Cum sa mananci fructele

Perele si merele le taiem cu cutitul de fructe in patru parti, pe care le cuaratam de coaja una cate una. Taiem apoi fiecare sfert in bucati pe care le mancam cu furculita. Daca nu le curatam de coaja, atunci sferturile pot fi mancate cu mana. Daca e vorba de un mar, si suntem intre prieteni, putem sa muscam din el, dar nu se face. Si merele se taie in patru si se curata. Fragii si capsunele se mananca fie cu mana, daca au codita, fie cu lingurita, daca nu au, mai ales cand sunt servite cu frisca. Strugurii, visinile si ciresele se mananca intotdeauna cu mana. Cirochinele de strugure se ia din fructiera in farfurie si se mananca tot, bob cu bob (cu pielita si preferabil cu samburi). Samburii de visine, cirese sau struguri se pun in palma facuta caus si apoi in farfurie. Piersicile se tin cu mana stanga pentru a le taia in doua. Separam samburele de fruct si-l curatam de coaja. Se mananca fructul cu cutitul si furculita. Prunele si caisele le desfacem in doua cu mana, scoatem samburele, dupa care mancam fiecare jumatate, tot cu mana. Cand alunele sunt fara coaja, se servesc in farfurioare mici (exista chiar servicii speciale) in fata fiecarui invitat. Cand sunt prajite in coaja, se aduc la masa intr-un vas si fiecare dintre noi le luam si le decojim pe propria farfurioara. In cazul portocalelor, mandarinelor, clementinelor se taie coaja in forma de stea, se scoate fructul si se separa in felii pe care le mancam cu mana. Nu este indicat sa ne servim de tacamul de fructe decat la mesele foarte elegante si doar pentru citricele care se servesc taiate rondele. Bananele se decojesc in farfurie si se mananca tot cu mana sau, daca sunt prea moi, cu cutitul si furculita. Pepenii si ananasul sunt serviti in felii si se mananca doar cu furculita, in afara cazului exceptional in care ananasul este foarte dur si se justifica folosirea cutitului. De multe ori este mai bine ca pepenele sa fie curatat de coaja si servit taiat in cuburi, intr-un castron mare. Invitatii nu trebuie decat sa scoata samburii cu ajutorul tacamului si sa-l manance cu furculita. Grepfruitul este servit taiat in doua si se mananca folosind lingurita. Pentru ca sucul sa nu tasneasca, in prealabil se separa cu cutitul pulpa de coaja. Kiwi se taie in doua, se tine o jumatate in mana stanga si se mananca miezul cu lingurita

Cum aranjam masa, situatii speciala la masa

CUM ARANJAM MASA E de preferat o farfurie de faianta, intacta, uneia de portelan ciobit, chiar daca aceasta a fost cindva foarte frumoasa

 E de preferat fata de masa din in, apretata, uneia dintr-o tesatura scumpa, dar acoperita de pete. Pentru mese festive, fata de masa si servetelele vor fi si ele festive, de o albeata imaculata, iar pentru reuniuni intime se pot folosi fetele de masa colorate. O masa festiva se prezinta, de obicei, astfel: farfuria pentru primul fel este asezata deasupra farfuriei de serviciu. Pe ea se pune servetul frumos impaturit. Locul furculitelor este la stinga farfuriei. Aliniate de la dreapta spre stinga in ordinea utilizarii lor, acestea se aseaza cu dintii in sus. La dreapta, se pun cutitele, cu partea taioasa spre farfurie, tot in ordinea utilizarii - cel mai indepartat este pentru primul fel de mincare, adica pentru peste iar in fata farfuriei sta lingura de supa cu curbura in su s si uneori lingurita de desert ( daca e loc pe masa ). Nu vom aseza niciodata alaturi mai mult de trei cutite si de trei Bauturile aperitive se servesc intotdeauna inainte de masa. Sticlele de vin si apa vor fi dispuse simetric pe masa, la indemina barbatilor care fac oficiul de a servi bauturile. Pentru a nu pata fata de masa, sticlele se pun pe o tavita sau pe farfurioare speciale. Apele minerale se servesc in sticlele lor originale ca si vinurile straine. COMPORTAMENTUL IN TIMPUL MESEI Stam drept , dar nu intepeniti. Nu punem picioarele nici sub scaun, dar nici prea departe in fata, pentru a nu-i incomoda pe vecini. Pozitia miinilor are o mare importanta la masa. In nici un caz bratele si mai ales coatele nu trebuie sa stea pe masa. Nu tinem cu miinile farfuria din care mincam. Pozitia corecta , de repaos, este cea cu bratele lipite de corp si cu incheieturile miinilor sprijinite de marginea mesei. Ne vom verifica tinuta inainte de a intra in sufragerie, spalindu-ne miinile in prealabil. Nu trebuie sa mincam niciodata grabit sau nervos. Sa nu bem si nu vorbim cu gura plina. Politicos este sa acceptam sa gustam din felul respectiv, pentru a nu jigni gazda. Fie ca e o masa festiva, fie ca este una obisnuita, efortul gospodinei trebuie rasplatit cu o remarca Nu se umple un pahar pina sus ci doua treimi, cel mult trei sferturi. Lingura si cutitul sunt tinute intotdeauna in mina dreapta. Nu exista nici o exceptie de la aceasta regula. Furculita este tinuta in mina stinga cind utilizam cutitul in acelasi timp cu ea. O vom trece in dreapta cind terminam de taiat cite o bucata de friptura, de pilda. Daca un tacim ne scapa pe jos din neatentie, cerem altul. Indepartarea resturilor ramase intre dinti nu se face la masa, in prezenta tuturor. Retrageti-va la baie ! Gazda se serveste sau este servita ultima. Sa evitam sa ne umplem pina la refuz farfuria. Cind ni se ofera un platou, trebuie sa luam intotdeauna bucata cea mai apropriata de noi. SITUATII SPECIALE LA MASA Daca-i oferi cuiva un cutit, o furculita sau o lingura, le oferi cu minerul. Daca vi se cere sarea sau piperul le veti pasa peste masa sau prin fata vecinului, nu prin spatele lui. Doamnele se servesc primele, apoi domnii, iar gazda ultima - cind platoul a revenit la ea. Sticla nu se da din mina in mina. Supa se serveste tot spre dreapta. La fel se procedeaza si cind stringem masa. CITEVA CAPCANE Felia de piine se rupe pe masura ce manincam, in timp ce sandvisiurile mari se taie cu cutitul si se maninca cu furculita. Sandvish-urile mici se maninca cu mina Pestele nu se maninca la fel ca friptura. Cutitul se foloseste doar la transare, dezosare si ca ajutor la mincat. Oasele pe care le avem in gura se pun pe furculita apropiata de buze

 Carnea de pasare nu se maninca cu mina. Cum am mai spus, carnea se aduce gata transata la masa. Bananele: se curata cu cutitul si se maninca cu mina.

Povestea E-urilor
Produsele din retetele comerciantilor contin zeci de aditivi alimentari (coloranti, aromatizanti, conservanti si stabilizatori) declarati toxici sau cancerigeni de ctre organismele internationale. Este vorba de substante chimice nocive, care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor, mascate sub codul "E". Inamicii publici nr. 1: E211, E142 si E123, interzisi deja n SUA, Uniunea European si fosta URSS. Alimentele cu cele mai multe toxine, pe care trebuie sa le evitati la consum, sunt margarina vegetal, guma de mestecat, uleiul de mustar, mezelurile, buturile rcoritoare si dulceturile. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea n rndul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor mbogtite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dup consumul de droguri si medicamente si dup accidentele de circulatie. Consumul ndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce un bombardament asupra organelor interne, care provoac distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge s produc anticorpi peste msur, folosindu-i mpotriva propriului organism), precum si o serie de tumori maligne si benigne. Conform unui raport al Comisiei Nationale de Oncologie, n Romnia cancerul este n crestere alarmant si se estimeaz c va deveni n scurt timp "boala mileniului III", mpotriva creia nu exista nc premize c se va descoperi un antidot. Deocamdat se bnuieste doar c motivele care-l provoac sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress-ul. Interventiile chirurgicale, folosite astzi intens pentru nlturarea celulelor canceroase nu fac altceva dect s mutileze organismul. Chiar si asa, acestea au mici sorti de izbnda n lupta cu cancerul. "E"-urile, cum au fost codificate pe plan international substantele chimice introduse n alimente, au fost astfel botezate tocmai pentru a se ascunde cumprtorilor denumirea substantelor obtinute artificial. Sub motivatia "tehnic" de a se folosi o denumire care s nu fie dependent de multitudinea limbilor de circulatie international, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul, de a nu-l ndeprta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive, dar foarte nocive. Astfel a aprut acest inofensiv cod "E". Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun ntr-un real pericol organismul. Prezentam n continuare, lista "E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept criminale. Adaosuri suspecte E125, E141, E150, E171, E172, E173 (coloranti), E240, E241, E477 (emulsificator)

Adaosuri periculoase E102 sau tartrazin (colorant galben) extrem de nociv, se gseste n buturi, mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic E110 sau Sunset Yellow (colorant galben) cancerigen, se gseste n dulciuri, prjituri, budinci, diverse sucuri E120 (colorant) provoac alergii E124 sau Ponceau 4R (colorant rosu) toxic interzis n SUA, produce tumori pe glanda tiroid si se gseste n mezeluri Adaosuri toxice Produc boli intestinale: E220, E221, E222, E223, E224 (sulfiti conservanti) produc boli intestinale si alergii, se gsesc n carnea de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prjituri, bere, vin, otet de vin Afecteaz tubul digestiv: E338 (acidifianti) afecteaz tubul digestiv, se gsesc n produsele cu gust acru sau acid ridicat E339, E340, E341 (sruri de topire - brnza topit) afecteaz tubul digestiv E407 (gelifiant) afecteaz tubul digestiv E450 (emulsificator) afecteaz tubul digestiv E461, E463, E465, E466 (agenti de ncrcare) afecteaz tubul digestiv Produc boli de piele: E230 (bifenil conservant), interzis n Australia, dar permis la noi, poate produce boli de piele; se gseste n sucurile de citrice E231 (ortofenilfenol conservant), posibil si cancerigen, interzis n SUA si Australia, produce boli de piele E232 (conservant) poate produce boli de piele, E233 Suprim din organism vitamina B12: E200 (conservant) extrem de toxic si periculos deoarece suprim din organism vitamina B12 Cresc colesterolul: E320 (butil-hidroxi-anisol, BHA conservant) posibil si cancerigen se gseste n cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, gum de mestecat E 321 (acidul benzoic antioxidant), posibil si cancerigen, creste nivelul colesterolului, se gseste n margarin Atac sistemul nervos: E311, E312 (antioxidant) Produc boli ale aparatului bucal: E330 (acidul citric sau sarea de lmie - cel mai periculos adaos cancerigen recunoscut care produce boli ale aparatului bucal) Adaosuri cancerigene E123, E131, E142 (coloranti), E211 (foarte nociv - acidul benzoic si derivatii si conservant, interzis n SUA, dar permis la noi, se gseste n unele buturi rcoritoare), E213, E214, E215, E217 (conservanti) n unele buturi rcoritoare, E230, E631 (glutamatul de sodiu) potentiator de arome, prezent n supele concentrate si n produsele tip Delikat/Vegeta (praf sau cuburi).

Ce alimente trebuie sa evitati sa consumati in exces Conform studiilor de specialitate, se recomand consumatorilor s evite produsele care contin aditivii mai sus mentionati si care sunt prezenti cu preponderent n anumite alimente pe care le folosim, cu ignoranta, zi de zi. Margarina: produs aprut n al doilea rzboi mondial, n urma rationalizarii untului. Cercettorii americani au descoperit, accidental, c dac se nclzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, n prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemntor untului, cu o structur molecular identic cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarin", dup numele sotiei (Margot) a unuia dintre savanti. Din acel moment si pn n prezent, margarina a fost mbogtit cu tot soiul de coloranti, aromatizanti si vitamine sintetice, devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodat. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimic. Grsimile vegetale din margarin devin, dup fierbere, aproape imposibil de transformat n energie de ctre organism, de aceea consumatorii nriti de margarin sunt persoane care par lipsite de vlag. Iat algoritmul prin care margarina destabilizeaz organismul: grsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism, ele se depun pe membrana celulelor sistemului imunitar, paralizndu-l prin depozitarea n tesuturi. Iau locul substantelor naturale ce au rolul de a curta peretii vaselor de snge, conducnd la sclerozarea lor, evident, cu rezultate dezastruoase pentru inima, creier si sistemul circulator. De asemenea, obosesc excesiv ficatul, favoriznd hepatita. Supele concentrate: contin n exces glutamat de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor, preparate normal, n cantitti industriale, pn rezult un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dup care se ambaleaz n vid sau sub form de cubulete. Poate v-ati intrebat cum pot 2 fire de morcov si 2 de ptrunjel dintr-un plic s dea acel gust. Nici nu pot. Peste 90% din plic este monoglutamat de sodiu, substanta care supraexcit papilele gustative, fcndu-le s simt mult mai puternic gustul celor 2 fire de legume. Nu v lsati nselati de reclamele de tip "ca la mama acas" sau de ambalajele atrgtoare. Gustul v poate nsela, cci unele chimicale dau arome mai intense dect cele naturale. Dar, vorba aceea, "afar-i vopsit gardul, nuntru-i leopardul". Glutamatul de sodiu (o neurotoxin) provoac migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. Glutamatul se vinde productorilor sub form de cristale albe, fr gust, si se combin ntotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Glutamatul se foloseste si pentru conservarea laptelui, brnzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatiile de profil din UE duc o intens campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Ministerul Alimentatiei din SUA a informat public american c glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer si Parkinson. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, n laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cinilor si maimutelor. Medicii veterinari avertizeaz s nu gtiti mncare pentru animale folosind Vegeta/Delikat. Zahrul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaz organele digestive, pe care le oblig s prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat n snge - prin intestinul subtire - provoac hiperglicemie, ceea ce oblig pancreasul s produc insulin n exces, organismul fiind dereglat, iar efectul fizic fiind invers celui asteptat, n sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Consumul n exces de zahr expune la grip, boli de plmni, infectii urinare si

intestinale. Evident, ne referim la zahrul obtinut din sfecla sau trestia de zahr. Culmea este c productorii au inventat si substituienti ai zahrului, dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 si E 951), care provoac peste 70 de tipuri de boli mortale. Pentru a evita efectele nocive ale zahrului, specialistii recomand consumul de fructe si miere, pe care organismul le asimileaz fr probleme. Guma de mestecat: este aproape de neinteles cum fabricantii de gum de mestecat, destinat n special copiilor, gsesc necesar s introduc n aceasta nu mai putin de sapte-opt tipuri de substante chimice, multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Intr-o pastilut de gum gsim: E171, E320, E330, E420, E421, E422, E950, E951, E967 si alte asemenea chimicale. Mestecnd regulat gum, v expuneti urmtoarelor afectiuni: colesterol (E320), boli ale aparatului bucal (E330, acid citric) si cancer (E950 si E951). Buturi: chiar dac productorii se laud care mai de care c produsul lor este natural, n realitate, buturile lor rcoritoare mustesc de aditivi nocivi, cel mai folosit fiind acidul citric (E330) sau sarea de lmie. Aditivii E110 si E123, precum si nlocuitorii de zahr mai sus amintiti produc efectele amintite. Evitati s beti buturile cu arom de citrice, acestea fiind dintre cele mai duntoare. Colorantii folositi, E102 si E110, sunt declarati periculosi. Buturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabisulfit, care d limpezime, dar care atac aparatul digestiv. La bere, n procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoac migrene. Din punct de vedere al aditivelor alimentari, triile (vodca, whisky etc.) nu prezint pericol, ntruct chiar alcoolul este un bun conservant, dar feriti-v de lichioruri, n care se adaug coloranti: E102, E110 etc. Gemuri, dulceturi si alte dulciuri: nici aici nu v lsati nselati de pretentia unora dintre productori, care aplic eticheta "produs natural". Minciuna e dovedit chiar de etichet unde, la ingrediente, apare mentionat "acid citric", nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceat. De asemenea, evitati bomboanele intens colorate si n general tot ce contine coloranti. Mezeluri: nu mai este nici un secret ca n toate mezelurile de pe piata intern, circa 40% din compozitie este constituit din produsi obtinuti artificial. Pe eticheta fiecrui sortiment de mezel veti gsi nenumrati aditivi alimentari, nocivi, inclusi pe lista de mai sus. Grsimile cu care sunt "mbogtite" mezelurile sunt obtinute prin aceleasi metode ca margarina. Toate aceste produse se conserv cu acelasi glutamat de sodiu. Totodat se adaug si alte substante suspecte: nitrati si nitriti. De ce nu se mai prepar mezelurile dup retetele traditionale, de cas? Pentru c se urmreste cstigul, prin mrirea cantittii cu tot soiul de chimicale. Productorii nu-si pun nici cele mai mici probleme de moral atunci cnd umplu cremvustii "pentru copii" cu o duzin de E-uri. Mustarul: fabricat n general prin amestecarea boabelor de mustar cu uleiul de mustar. Dac boabele nu prezint pericol, uleiul de mustar este devastator, el fiind deja interzis n Canada, unde s-a stabilit c n timp produce orbirea. In India, tara mirodeniilor, uleiul de mustar este folosit de vraci ca medicament, fiind numeroase cazurile n care persoane tratate cu acest ulei au murit. n ultimii ani productorii au nvtat cum s-i fenteze pe cumprtori. Pe etichete nu mai scrie AROME SINTETICE, ci AROME NATURAL IDENTICE. Aditivii sintetici nu mai sunt mentionati dup codul E, ci dup numele propriu-zis - acid citric (cum e cazul,

printre altele, al margarinei Rama), conservant, gelifiant, etc. Cumprtorul rareori se gndeste c aceste ingrediente sunt de fapt E-uri. pagin sus