Sunteți pe pagina 1din 3

Libidoul Teorii fundamentale despre sexualitate: - Teoria impulsului de evacuare abordeaza sexualitatea ca pe o consecinta a preaplinului din rezervorului seminalcare

cauta descarcare. Ignora aportul psihismului in dinamica sexuala. - Teoria impulsului de reproducere care opereaza intre mijloc sis cop, indentificand instinctual sexual cu cel de reproducere. Procreatia nu epuizeaza instinctual sexual, ea este scopul final si natural al instinctului sexual, astfel ca, practicarea unor manifestari erotice ce nu au nicio legatura cu perpetuarea specie, cat si utilizarea mijloacelor contraceptive, prejudiciaza acest punct de vedere. - Teoria psihofizica reconsidera importanta factorului psihologic in buna functionare a sexualitatii umane, avand ca probe, persistent apetitului sexual si la persoanele castrate, supravietuirea impulsului sexual chiar si dupa instalarea climaxului sau a impotentei, prezenta manifestarilor sexual si la varsta copilariei. - Teoria tumescentei si detumescentei abordeaza instinctual sexual ca rezultatul unei succesiuni de 2 etape: tumescenta, care debuteaza printr-o senzatie erotica provocata de o persoana de sex opus fiind argumentata prin flirt si detumescenta, care debuteaza prin dezamorsarea tensiunii accumulate anterior, astfel producandu-se orgasmul sexual. Particularitatiile sexualitatii infantile: -narcisc. copilul nu are nevoie de implicarea unei alte personae in satisfacerea sexualitatii, ci apeleaza la propiul corp; - este perversa, deoarece scopun nu este reprezentat de realizarea unui act sexual normal, ci obtinerea voluptatii pe alte cai; - este polimorfa deoarece foloseste mai multe zone erogene care suplineste imaturitatea actual a organelor genital. Stadiul oral 0-1 an : Are ca zona erogena gura, astfel ca descarcarea libidoului se va face prin actul suptiunii, placerea suptului functionand si dincolo de nevoile alimentare, realizandu-se prin sugerea degetelor, a jucariilor, hainelor, lucru care-I ofera o coloratura libidinala. Are 2 faze distinct in faza orala: una pasiva, in care copilul se identifica cu mama pana la contopire, astfel ca mama beneficiaza de intreaga afectiune a sugarului, deoarece a-si iubii mama inseamna a se iubii pe sine, si una activa, care apare din cauza frustrarilor de moment, deoarece mana nu poate raspunde tot timplul la chemari, astfel ca copilul se vede obligat sa realizeze ca el si propria mama sunt doua entitati distinct. Intarcarea brutala se poate materialize in doua consecinte major: - Fenomenul de fixare la stadiul oral, care se va conserva ulterior in alte forme, astfel fiind lezata capacitatea individului de a urma succesiunea normal a stadiilor ontogenetice. Fenomenul de regresiune care apare datorita unor intamplari existential dramatice, lucru care-l face pe individ sa se intoarca in perioada varstei orale. Regresiunea libidinala: pierderea mamei-suicid, regresiunea obiectuala hrana- bulimie, anorexie. Stadiul sadic-anal 1-3 ani Are loc deplasarea zonei erogene spre o alta zona a corpului, si anume, mucoasa anala, astfel ca dezamorsarea libidoului se va face prin doua procese: expulzia si retentia materilor fecale. Eliminarea excrementelor provoaca mucoasei anale o vie excitatie, din care copilul isi ia o noua sursa de placer.

Componenta sadica isi are originea in sanctiunile parentale, agresivitatea fiind dirijata constant catre lumea exterioara, vizand obiecte si finite. Componenta masochista apare tot ca o consecinta a eforturilor desfasurate de parinti in ceea ce priveste dresajul sfincterian, da si in inocularea regulilor de igiena. Stadiul falic 3-5/6 ani Zona erogena devine organul genital, iar detensionarea se produce prin masturbatie. Masturbatia cunoaste cateva particularitati: copilul are o curiozitate deosebita pentru organelle sale genital, isi procura o intense traire erotica prin intermediul unor manevre centrate pe aceasta zona, masturbatia reprezinta o metoda de a-si cunoaste propriul corp. Cauzele masturbarii pot fii: abandonul afectiv al copilului (aparitia unui alt copil in familie), obiceiul prost al parintiilor de a mangaia sexul copilului pentru al calma, etalarea nuditatii de catre parinti in prezenta copilului, suprinderea raporturilor sexual dintre parinti (scena originara). Perioada de latent 5/6 ani pubertate Acest stadiu debuteaza o data cu lichidarea complexului Oedip si cu fortificarea mecanismului de refulare. Apar sentimentele de pudoare si dezgust. Se produce amnesia infantile ca rezultat al digurilor impuse de societate. Scoala va restrange pozitia detinuta de egocentrism, astfel ca eul va trebui sa se retraga in fata lui noi. Stadiul genital- pubertatea In perioada adolescentei apar transformari cantitative si calitative: impulsurile sexuale prevaleaza in fata altor impulsuri, dispar tendintele pregenitale din etapele precedente. Axtele ratate senzoriale: - iluzii vizuale momentane si erori de lectura: aceste fenomene detin doar tendinta perturbanta, cea perturbata nu exista, mai exact cuvantul de citit este inlocuit cu un alt cuvant fara ca acesta sa existe, inlocuirea facandu-se datorita asemanarii dintre cele doua cuvinte. - Iluziile auditive momentane si falsa auditie: tendinta perturbanta inlocuieste o senzatie auditiva, adica, atunci cand auzim o voce si o consideram vocea unei personae pe care o asteptam sau cand auzim un alt cuvant, apropiat dorintelor noastre in locul cuvantului rostit de o anumita persoana. Actele ratate la nivelul limbajului: lapsus lingue- de vorbire- un dascal la prima sa lectie a afirmat: nu sunt dispus sa apreciez meritele predecesorului meu, in loc de nu ma socot ca avand suficienta autoritate, astfel ca lapsusul a intervenit prin substitutia cuvantului geneigt cu geeignet, si lapsus calami-de scriere- un domn trimite unui alt barbat o scrisoare in care afirma la sfarsitul acesteia ca transmite salutari doamnei si fiului sau, deoarece acesta banuia ca baiatul provenea dintr-o relatie extraconjugala a doamnei. Acte ratate mnezice: - uitari de nume: se produce fie din cauza unui resentiment la adresa unei anumite personae, fie din cauza asociatiei provocate de acel nume, cu o stare de discomfort. Un tanar care uita in mod frecvent numele unei cunostinte care ii era si partener de afaceri, explicatia fiind gelozia care-I inspira, deoarece a fost in trecut iubitul sotiei sale. uitari de expresii din limba maternal sau straina- cazul unui student care din dorinta de a recita in latina o fraza din eneida, se incurca, uitand o

expresie care i-a activat teama ca iubita sa a ramas insarcinata. uitari de evenimente si impresii traite mai ales acele amintiri care influenteaza negative forul nostrum interior, de exemplu, un tanar isi adduce aminte ca la 5 ani, cand matusa sa incerca sa-l invete alfabetul, litera n ii producea confuzii, iar matusa sa ii atragea atentia ca m are un picior in plus fata de n, el a inteles acest lucru, in momentul in care descopera ca diferenta dintre baiat si fata este aceeasi ca dintre m si n. uitarea unor obiecte s-au a locului unde s-au pus obiectele de uz personal: uitam astfel promisiunile, intalnirile pe care nu le dorim. Freud, intr-o zi cumpara tigari si uita sa le plateasca, jena financiara pe care o traversa explica gestul sau. la nivelul actiunii, deteriorari sau pierderi de ob- Freud sparge din greseala capacul de marmura de la calimara, deoarece sora lui ii criticase obiectul pentru ca nu se potrivea cu ambianta. Sinele constituie instanta fundamental a personalitatii, reprezentand rezervorul tuturor pulsiunilor in general, si a celei sexual in particular. Particularitatiile sinelui: tratarea sinelui ca pe o zona inabordabila pe cai directe; lipsa totala de organizare; guvernarea placerii; anularea legilor gandirii logice; sustragerea sinelui de la orice rigoare morala. Eul reprezinta granita de realizare a tratativelor dintre sine si lumea exterioara si dintre sine si supraeu. Descifrarea eului reclama abordarea sa din 3 puncte de vedere: - topic unde ne este sugerata autonomia sa relative, deoarece el trebuie sa execute atat autoritatiile interne, cat si cele externe. dynamic el reprezinta polul defensive al personalitatii, posedand diverse mecanisme de aparare. economic deoarece eul constituie un liant al proceselor psihice. Supraeul incepe sa se cristalizeze o data cu destramarea complexului oedip, cand copilul renunta la dorintele incestuase in favoarea identificarii sale cu parintele rejectat. Supraeul deriva din eu si se alimenteaza din sine. Pentru a sublinea identitatea supraeului, mentionam cateva particularitati care-l defines: - este autonom fata de eu, atat energic cat si in privinta obiectivelor urmarite si este tutelat de principiul datoriei.