VIDEXTRACTORUL

DEFINITIE
 Vidextractorul (ventuza obstetricala)
este un instrument de flexie, tractiune
limitata si rotatie indusa, destinat
extragerii fatului pe cai naturale din
canalul obstetrical pentru terminarea
rapida a nasterii in conditii de securitate
pentru mama si fat.
Istoric
 De la descoperirea sa, ventuza a inlocuit
forcepsul aproape complet in tarile
nordice ( Suedia, Danemarca), este
populara in Africa si Asia, dar patrunde
mai lent in Anglia, America de Nord,
America de Sud si Australia. In SUA
frecventa utilizarii ventuzei a crescut,
intre 1992 si 1997,dublandu-se fata de
forceps.
Descriere si caracteristici fizice
 Toate ventuzele prezinta :
1.Partea extractoare: O cupa metalica sau din plastic cu diametrul de
4-6cm (3 marimi)
-forma: joasa, cu inaltime de 2cm (ciuperca) sau inalta-conica, cilindrica.
2.Tractiunea se produce:
- direct pe cupa printr-un lant (Malmstrom)
- Printr-un tub semiflexibil (Catana Dragotescu, Alessandrescu I)
- -printr-o tija rigida lunga (Alessandrescu II) sau scurta (Bret)
3.Aparatul de producere a presiunii negative intre cupa si capul
fetal:
-pompa actionata manualMalmstrom,
-cu pedala (Alessandrescu II, Catana-Dragotescu)
- electric (Alessandrescu I)
- Presiunea negativa este inregistrata de un manometru gradat in
zecimi de kg/cm2 interpus intre pompa si partea extractiva.
 Caracteristici fizice
 Presiunea atmosferica=760mmHg=1pascal=1N/m2
 Dimensiunea cupulei determina aderenta la pielea scalpului; S cerc=πR2
 In functie de D cupei:
 Mica ventuza –S=7,06cm2
 Ventuza medie-S=12,56cm2
 ventuza mare-S=19,63cm2
 Depresia produsa la aplicarea ventuzei=800mbar=800g/cm2
 F mica ventuza=S1x0,8=5,64Kg
 Fventuza mijlocie=S2x0.8=10,04kg
 F ventuza mare=S3x0.8=15,70kg
 Pentru marea ventuza,efortul expulziv+ forta de tractiune=23kg+15Kg
 -pielea capului fetal este aspirata de ventuza , care provoaca punerea
in tensiune
 Zona de actiune a ventuzei nu este situata la nivelul zonei de
aplicare, dar la periferia mobilului cefalic
Indicatii
 Materne:-singurele care au ramas valabile
pentru scoala romaneasca:
Patologie materna care necesita grabirea expulziei:
○ Eclampsie, preeclampsie, cardiopatie, insuf.
Respiratorie, tetraplegie, anevrism cerebral, retinopatie
Patologie care contraindica efortul expulziv:
eventratii, hernii, operatii recente abdominale,
cicatrici uterine
Epuizare materna in expulzie
Ind de terminare a nasterii la parturienta cu infectii
intrapartum
Indicatii
 Fetale:
Suferinta fetala medie, usoara
 De progresie a nasterii:
Lipsa de progresie a travaliului prin
hipodinamie uterina necorectabila cu
oxitocina
Oprirea progresiei capului fetal la orice nivel
al excavatiei prin defect de flexie sau rotatie
Degajarea capului in cezariana pentru a
reduce dimansiunile inciziei
Contraindicatii
 Prematurul <34 saptamani
 Prezentatiile transversa, pelvina , deflectate : faciala, frontala,
 Dilatare cervicala incompleta
 Prezentatie neangajata
 Varietate de pozitie nedeterminata
 Prezenta unei bose sero-sangvinolente importante
 Sindroame hemoragice la nou nascut(hemofilie, trombopenie
fetala, consum matern de fenobarbital)
 Tulburari de mineralizare osoasa fetala: osteogeneza imperfecta
 Bazin cu calus vicios
 Disproportie fat bazin/macrosomie fetala
 Operator neexperimentat
 Anestezie generala
 Mama necooperanta
 Conditii
Clasificarea ACOG a
prezentatiei in bazinul
matern 1994
Clasificarea Definitie Nivel fata de planul
ACOG 1994 spinelor sciatice
La stramtoarea Prezentatie vizibila, +3, +4
inferioara atinge planseul pelvin,
rotatie<45⁰

Joasa A La stramtoarea mijlocie, >+2

rotatie<45⁰
Joasa B La stramtoarea mijlocie, >+2
rotatie>45⁰

medie Prezentatie angajata <+2

Inalta Prezentatie neangajata <0

Conditii
 Indicatie corect pusa
 Sala de nasteri in apropierea salii de operatie pentru a face
o cezariana rapid in caz de esec
 Consimtamantul informat pentru manevra semnat de
pacienta
 Asepsie perfecta
 Vezica goala sau golita prin sondaj
 Membrane rupte
 Prezentatie craniana
 Col complet dilatat
 Stabilirea cu certitudine a : prezentatiei, pozitiei, varietatii de
pozitie, inaltimea prezentatiei, grad de deflexie si asinclitism
Tehnica
 Verificarea conditiilor de mai sus
 Stabilirea cu certitudine a : prezentatiei, pozitiei,
varietatii de pozitie, inaltimea prezentatiei, grad de
deflexie si asinclitism
 Acest lucru e important deoarece , cupa se aplica
cat mai aproape de occiput; (cu cat e mai lung
bratul parghiei-distanta intre articulatia occipito-
alantoidiana si occiput, cu atat va fi mai usoara
flexia si mai mica forta de tractioune necesara
obtinerii acestei flexii)
 -o eroare de diagnostic faca din ventuza un
instrument de deflexie, sursa de distocii)
Tehnica
 Tuseul vaginal va cauta: suturile si
fontanelele
 Palparea abdominala va stabili pozitia
spatelui fetal si a occiputului
 In caz de dubiu (bosa, asinclitism)-
ecografia in sala de nastere va evidentia
pozitia coloanei si a globilor oculari; se
vor cauta la nivel cerebral si alte rapoarte
care ne permit orientarea : cerebel,
talamus
 Tehnica
 Pozitia corecta a cupei pe capul
fetal garanteaza succesul
manevrei
 Cupa se aplica in punctul de
flexie.
 Acesta este situat pe sutura
sagitala la 2-3cm inaintea micii
fontanele, la intersectia
diametrului sincitio-mentonier si
scalpul fetal.
 In final, cu cat e mai mare bratul
fortei (distanta intre articulatia
atloido-occipitala si occiput) pe
care actioneaza instrumentul cu
atat mai usoara va fi flexia
capului si cu atat mi mica va fi
forta de tractiune.
Tehnica
 Fara anestezie generala-parturienta trebuie
sa efectuieze eforturi expulzive in
contractie.
 Forta este data de : 40%-vidextractor+60%
contractii uterine si abdominale
 De cele mai multe ori se foloseste ventuza
mare care va face o priza mai solida
 Introducerea cupei se face in intervalul
dintre 2 contractii
Tehnica
 Dupa aplicarea cupei se verifica imediat sa nu
fie prins col sau vagin intre cupa si prezentatie
 T1-depresie (<1 min) pana la 200mbar-pentru a
verifica rapid ca nici un element de parti moi nu
este prins intre cupa si prezentatie
 T2-depresie rapida (<1min) pana la 800mbar
 si T3-o tractiune imediata pe ventuza in sinergie
cu contractiile uterine si contractiile musculaturii
abdominale
 Depresia este mentinuta intre contractii pentru a
evita ca extremitatea cefalica sa ascensioneze
Tehnica
 Daca conditiile locale o permit (cap fetal
accesibil, fara risc de interpozitie a tesuturilor
moi materne), se poate face o depresie
rapida pana la 800mbar intr-un singur timp.
 Pielea capului e aspirata de ventuza, ceea
ce produce punerea sa in tensiune. Zona de
actiune a ventuzei nu e situata la nivelul
zonei sale de aplicatie, ci la periferia
mobilului cefalic.
 Tehnica-orientarea tractiunii
 Se face in functie de :
 Varietatea de pozitie a capului fetal
 Inaltimea sa in excavatie
 T1-Flexia: tractiunea flecteaza capul fetal:in functie de varietatea de pozitie exista 6
directii de tractiune posibila:
 OISA-jos si dreapta
 OIDA-in jos si la stanga
 OIST-orizontal si la dreapta
 OIDT-0rizontal si la stanga
 OISP-in sus si la dreapta
 OIDP-in sus si la stanga
 Daca craniul e bine flectat, acest timp nu mai e necesar

 T2-Coborarea: tractiunea in axul de progresie naturala a capului fetal, mimand

mecanismul nasterii spontane
 T3-Rotatia intrapelvina, este o rotatie indirecta indusa de flexie
 T4-Expulzia: -se va obtine o buna distensie perineala prin miscari limitate de flexie-
extensie a capului fetal
 -intre contractii, ventuza poate degaja milimetru cu milimetru capul fetal prin tractiune sustinuta
Cauzele esecului
 Deflexie sau asinclitism foarte important al capului
 Retractia colului
 Dilatarea incompleta a colului
 Echipament defectuos
 Tractiune intr-un ax incorect, in afara eforturilor
expulzive materne
 Proasta pozitionare a ventuzei
 Mama necooperanta
 Anestezie generala
 Disproportie fat-bazin
Complicatii materne
 Leziuni vulvare, vaginale, perineale, dar
mai rare ca la forceps
 Nu e nevoie de episiotomie sistematica,
pentru ca creste riscul de : leziuni de
sfincter sau mucoasa anala(grd3,4)
(pentru cele mediane), pierderi sangvine
crescute cu 10%, cicatrici dureroase,
uneori infectate, prost cicatrizate, sursa
de dispareunie, sechele psiho-sexuale si
sociale.
Complicatii materne rare
 Leziuni cervicale, dezinserari inelare de
col
 Leziuni de mucoasa vaginala
 Fistule vezico-vaginale, vezico-uterine
prin necroza ischemica in urma
compresiei indelungate
 Afectiuni la distanta: incontinente
urinare, anale
Complicatii fetale
 Fortele exercitate de ventuza asupra
capului fetal care se gasesc la originea
leziunilor secundare, sunt:
presiune de aspiratie negativa
Forta de tractiune
Forta circulara in caz de rotatie
Forte de forfecare
Complicatii fetale
 Bosa sero-
sangvinolenta
 Escoriatia pielii capului
 Decolarea cutanata
localizata
 Cefalhematomul sau
hematomul subperiostic
 Hematom subcutanat
difuz al pielii capului
Complicatii fetale
 Hemoragii cerebro-meningee:subdurale,
extradurale, intraparenchimatoase, intraventriculare
 Hemoragii retiniene
 Fractura de craniu (mai rar ca la forceps)
 Icter
 Anemie fetala
 Infectii
 Leziuni neurologice (leziune de plex brahial prin
distocie de umeri cuplata cu o tractiune prin ventuza)
 Extractia prin ventuza nu modifica ph-ul din scalpul
fetal