Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semiologie Ii
Semiologie Ii
Șocul apexian
Cauzele modificării poziției șocului apexian
o Cardiace
• hipertrofia ventricolului stâng
• mărirea globală a inimii drepte
• cardiomegalie globală
• dextrocardia
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Șocul apexian
Cauzele modificării poziției șocului apexian
o Extracardiace
• pleureziile masive, pneumotorax, tumori mediastinale
• ascita, sarcina, meteorismul
• presiunea scăzută dintr-un hemitorace (atelectazie
pulmonară, pahipleurită, fibrotorax)
• procese pulmonare cu hiperinflaţie (emfizem, astm
bronşic)
• modificările toracelui tip cifoscolioză
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Șocul apexian
Cauzele modificării intensității șocului apexian
o Fiziologice - creşte la atleţi, în efort, în condiţiile unui
perete toracic subţire
o Patologice
• Creștere – HVS, HTA, valvulopatii aortice, insuficiență
mitrală
• Diminuarea – stenoză mitrală, CMD, IMA, insuficiență
cardiacă
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
o Pacientul poate fi examenat în:
• decubit dorsal
• decubit lateral stâng
• ortostatism sau șezând
• în expir profund
• după un efort fizic moderat (dacă permite)
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomotul 1 (Z1) este constituit din următoarele
componente:
o închiderea valvelor atrioventriculare
o vibrațiile miocardului ventricular
o vibrațiile pereților aortei și arterei pulmonare
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Intensitatea Z1 este determinată de:
• integritatea închiderii valvelor
• mobilitatea acestora
• viteza de închidere
• statusul contractilităţii ventriculare
• caracteristicile de transmisie prin perete şi cavitatea
toracică
• caracteristicile fizice ale structurilor vibratorii
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomotul 2 (Z2) este mai scurt, cu tonalitate înaltă și cu
maxim auscultatoric la baza cordului.
Apare după pauză scurtă (sistolică)
După care urmează pauză lungă (diastolică)
Nu coincide cu șocul apexian și pulsația carotidelor
Este constituit din următoarele componente:
o închiderea valvelor semilunare
o vibrațiile pereților aortei și arterei pulmonare
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Intensitatea Z2 este determinată de:
• integritatea închiderii valvelor semilunare
• mobilitatea acestora
• viteza de închidere
• caracteristicile de transmisie prin perete şi cavitatea
toracică
• caracteristicile fizice ale structurilor vibratorii
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomotul 3
• Se ascultă rar, deseori la copii
• Apare în faza umplerei pasive rapide ventriculare
• De tonalitate joasă și intensitate slabă
• Se ascultă peste 0,12-0,15 sec după Z2
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomotul 4
• Se ascultă rar, deseori la copii
• Apare în faza umplerei rapide ventriculare în sistola
atrială
• De tonalitate joasă și intensitate slabă
EXAMENUL OBIECTIV AL
CORDULUI
Focarele de auscultație
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Focarele de auscultație
• Focarul mitralei – sp. V i.c. stg. l.m.c.
• Focarul aortei – sp.II i.c. dr. parasternal
• Focarul pulmonarei – sp.II i.c. stg. parasternal
• Focarul tricuspidei – la baza apendicelui xifoid
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei
timpi
o In mod fiziologic, dar şi patologic pot apărea zgomote
suplimentare, determinând un ritm în trei timpi, care
seamănă cu galopul unui cal.
o In funcţie de poziţia din timpul diastolei se disting:
galop protodiastoloc
galop presistolic
galop de sumaţie (mezodiastolic)
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei timpi
• Galopul protodiastolic sau ventricular apare în prima fază
a diastolei, cea de umplere rapidă şi coincide cu Z3
fiziologic
• Este produs de distensia suplimentară a VS de către
sângele din AS în timpul de umplere rapidă, adăugându-se
la un volum restant postsistoloic
• Apariţia lui semnifică insuficienţă ventriculară stângă sau
dreaptă
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei timpi
După sediul ventriculului în care se produce, poate fi: galop
stâng şi drept
• Galopul stâng se aude endoapexian şi în decubit lateral
stâng
• se accentuează la sfârşitul expirului
• nu variază cu poziţia ceea ce-l deosebeşte de Z3 fiziologic
• Galopul drept se aude la nivelul apendicelui xifoid sau pe
marginea stângă a sternului
• se accentuează în inspir
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei timpi
Galopul presistolic sau atrial
• se percepe la sfârşitul diastolei şi precede Z1
• coincide în timp cu Z4 și are frecvenţă joasă
• Este produs de contracţia atrială care împinge sângele într-un
ventricul care opune rezistenţă la umplere din cauza :
distensibilităţii scăzute (st. aortică şi pulmonară,
cardiomiopatia hipertofică obstructivă)
presiunii telediastolice crescute (insuficiența aortică)
complianţei scăzute (miocardite, CMD)
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
Auscultația cordului
Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei
timpi
Galopul mezodiastolic sau de sumaţie
• rezultă din unirea galopului protodiastolic cu cel
presistolic
• poate să apară prin :
scurtarea diastolei (în tahicardii)
alungirea timpului de conducere atrioventriculară (bloc
AV gr. I)