SEMIOLOGIE

EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Inspecția regiunii precordiale. La examenul zonei

precordiale pot fi observate bombări sau retracţii.
o Bombări în regiunea precordială apar în pericardita
exudativă cu lichid în cantitate mare şi în dilatări ale
inimii apărute în copilărie
o Retracţia regiunii precordiale apare în simfize
pericardice, după pericardita constrictivă cu
mediastinopericardită
o Pulsaţiile regiunii precordiale constau în şocul apexian
sau impulsul apical şi pulsaţii patologice
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Palparea - se face cu bolnavul în decubit dorsal şi

ulterior în decubit lateral stâng; la nevoie palparea se
face în poziţie şezândă sau în ortostatism.
 Prin palparea regiunii precordiale se caută:
o modificările şocului apexian
o modificările patologice ale dinamicii valvelor cardiace
o frecătura pericardică
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Șocul apexian - pulsaţie vizibilă şi palpabilă la nivelul

spaţiului V ic pe linia medioclaviculară stângă pe o
suprafaţă de aproximativ 2 cm
 Cauzele modificării poziției șocului apexian
• cardiace
• extracardiace
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Șocul apexian
 Cauzele modificării poziției șocului apexian
o Cardiace
• hipertrofia ventricolului stâng
• mărirea globală a inimii drepte
• cardiomegalie globală
• dextrocardia
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Șocul apexian
 Cauzele modificării poziției șocului apexian
o Extracardiace
• pleureziile masive, pneumotorax, tumori mediastinale
• ascita, sarcina, meteorismul
• presiunea scăzută dintr-un hemitorace (atelectazie
pulmonară, pahipleurită, fibrotorax)
• procese pulmonare cu hiperinflaţie (emfizem, astm
bronşic)
• modificările toracelui tip cifoscolioză
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Șocul apexian
 Cauzele modificării intensității șocului apexian
o Fiziologice - creşte la atleţi, în efort, în condiţiile unui
perete toracic subţire
o Patologice
• Creștere – HVS, HTA, valvulopatii aortice, insuficiență
mitrală
• Diminuarea – stenoză mitrală, CMD, IMA, insuficiență
cardiacă
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Frecătura pericardică - este corespondentul

palpator al semnului stetacustic şi apare prin
depunerea de fibrină între cele două foiţe
pericardice. Apare în pericardita uscată, se palpează
mai bine în zona mezocardiacă atât în sistolă cât şi
în diastolă şi se intensifică dacă bolnavul se apleacă
în faţă sau la apăsarea cu palma pe peretele toracic.
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
o Pacientul poate fi examenat în:
• decubit dorsal
• decubit lateral stâng
• ortostatism sau șezând
• în expir profund
• după un efort fizic moderat (dacă permite)
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului se începe cu determinarea celor

două zgomote cardiace la nivelul mitralei unde
zgomotul 1 este mai intens, apoi se ascultă la nivelul
bazei inimii unde este mai intens zgomotul 2.
 Zgomotul 1 este mai intens, cu tonalitate joasă cu
început şi sfârşit mai puţin net şi cu maxim ascultatoric
în focarul mitralei.
 Apare după pauză lungă (diastolica)
 După Z1 urmează pauză scurtă (sistolică)
 Coincide cu șocul apexian și pulsația carotidelor
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Zgomotul 1 (Z1) este constituit din următoarele
componente:
o închiderea valvelor atrioventriculare
o vibrațiile miocardului ventricular
o vibrațiile pereților aortei și arterei pulmonare
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Intensitatea Z1 este determinată de:
• integritatea închiderii valvelor
• mobilitatea acestora
• viteza de închidere
• statusul contractilităţii ventriculare
• caracteristicile de transmisie prin perete şi cavitatea
toracică
• caracteristicile fizice ale structurilor vibratorii
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Zgomotul 2 (Z2) este mai scurt, cu tonalitate înaltă și cu
maxim auscultatoric la baza cordului.
 Apare după pauză scurtă (sistolică)
 După care urmează pauză lungă (diastolică)
 Nu coincide cu șocul apexian și pulsația carotidelor
 Este constituit din următoarele componente:
o închiderea valvelor semilunare
o vibrațiile pereților aortei și arterei pulmonare
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Intensitatea Z2 este determinată de:
• integritatea închiderii valvelor semilunare
• mobilitatea acestora
• viteza de închidere
• caracteristicile de transmisie prin perete şi cavitatea
toracică
• caracteristicile fizice ale structurilor vibratorii
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Zgomotul 3
• Se ascultă rar, deseori la copii
• Apare în faza umplerei pasive rapide ventriculare
• De tonalitate joasă și intensitate slabă
• Se ascultă peste 0,12-0,15 sec după Z2
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Zgomotul 4
• Se ascultă rar, deseori la copii
• Apare în faza umplerei rapide ventriculare în sistola
atrială
• De tonalitate joasă și intensitate slabă
EXAMENUL OBIECTIV AL
CORDULUI
Focarele de auscultație
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Focarele de auscultație
• Focarul mitralei – sp. V i.c. stg. l.m.c.
• Focarul aortei – sp.II i.c. dr. parasternal
• Focarul pulmonarei – sp.II i.c. stg. parasternal
• Focarul tricuspidei – la baza apendicelui xifoid
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei
timpi
o In mod fiziologic, dar şi patologic pot apărea zgomote
suplimentare, determinând un ritm în trei timpi, care
seamănă cu galopul unui cal.
o In funcţie de poziţia din timpul diastolei se disting:
 galop protodiastoloc
 galop presistolic
 galop de sumaţie (mezodiastolic)
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei timpi
• Galopul protodiastolic sau ventricular apare în prima fază
a diastolei, cea de umplere rapidă şi coincide cu Z3
fiziologic
• Este produs de distensia suplimentară a VS de către
sângele din AS în timpul de umplere rapidă, adăugându-se
la un volum restant postsistoloic
• Apariţia lui semnifică insuficienţă ventriculară stângă sau
dreaptă
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei timpi
 După sediul ventriculului în care se produce, poate fi: galop
stâng şi drept
• Galopul stâng se aude endoapexian şi în decubit lateral
stâng
• se accentuează la sfârşitul expirului
• nu variază cu poziţia ceea ce-l deosebeşte de Z3 fiziologic
• Galopul drept se aude la nivelul apendicelui xifoid sau pe
marginea stângă a sternului
• se accentuează în inspir
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
 Auscultația cordului
 Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei timpi
 Galopul presistolic sau atrial
• se percepe la sfârşitul diastolei şi precede Z1
• coincide în timp cu Z4 și are frecvenţă joasă
• Este produs de contracţia atrială care împinge sângele într-un
ventricul care opune rezistenţă la umplere din cauza :
 distensibilităţii scăzute (st. aortică şi pulmonară,
cardiomiopatia hipertofică obstructivă)
 presiunii telediastolice crescute (insuficiența aortică)
 complianţei scăzute (miocardite, CMD)
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Zgomote cardiace supraadăugate. Ritmuri în trei
timpi
 Galopul mezodiastolic sau de sumaţie
• rezultă din unirea galopului protodiastolic cu cel
presistolic
• poate să apară prin :
 scurtarea diastolei (în tahicardii)
 alungirea timpului de conducere atrioventriculară (bloc
AV gr. I)