţi contagioşi, laborator, în timpul procedurilor producătoare de aerosoli,
servicii de bronhologie);
 MĂSURI DE CONTROL PENTRU A ÎMPIEDICA
RĂSPÂNDIREA NOZOCOMIALĂ A TB

 Măsuri speciale, în unităţile de îngrijire a bolnavilor de

TB:
 recoltarea sputei se va face în spaţii special amenajate şi în recipiente care
ulterior se incinerează;
 va fi asigurată ventilaţia adecvată naturală sau artificială, pentru toate spaţiile
în care sunt internaţi bolnavi cu TB, şi flux de aer dirijat şi filtru HEPA în
spaţiile în care sunt internaţi bolnavi cu MDR- TB;
 desemnarea unor persoane din unitate care vor fi responsabile de constituirea
şi menţinerea unui program de control al infecţiei tuberculoase;
 dezinfectarea chimică a suprafeţelor potenţial contaminante
NOTIUNI DE
EPIDEMIOLOGIE A
TUBERCULOZEI
 DEFINIŢII

 Infecţia tuberculoasă – infecţie latentă cu MTB, fără manifestări

clinice, radiologice sau bacteriologice

 Tuberculoza activă (boala) – prezenţa de manifestări clinice şi/sau

radiologice determinate de multiplicare MTB în organismul uman şi de
răspunsul acestuia

 Cazul de tuberculoză – pacientul cu tuberculoză activă confirmată

bacteriologic sau diagnosticată de un medic pneumolog, la care se
decide iniţierea tratamentului antituberculos
 INDICATORI EPIDEMIOMETRICI (I)

 Incidenţa – numărul de cazuri de tuberculoză nou diagnosticată în decurs de

un an raportat la 100.000 de locuitori. Este cel mai uzitat indicator pentru
aprecierea endemiei TB este util in special pentru aprecierea trend-ului.
 Pentru aprecierea bunului mers al unei endemii TB un indicator foarte

sensibil este incidenţa TB la copii.

 Incidenţa TB la copii scade odată cu scăderea numărului de surse dintr-un

teritoriu.
 Rata de detectie a cazurilor: CDR (Case Detection Rate) inseamna
procentul de cazuri notificate di totalul cazurilor estimate. Nu trebuie sa scada
sub 70%
 INDICATORI EPIDEMIOMETRICI (II)

 Pentru aprecierea complexa a endemiei, este necesara coroborarea mai

multor indicatori
 Mortalitatea – numărul de decese datorate tuberculozei în decurs de
un an raportat la 100.000 de locuitori. Este cel mai sensibil indicator
pentru aprecierea endemiei TB.

 Prevalenţa – numărul de cazuri de tuberculoză existente în comunitate

la un moment dat raportate la 100.000 de locuitori. Da informatii despre
totalitatea surselor existente intr-un teritoriu. Prevalenta scade mai greu
decat incidenta

 Prevalenţa infecţiei – procentul din populaţie infectată cu tuberculoză

la un moment dat
 Incidenţa infecţiei (riscul anual de infecţie) – procentul din populaţie
nou infectată în decursul unui an
 TB IN ROMANIA
 Romania este tara cu endemia TB cea mai mare din UE.
 Romania furnizeaza anual aproape 1/3 din totalul cazurilor
UE

 Desi in Romania se regaseste cea mai serioasa endemie TB

din UE, incidenta TB scade continuu de la un maximum de
136%000 locuitori in anul 2002 la 74%000 locuitori in 2015.
 In intervalul 2002 – 2015 incidenta TB a scazut in

Romania cu aproximativ 50%

 Mortalitatea prin TB a scazut, de asemenea continuu: de la

10%000 in 2002 la 5,4%000 in 2014.
 In intervalul 2002 – 2014 mortalitatea prin TB in Romania

a scazut cu aproximativ 50%

 INCIDENȚA GLOBALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA
1972 – 2019
Baza Națională de Date PNPSCT actualizată ȋn 31 mai
2019
%oo
160
o
138.8 142.9
140 133.4
134.1 125.3
120 136.3 116.1 110.4
110 104.8
100 102.6 109.7 95.387.7
83.6 77.674.6
80
61 70 71.7 62.8 59.1
60
55.8 64.8 57.1
40
20
0

9 7 2 9 7 5 9 80 98 5 99 0 9 9 5 0 01 0 0 2 0 0 3 00 4 0 0 5 0 06 00 7 00 8 0 09 0 10 0 1 1 0 12 01 3 0 1 4 0 15 01 6 0 1 7 0 18 0 1 9
1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Rata incidenței a scăzut cu 60% între 2002-2019

 NUMĂRUL CAZURILOR NOI ŞI A RECIDIVELOR ȊNREGISTRATE ȊN ROMȂNIA ȊN
PERIOADA 1965-2019
Baza Naţională de Date PNPSCT actualizată ȋn 31 mai 2019
40000

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
 PREVALENȚA MAXIMĂ A TB ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002-2019
Baza Națională de date PNPSCT actualizată ȋn 31 mai 2019
%oo
250o

200 193.7 200.2

183.2 186.7
176.2
166 163 170.7
157.1 152.2
150 142
127.8 121.5
116.2
105.8 100.9 95.9
100 91.1

50

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Rata prevalenței a scăzut cu 54.5% înte 2004-2019

RATA MORTALITĂȚII TB ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA
1985-2018
Baza Națională de date PNPSCT actualizată ȋn 31 mai 2019
 INCIDENȚA GLOBALĂ A TB LA COPII ÎN ROMÂNIA ÎNTRE 2002 – 2019
PNPSCT - Baza Națională de Date TB actualizată ian. 2019 și date pentru
TESSy 31 aug. 2018
60
%ooo
copii
50 48.1
42.1
40 38.2

29.9 29.4 29.9

30 28.9 28
25.6 24
22.7 22.2 20.7 21.3
19.5
20 17.4 17.8

12.8
10

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Incidența Globală la copii a scăzut cu 73,4% între 2002-2019

 NUMĂRUL DE CAZURI MDR / XDR-TB ÎNREGISTRATE ÎN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2008 – (9 luni) 2019
Baza Națională de date PNPSCT actualizată ȋn 31 mai
2019

Nr cazuri
792
800
684 MDR XDR
700 624
574 548 579
600 532 538
470
500
372 353
400
300 215
200
53 41 56 58 71 68 60 43
100 26 27 34 27
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 9 luni
2019
 REZULTATUL LA TRATAMENT AL CAZURILOR PULMONARE
CONFIRMATE (C + și M + cu NUCLA), ÎNREGISTRATE ÎN
ANUL 2017 (CU EXCEPŢIA MDR) ȘI A CAZURILOR MDR-TB
PULMONARE ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2016
Baza Națională de Date PNPSCT actualizată ȋn 31 mai 2019

V S V+S D E A+P Continuă

CN 75.8% 10.4% 86.2% 7.9% 1.5% 3.8% 0.4%
R 66.4% 11.1% 77.5% 9.5% 5.5% 6.8% 0.7%
ALTELE 36.4% 9.4% 45.7% 11.5% 18.1% 24.5% 0.2%
TB- 44.3% 3% 47.3% 20.4% 22.2% 9.7% 0.4%
MDR
 CONTROLUL TUBERCULOZEI ISTORIC

 1943-1972 - descoperirea unui tratament eficient

 1970 - ameliorarea indicatorilor, prin aplicarea chimioterapiei asociate de lungă
durată  scăderea interesului lumii ştiinţifice şi organizaţiilor publice
 1980
 deteriorarea infrastructurii pentru controlul TB, chimioterapie de scurtă
durată, permisiunea autoadministrării în ambulator  rată mai mare de
eşecuri şi de chimiorezistenţe
 startul epidemiei HIV, coinfecţia HIV/TB producând ulterior o epidemie
explozivă
 1994 – elaborarea strategiei DOTS, când OMS a declarat problema controlului TB
o urgenţă mondială
 1997 – OMS şi IUATLD au raportat pentru prima oară informaţii asupra
rezistenţei la droguri, din 35 de ţări
 Martie 1999 – grupul de lucru DOTS-Plus pentru MDR-TB
 2000 – GLC (Green Light Committee)
 Martie 2006 – OMS şi CDC atrag atenţia asupra XDR-TB
 STRATEGIA DOTS
 Potenţialul curativ al regimurilor moderne de chimioterapie se apropie de
100%.
 Dificultăţile aplicării lor eficiente la scară comunitară ţin de factori de ordin
social, economic şi psihologic.
 OMS, 1980 - declară tuberculoza drept urgenţă globală.
 1994 – OMS şi IUATLD propun adoptarea strategiei DOTS.
 DOTS este o strategie în cadrul căreia:
 lucrătorii din sănătate îşi urmăresc pacienţii înghiţind fiecare doză dintr-o

combinaţie puternică de medicamente;

 serviciile sanitare monitorizează evoluţia pacienţilor până când fiecare

dintre ei este vindecat;

 strategia DOTS face ca sistemul sanitar, şi nu pacientul, să fie

responsabil de succesul tratamentului!

 5 COMPONENTE CHEIE ALE STRATEGIEI
DOTS
 Angajamentul guvernelor pentru acordarea de sprijin activităţilor de control
al TB
 Detectarea cazurilor prin examen microscopic al sputei la pacienţii
simptomatici (D = Direct)
 Tratament standardizat, direct observat, cu durata de 6- 8 luni (O =
Observed). Directa Obsrvare a Tratamentului = DOT
 Aprovizionare neîntreruptă cu medicamente antituberculoase de calitate (T
= Treatment)
 Sistem standardizat de evidenţă şi raportare a cazurilor (S =
Standardized)
 PLANUL GLOBAL PENTRU STOPAREA TB
2011 – 2015 (OMS)

 Extinderea strategiei DOTS la cea mai inalta calitate

 Controlul problematicii asocierii TB cu factori agravanti: HIV – TB, MDR – TB
si TB in randurile populatiilor vulnerabile
 Imbunatatirea sistemului sanitar, bazat pe medicina primara (de familie)
 Antrenarea tuturor furnizorilor de sanatate in controlul TB
 Promovarea drepturilor asociatiilor pacientilor cu TB si parteneriatele
acestora cu organizatii de suport
 Promovarea cercetarii
 PROGRAMUL NAŢIONAL DE CONTROL
AL TB
 Elaborat cu asistenţa tehnică din partea OMS
 1997- 2000 (Ordin al MS nr. 773/1997)
 2001- 2005 (Ordin al MS nr. 91/2002)
 2007 – 2011:”NORME METODOLOGICE” de implementare a Programului de Control al TB”
(OM nr. 1577/16.09 2008)
 2015-2020: STRATEGIA NATIONALA DE CONTROL AL TUBERCULOZEI


 Ordinul nr. 1171 din 21.09.2015 pentru aprobarea Ghidului metodologic de implementare a
Programului național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei, cu modificările și
complectările ulterioare
 Ordinul ministrului sănătății nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și complectările
ulterioare

 Ordinul nr. 6 din 4. 01. 2018 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr.
1.171/2015 pentru aprobarea Ghidului metodologic de implementare a Programului național de
prevenire, supraveghere și control al tuberculozei
 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PNCT

 Menţinerea acoperirii cu DOTS a 100% din populaţie

 Menţinerea ratei de depistare a TB la nivelul de peste 70%
 Atingerea şi menţinerea ratei de succes de 85% pentru cazurile de TB
pulmonară confirmate bacteriologic
 Scăderea ratei mortalităţii prin TB la 8%ooo
 Asigurarea accesului la servicii adecvate de sănătate, în special pentru
grupurile populaţionale vulnerabile (homeless, populaţia rromă, cazuri
sociale, deţinuţi, imigranţi)
 Pana in anul 2011, toate obiectivele sus-mentionate au fost atinse si chiar
depasite
 3 ACTIVITĂŢI IMPORTANTE ALE PNCT

 Organizarea tratamentului antituberculos

 Organizarea depistării tuberculozei
 Prevenţia tuberculozei şi a infecţiei tuberculoase
ASIGURAREA CONDITIILOR DOT

 Creşterea accesibilităţii pacienţilor

 plasarea centrelor de tratament în mijlocul comunităţii
 implicarea medicilor de familie în urmărirea pacienţilor
 rezolvarea problemelor de transport
 necesitatea elaborării de ghiduri pentru pacienţi
 Îmbunătăţirea organizării centrelor de tratament
 Îmbunătăţirea comunicării cu pacientul:
 oferirea de informaţii despre boală şi tratament (căi de
transmitere, necesitatea administrării corecte a tratamentului,
reacţiile adverse ale tratamentului)
 antrenarea personalului în perfecţionarea tehnicilor de comunicare
cu pacientul
 ORGANIZAREA DEPISTĂRII

 Pasivă la simptomatici
 Activă la grupele populaţionale cu risc crescut (penitenciare, persoane
instituţionalizate, toxicomani)
 Examen bacteriologic al sputei în cazul suspecţilor
 Examen radiologic (util în special la cei cu simptome sugestive şi
examen M negativ)
PREVENŢIA INFECŢIEI ŞI A BOLII

 Tratamentul surselor
 Tratamentul ITBL

 Vaccinare BCG

 Evaluarea contacţilor