Sunteți pe pagina 1din 14

Romania in perioada

comunista Gheoghiu Dej si


Nicolae Ceausescu
Ce este comunismul?

Comunismul este acea ideologie socială, politică și economică care


are ca scop construirea unei societăți comuniste, anume a unei ordini
sociale fără clase și fără proprietate privată, în care mijloacele de
producție sunt deținute în comun și bunurile sunt împărțite în funcție de
nevoi. În teoria marxistă, comunismul este o etapă superioară a
societății, la care se poate ajunge tranzitând socialismul, etapa
intermediară în care este necesar controlul proletariatului asupra
economiei și politicului. 
Conducatorii din comunism
Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la naștere Gheorghe Gheorghiu, n. 8 noiembrie 1901,
Bârlad, Tutova, România – d. 19 martie 1965, București, România; pronunțat în română si a
fost liderul comunist al României din 1947 până la moartea sa și președinte al Consiliului de
Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.
Atitudinea politică a lui Gheorghiu-Dej a fost ambivalentă până la moartea lui Stalin, iar
imediat după aceea a început procesul de destalinizare a României[9], prin susținerea creării
industriei grele, eliminarea influenței culturale a URSS-ului, încurajarea sentimentelor
antisovietice și stabilirea de relații diplomatice cu statele occidentale capitaliste, inclusiv cu
Statele Unite ale Americii.
Nicolae Ceaușescu (n. 26 ianuarie 1918,Scornicești, Olt, România – d. 25 decembrie
1989, Târgoviște, Dâmbovița, România) a fost un dictator român, secretar general al Partidului
Comunist Român, șeful de stat al Republicii Socialiste România din 1967 până la căderea
regimului comunist, survenită în 22 decembrie 1989. La 22 decembrie 1989, printr-un decret
al CFSN semnat de Ion Iliescu, a fost constituit Tribunalul Militar Excepțional. La 25 decembrie
1989, soții Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați de acest tribunal în cadrul unui proces
sumar, condamnați la moarte și executați la câteva minute după pronunțarea sentinței.
Lider al romaniei-Gheorghe
Regimul Dej se caracterizează prin lupta pentru epurarea politică în
interiorul partidului și eliminarea adversarilor, epurare care a cunoscut trei etape:
Prima etapă începe în 1945 prin lichidarea/asasinarea lui Ștefan Foriș,
secretar general al Partidului până în aprilie 1944, și atinge punctul culminant în
1948 prin arestarea lui Lucrețiu Pătrășcanu care a fost condamnat la moarte și
executat. Responsabilitatea pentru decizia de înlăturare a lui Foriș a fost pe bună
dreptate atribuită lui Dej în perioada comunistă, însă există bănuieli că hotărârea
fusese luată la Moscova, deoarece un rol esențial în punerea ei în practică a fost
jucat de Emil Bodnăraș. Bodnăraș i-ar fi înmânat lui Foriș o notă dactilografiată
prin care i se ordona să predea toate materialele partidului și prin care era
autorizată arestarea sa la domiciliu. Bodnăraș i-a spus lui Foriș că ordinul venise
din Uniunea Sovietică.
Lider al romaniei-Gheorghe

A doua etapă a epurării a vizat pe Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu.
Vasile Luca a fost arestat în 16 august 1952, condamnat la moarte în 1954, pedeapsă
comutată în închisoare pe viață. Ana Pauker a fost arestată în 20 februarie 1953,
pentru o vreme, după care a trăit uitată în București. Teohari Georgescu a fost eliminat
din conducerea de partid și de stat o dată cu Ana Pauker și Vasile Luca. Teohari
Georgescu a fost reabilitat politic de Ceaușescu și reintrodus în Comitetul Central.
A treia etapă debutează în iunie 1957, an în care la Plenara din iunie sunt anihilați
Iosif Chișinevschi și Miron Constantinescu. Chișinevschi a fost "asociat" cu Miron
Constantinescu, construindu-se ficțiunea unei acuzațiile împotriva „deviaționiștilor” Ana
Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu au fost concepute de Miron Constantinescu,
Iosif Chișinevschi și Alexandru Moghioroș, sub supravegherea consilierilor sovietici,
dintre care cel mai important a fost Aleksandr Mihailovici Saharovski, consilierul
sovietic în probleme de securitate de pe lângă Ministerul de Interne. Un alt consilier
despre care se spune că a fost consultat a fost Mark Borisovici Mitin, membru al
Comitetului Central al PCUS.
Moartea lui Gheorghidiu

Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit pe 19 martie 1965 de cancer la plămâni. Au


existat numeroase zvonuri cu privire la o iradiere intenționată a liderului comunist în
timpul ultimei sale vizite la Varșovia, ca urmare a politicii sale tot mai independente.
Ion Mihai Pacepa aducea un argument în favoarea teoriei iradierii lui Dej, reproducând
afirmațiile lui Nicolae Ceaușescu, care îl informase despre cei „zece lideri internaționali
pe care Kremlinul i-a ucis sau a încercat să-i ucidă” (László Rajk și Imre Nagy din
Ungaria; Lucrețiu Pătrășcanu și Gheorghiu-Dej din România; Rudolf Slánský și Jan
Masaryk din Cehoslovacia; șahinșahul Iranului; liderul Palmiro Togliatti din Italia;
președintele american John Fitzgerald Kennedy și liderul chinez Mao Zedong).
Nicolae Ceausescu

Puternic susținut de primul ministru Ion Gheorghe


Maurer, Nicolae Ceausescu profitând cu abilitate de disensiunile
dintre cele trei grupuri, la 22 martie 1965, în cadrul Plenarei C.C. al
PMR este ales prim-secretar al partidului. Cu această ocazie se
ajunge la un compromis în urma căruia Chivu Stoica este ales în
fruntea Consiliului de stat, iar Maurer la conducerea guvernului. Cel
care va conduce România aproape un sfert de veac a fost ales doar
de 5 persoane: Ion Gh. Maurer, C. Stoica, E. Bodnăraș, AI. Drăghici
și Gh. Apostol.
Prima etapa a regimului comunist instaurat de
Nicolae Ceausescu

Prima fază a regimului ceaușist (1965-1971) se caracterizează printr-


o relativă liberalizare. Este adoptată o nouă constituție (1965), este
schimbată denumirea țării în Republica Socialistă România, iar Partidul
Muncitoresc Român devine Partidul Comunist Român. Pe plan intern
este sprijinită inițiativa particulară în comerț, îmbunătățirea gradului de
confort al populației și construirea de locuințe proprietate personală.
Se produce desovietizarea și liberalizarea vieții culturale prin eliminarea
autorilor sovietici și reluarea publicării clasicilor literaturii universale. În
învățământ se revine la sistemul tradițional, autorii români sunt reintroduși
în manuale și se introduce studiul limbilor occidentale în școli.
În plan extern, este adoptată o politică de independență față
de Moscova, se stabilesc relații diplomatice cu Republica Federală
Germană (1967), iar în august 1968 este criticată intervenția trupelor
Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia, România refuzând să participe la
înăbușirea revoltei antico-muniste din această țară.
Pe plan intern între anii 1967 -1971 sub conducerea noului președinte
sunt luate unele măsuri liberale de sprijinire a inițiativei particulară în
comerț, îmbunătățirea gradului de confort al populației şi construirea de
locuințe proprietate personală.
Orașele tot mai dens populate de muncitorii aduși ca urmare a
puternicelor măsuri de industrializare sunt „invadate” de numeroase
cartiere și blocuri de locuință. Din păcate pentru a se crea loc acestor
construcții au căzut victimă vechi clădiri istorice și biserici, unele chiar din
secolul XIX-lea sau mai vechi.
A doua faza a regimului comunist condus de
Nicolae Ceuasescu

A doua fază a regimului ceaușist, neostalinistă (1971-1980), are ca punct de pornire vizitele
făcute de Ceaușescu în China şi Coreea de Nord, liderul român este încântat de modelul
ideologic promovat de aceste țări s-a hotărât să-l
aplice și în România. Astfel, la Plenara CC al PCR din noiembrie 1971 s-a deschis calea către
noua revoluție culturală. În ședința Comitetului Politic al C.C. al P.C.R. (iulie 1971) sunt lansate
tezele din iulie, care întrerup cursul liberalizării, se decide accentuarea vieții politice şi
ideologice, accelerarea îndoctrinării populației şi controlul strict al tuturor activităților de către
activiștii de partid. Se producea o reîntoarcere la autoritarismul politic.
Este introdus principiul „rotirii cadrelor”, ce permitea marginalizarea grupurilor contestatare
din partid, de înlocuire a vechii gărzi cu cadre tinere fidele doctrinei nou introduse, iar din 1972
membrii familiei Ceaușescu şi rudele sunt plasați în posturi cheie.
Va multumim pentru atentie!

S-ar putea să vă placă și