Cursul 4

Serii de numere reale

O alt a modalitate de constructie a multimii R, care pleac a de la corpul comutativ si ordonat
al numerelor rationale, este si aceea bazat a pe notiunea de serie (de elemente din Q), dup a cum
dezv aluie Arnold si John Knopfmacher n lucrarea lor cu titlul Two constructions of real numbers via
alternating series (Internat. J. Math. & Math. Sci., vol 12, No 3, 1989, pp 603-613). Prin folosirea
unui algoritm datorat lui Oppenheim, n virtutea c aruia orice num ar real r poate redat sub forma
a
0
+
1
a
1

/
1
c
1
1
a
2
+
/
1
/
2
c
1
c
2
1
a
3
. . . + (1)
k1
/
1
. . . /
k1
c
1
. . . c
k1
r
k
,
unde a
0
= [r] (partea ntreag a a lui r), r
1
= r a
0
, a
1
=
_
1
r
1
_
(dac a r
1
,= 0) si, recursiv, a
m
=
_
1
r
m
_
(cnd r
m
0), r
m+1
=
_
1
a
m
r
m
_
c
m
/
m
, cu /
m
si c
m
numere pozitive (n general, ntregi) dependente
de a
1
, a
2
, . . . , a
m
, \: 1, 2, . . . , | (| _ /1) - cnd r
1
, r
2
, . . . , r
l
difer a de 0 - sau \: N

(/ N

),
cnd \r
m
,= 0, cei doi iau n consideratie cazurile particulare n care e /
m
= c
m
= 1, \: N

,
e /
m
= a
m
si c
m
= 1, \: N

, referindu-se, n mod special, la multimea de reprezent ari de tip

Sylvester
a
0
+
1
a
1

1
a
2
+
1
a
3
. . . + (1)
n+1
1
a
n
+. . . ,
cu a
i
N

, asa nct a
i+1
_ a
i
(a
i
+1), \i N

si respectiv la multimea tuturor reprezent arilor de tip

Engel
a
0
+
1
a
1

1
a
1
a
2
. . . +
(1)
n+1
a
1
a
2
. . . a
n
+. . . ,
cu a
i
N

, asa nct a
i+1
_ a
i
+ 1, \i N

. nzestrnd ecare din cele dou a multimi cu adecvate

operatii algebrice de adunare si nmultire si denind cte o relatie de total a ordine pe ambele, autorii
mentionati dovedesc n lucrarea lor c a, att prima multime, ct si a cealalt a, satisface axiomele 11 ~
115 (v. cursul 2 ), avnd pe Q ca submultime proprie (a tuturor reprezent arilor Sylvester, respectiv
Engel, cu num ar nit de termeni). Evident, n prealabil, se acord a atentie cuvenit a acelor situatii
n care reprezent arile Sylvester si Engel au un num ar innit de termeni, supunndu-se teoriei seriilor
numerice reale. ntru familiarizarea cu aspectele de baz a ale unei astfel de teorii, prezent am aici, n
cele ce urmeaz a, notiuni si rezultate din sfera seriilor de numere reale. Importanta cunoasterii unor
asemenea lucruri reiese si din dezv aluirile si preocup arile unor lucr ari de specialitate de dat a recent a,
ntre care este de mentionat cea semnat a de G. Bagni, relativ la impactul seriei lui Guido Grandi
(1703)
1 1 + 1 1 +. . .
att n trecut, ct si n prezent (Innite Series from History to Mathematics Education, 2005).
Serii n R. Fundamente
Cum, cu exceptia situatiilor care se refer a la Q, att reprezent arile Engel, ct si reprezent arile
Sylvester constituie, de fapt, sume (innite) ale elementelor unui sir (de numere rationale), este normal
s a ne ntreb am asupra semnicatiei unor astfel de entit ati matematice n contextul trecerii de la un
proces nit (cum este acela al calculului sumei unui num ar nit de numere) la extensia sa innit a.
n acest sens, iat a cteva denitii, exemple si rezultate de ordin general.
Denitia 4.1 Fie (r
n
)
n2N
un sir de numere reale, caruia i asociem sirul (o
n
)
n2N
R, cu termenul
general
o
n
= r
1
+r
2
+. . . +r
n
, \: N

.
Perechea
_
(r
n
)
n2N
, (o
n
)
n2N

_
se nume ste serie de numere reale (sau serie n R) si se noteaza,
conven tional, prin

n2N

r
n
sau

n1
r
n
sau
1

n=1
r
n
sau : r
1
+r
2
+. . . +r
n
+. . . .
(o
n
)
n2N
se nume ste sirul sumelor partiale ata sat seriei
1

n=1
r
n
. Termenul general al sirului
(r
n
)
n2N
, adica r
n
, porta denumirea de termen general al seriei
1

n=1
r
n
.
Observatie: Uneori, cnd multimea indicilor sirului de referint a (r
n
) este N, seria
_
(r
n
)
n2N
, (o
n
)
n2N
_
se noteaz a, n mod corespunz ator, prin

n2N
r
n
(sau

n0
r
n
sau
1

n=0
r
n
sau r
0
+r
1
+
. . . +r
n
+. . .). Dac a multimea respectiv a este : N [ : _ :
0
(unde :
0
N este un anumit num ar
natural), atunci seria n cauz a va notat a cu

nn
0
r
n
(sau
1

n=n
0
r
n
sau r
n
0
+r
n
0
+1
+. . . +r
n
+. . .).
Denitia 4.2 Seria

n2N

r
n
se nume ste convergenta, si acest fapt se noteaza prin

n2N

r
n
(C), daca
si numai daca exista o R astfel nct o = lim
n!1
o
n
(adica sirul (o
n
)
n2N
este convergent n R, cu
limita o). Numarul real o se nume ste suma seriei

n2N

r
n
si putem scrie: o =
1

n=1
r
n
.
Daca sirul sumelor par tiale (o
n
)
n2N
nu are limita n R (adica lim
n!1
o
n
nu exista sau, daca ex-
ista, este sau +), atunci seria

n2N

r
n
se nume ste divergenta si acest fapt se noteaza prin

n2N

r
n
(1).
Exemple:
a) Fie r R, arbitrar xat. Seria

n2N
r
n
, n care r
n
= r
n
, \: N, se numeste seria geometrica
cu ratia r. Sirul sumelor partiale atasat ei are termenul general o
n
dat prin
o
n
= 1 +r +r
2
+. . . +r
n
=
_
_
_
1 r
n+1
1 r
, r ,= 1
: + 1, r = 1
\: N.
Deoarece lim
n!1
r
n
exist a si este nit a doar dac a [r[ < 1, putem spune c a avem

n2N
r
n
(C), cnd
[r[ < 1 si

n2N
r
n
(1), cnd [r[ _ 1.
Asadar, seria lui Grandi 1 1 + 1 1 +. . ., adic a

n2N
(1)
n
, care este seria geometric a cu ratia
r = 1, are statutul de serie divergent a. Ca atare, suma ei nu este nici 0, nici 1 si nici 1,2, dup a
cum a existat (si mai exist a nc a, pe alocuri, si n prezent), n mod eronat, impresia c a asa ar ,
ci nu exist a, pur si simplu (n sensul Denitiei 4.2).
b) Seria

n2N

ln
_
1 +
1
:
_
este divergent a, deoarece avem: \: N

, o
n
=
n

k=1
ln
_
1 +
1
/
_
=
n

k=1
(ln(/ + 1)
ln/) = ln(: + 1) si lim
n!1
ln(: + 1) = +.
c) Seria

n2
:
_
:
2
1
_
:
2
:
este convergent a si are suma o =
_
2 1, ntruct:
o
n
=
n

k=2
/
_
/
2
1
_
/
2
/
=
n

k=2
_
_
/
/ 1

_
/ + 1
/
_
=
_
2
_
: + 1
:
, \: N

, : _ 2 si exist a
lim
n!1
o
n
= lim
n!1
_
_
2
_
: + 1
:
_
=
_
2 1 R.
d) Seria cu termenul general
1
:
2
, : N

, este convergent a, deoarece sirul sumelor partiale core-

spunz ator ei, adic a sirul (o
n
)
n2N
cu termenul general o
n
= 1 +
1
2
+ . . . +
1
:
2
, \: N

, este
monoton (strict) cresc ator, n virtutea faptului c a o
n+1
o
n
=
1
(n+1)
2
0, \: N

si, totodat a,
este majorat (m arginit superior) c aci avem:
\: N

, o
n
=
n

k=1
1
/
2
= 1 +
n

k=2
1
/
2
< 1 +
n

k=1
1
/(/ 1)
= 1 +
n

k=1
_
1
/ 1

1
/
_
= 2
1
:
< 2.
Astfel, potrivit Teoremei 3.2 ( v. cursul 3 ), sirul (o
n
)
n2N
este convergent.
Denitia 4.3 Prin natura seriei

n2N

r
n
n telegem calitatea ei de a convergenta sau divergenta.
Denitia 4.4 Se nume ste criteriu de convergenta (sau criteriu de divergenta sau criteriu de
stabilire a naturii), pentru o serie

n2N

r
n
, o anumita condi tie (sau un anumit set de condi tii) care,
prin satisfacerea ei (a lui) de catre

n2N

r
n
, ne permite sa stabilim convergen ta ( respectiv divergen ta
sau natura ) seriei cu termenul general r
n
.
Denitia 4.5 Fie

n2N

r
n
o serie de numere reale. Daca r
n
_ 0, \: N

, atunci seria

n2N

r
n
se nume ste cu termeni nenegativi; daca r
n
0, \: N

, atunci

n2N

r
n
se nume ste serie cu
termeni pozitivi, iar daca r
n
< 0, \: N

, atunci

n2N

r
n
se nume ste serie cu termeni negativi.
Atunci cnd r
n
nu are acela si semn pentru orice valoare a indicelui : N

, seria

n2N

r
n
se nume ste
serie cu termeni oarecari. n cazul n care r
n
r
n+1
< 0, \: N

, seria

n2N

r
n
se nume ste
alternata.
Observatie: Reprezent arile Sylvester si Engel ale unui num ar real sunt serii alternate, cu elemente
din Q.
Denitia 4.6 Fie seria de numere reale

n2N

r
n
si j N

. Se nume ste rest de ordinul j al seriei

considerate ( si se noteaza cu 1
p
) seria
1

n=p+1
r
n
.
Denitia 4.7 O serie

n2N

r
n
, cu r
n
R, \: N

si n care r
n
se poate pune sub forma j
n
j
n1
,
\: N

, unde (j
n
)
n2N
este un sir cu comportare cunoscuta, se nume ste serie telescopica.
Observatie: Seriile de la punctele b) si c) ale exemplului de mai sus sunt, desigur, telescopice.
Denitia 4.8 a) Doua serii de numere reale

n2N

n
n
si

n2N

n
se numesc egale daca si numai
daca n
n
=
n
, \: N

. n acest caz, scriem:

n2N

n
n
=

n2N

n
.
b) Seriile

n2N

n
n
si

n2N

n
se numesc de aceea si natura daca si numai daca sunt, simultan,
convergente sau divergente.
De pild a, seriile de la punctele c) si d) ale exemplului de mai nainte sunt de aceeasi natur a (
ind, ambele, convergente ), pe cnd seriile de la b) si d) sunt serii de naturi diferite ( prima ind
divergent a, iar cealalt a convergent a ).
Teorema 4.1 (Criteriul general - al lui Cauchy - de convergenta a unei serii de numere
reale) Fie, n R, o serie

n2N

r
n
. Aceasta este convergenta daca si numai daca, pentru orice - R

+
,
exista :
"
N

, astfel nct, oricare ar : din N

, cu : _ :
"
, avem:
[r
n+1
+r
n+2
+. . . +r
n+p
[ < -.
Demonstratie: n conformitate cu Denitia 4.2, seria

n2N

r
n
este convergent a ( n R), dac a si
numai dac a sirul sumelor partiale corespunz ator ei, adic a (o
n
)
n2N
, unde o
n
= r
1
+ r
2
+ . . . + r
n
,
\: N

, este un sir convergent. Dar, n R, orice sir este convergent, dac a si numai dac a este sir
Cauchy. Asadar, seria

n2N

r
n
este convergent a dac a si numai dac a sirul (o
n
)
n2N
este un sir Cauchy,
adic a, potrivit Denitiei 3.11 (v. cursul 3), dac a \- 0, :
"
N

, astfel nct \: N

, : _ :
"
si
\j N

avem: [o
n+p
o
n
[ < -. Altfel spus, cum o
n+p
o
n
= r
n+1
+r
n+2
+. . . +r
n+p
, seria

n2N

r
n
este convergent a dac a si numai dac a \- 0, :
"
N

, astfel nct \: N

, : _ :
"
si \j N

,
avem: [r
n+1
+r
n+2
+. . . +r
n+p
[ < -. J
Exemplu: Seria armonic a alternat a

n2N

(1)
n+1
1
:
este convergent a deoarece sirul (o
n
)
n2N
, unde
o
n
= 1
1
2
+
1
3

1
4
+. . . +
(1)
n+1
:
, \: N

, este convergent, ind sir Cauchy. ntr-adev ar, \- 0,

:
"
=
__
1"
"

+ 1, cnd c (0, 1]
1, cnd c 1
N

, cu
_
1 -
-
_
partea ntreag a a lui
1 -
-
, astfel nct, pentru
orice : N

, cu : _ :
"
si pentru orice j N

, avem:
[o
n+p
o
n
[ =

1
: + 1

1
: + 2
+. . . + (1)
p1
1
: +j

<
1
: + 1
_
1
:
"
+ 1
< -.
Prin negare, enuntul Teoremei 4.1 devine:
Propozitia 4.1 (Criteriul general de divergenta pentru o serie n R) Seria

n2N

r
n
este diver-
genta daca si numai daca exista -
0
0 cu proprietatea ca, pentru orice : N

, /
n
_ : si j
n
N

astfel nct [r
kn+1
+r
kn+2
+. . . +r
kn+pn
[ _ -
0
.
Exemplu: Seria

n2N

1
:
, numit a armonica simpla ( ntruct ecare termen al ei, cu exceptia
primului, este media armonic a a celor care l ncadreaz a, adic a r
n
=
2
r
1
n1
+r
1
n+1
, \: N

, : _ 2),
este divergent a. Astfel, pentru /, j N

si j _ /, avem:
r
k+1
+r
k+2
+. . . +r
k+p
=
1
/ + 1
+
1
/ + 2
+. . . +
1
/ +j

j
/ +j
_
1
2
,
ceea ce nseamn a c a exist a -
0
=
1
2
0 asa nct are loc conditia din enuntul Propozitiei 4.1.
Propozitia 4.2 (Criteriu de divergenta) Fie seria de numere reale

n2N

r
n
. Daca sirul (r
n
)
n2N

nu este convergent la 0, atunci seria

n2N

r
n
este divergenta.
Demonstratie: Presupunnd, prin absurd, c a seria

n2N

r
n
ar convergent a, ar rezulta atunci c a,
potrivit Teoremei 4.1, pentru : trecut n rolul lui :+1 si cu j = 1, avem lim
n!1
r
n
= 0, contrar ipotezei
din enunt. Deci

n2N

r
n
(1). J
Observatie: n mod necesar, pentru orice serie convergent a

n2N

r
n
, trebuie s a avem convergenta
la zero a sirului (r
n
)
n2N
. Pe de alt a parte, dac a, pentru o serie

n2N

r
n
de numere reale, sirul
(r
n
)
n2N
este convergent la zero, nu nseamn a c a seria respectiv a este convergent a neap arat. Condi tia
lim
n!1
r
n
= 0 este numai necesara pentru convergen ta seriei cu termenul general r
n
(din R), nu si
sucienta.
Astfel, de exemplu, n cazul seriei armonice simple, chiar dac a lim
n!1
r
n
= lim
n!1
1
:
= 0, seria

n2N

1
:
este, dup a cum deja am v azut, divergent a.
n ceea ce priveste seria lui Grandi, adic a seria

n2N

(1)
n
, se vede, odat a n plus, c a, ntruct
lim
n!1
r
n
= lim
n!1
(1)
n
nu exist a, seria respectiv a este divergent a.
Denitia 4.9 a) O serie de numere reale

n2N

r
n
se nume ste absolut convergenta daca si numai
daca seria valorilor absolute ale termenilor sai, adica seria

n2N

[r
n
[ este convergenta. n acest
caz, notam

n2N

r
n
(C) .
b) Seria

n2N

r
n
se nume ste semiconvergenta si notam acest fapt prin

n2N

r
n
(oC), daca si numai
daca seria

n2N

r
n
este convergenta, dar nu si absolut convergenta.
Exemplu: Seria armonic a alternat a

n2N

(1)
n+1
:
este semiconvergent a ntruct, dup a cum am
v azut deja, ea este convergent a, dar nu si absolut convergent a, c aci seria

n2N

(1)
n+1
:

, adic a seria
armonic a simpl a

n2N

1
:
, este divergent a.
Teorema 4.2 Orice serie absolut convergenta de numere reale este convergenta.
Demonstratie: Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
R, \: N

, asa nct

n2N

[r
n
[(C). Prin urmare, potrivit
Teoremei 4.1, putem arma c a, \- 0, exist a :
"
N

, astfel nct:
[[r
n+1
[ +[r
n+1
[ +. . . +[r
n+p
[[ < -, \: N

, : _ :
"
si \j N

Altfel spus, avem [r

n+1
[ + [r
n+1
[ + . . . + [r
n+p
[ < -, \: _ :
"
si j N

. De aici, folosind faptul c a

[r
n+1
+r
n+2
+. . . +r
n+p
[ _ [r
n+1
[ +[r
n+1
[ +. . . +[r
n+p
[, deducem c a seria

n2N

r
n
este convergent a.
J
Exemplu: Seria alternat a

n2N

(1)
n+1
:
2
este convergent a pentru c a seria

n2N

(1)
n+1
:
2

, adic a
seria

n2N

1
:
2
este, dup a cum am ar atat la punctul d) al primului exemplu de aici, convergent a.
Teorema 4.3 (Criteriul restului) O serie

n2N

r
n
este convergenta daca si numai daca lim
p!1
1
p
= 0
( unde 1
p
este restul de ordin j al seriei

n2N

r
n
).
Demonstratie: Cum 1
p
=

n2N

r
n
o
p
, \j N

, dac a seria

n2N

r
n
este convergent a si are suma o,
atunci 1
p
= o o
p
si lim
p!1
1
p
= o lim
p!1
o
p
= 0, deoarece lim
p!1
o
p
= o. Reciproc, dac a lim
p!1
1
p
= 0,
atunci seria
1

n=p+1
r
n
este convergent a, ceea ce nseamn a c a si seria
1

n=1
r
n
este convergent a. J
Observatie: Din demonstratia Teoremei 4.3 desprindem faptul c a, dac a unei serii numerice din R
i se adaug a sau i se nl atur a un num ar nit de termeni, atunci natura respectivei serii nu se schimb a.
Teorema 4.4 (Adunarea a doua serii convergente din 1 si nmultirea unei serii din 1 cu
un scalar (numar) real nenul)
i) Daca seria

n2N

r
n
converge si are suma o
0
(n R), iar seria

n2N

j
n
converge si are suma o
00
(n
R), atunci seria

n2N

(r
n
+j
n
) este convergenta, avnd suma o
0
+o
00
.
ii) Daca ` R

si seria de numere reale

n2N

r
n
este convergenta (sau divergenta), atunci seria
seriile

n2N

r
n
si

n2N

(`r
n
) au aceea si natura.
Demonstratie: i) Cum exist a lim
n!1
(r
1
+r
2
+. . . +r
n
) = o
0
si lim
n!1
(j
1
+j
2
+. . . +j
n
) = o
00
, este
evident c a exist a lim
n!1
n

k=1
(r
k
+j
k
) = o
0
+ o
00
. Deci seria
1

n=1
(r
n
+j
n
) este convergent a si are suma
o
0
+o
00
.
ii) Dac a seria
1

n=1
r
n
este convergent a, atunci sirul sumelor ei partiale este convergent (n R). n
consecint a, \` R

, si sirul cu termenul general `(r

1
+r
2
+. . . +r
n
), adic a `r
1
+`r
2
+. . .+`r
n
este
convergent, ceea ce nseamn a c a seria
1

n=1
(`r
n
) este convergent a. Cnd seria
1

n=1
r
n
este divergent a,
atunci sirul ((r
1
+r
2
+. . . +r
n
))
n2N
este divergent, si deci si sirul (`(r
1
+r
2
+. . . +r
n
))
n2N
este
divergent, \` R

, ceea ce revine la faptul c a seria

n2N

(`r
n
) este divergent a. Reciproc, dac a
seria

n2N

(`r
n
), unde ` R

, este convergent a, atunci, potrivit primei p arti a acestei demonstratii a

punctului ii), si seria
1
`

n2N

(`r
n
), adic a seria

n2N

r
n
este convergent a. Analog, dac a seria

n2N

(`r
n
)
este divergent a, atunci si seria
1
`

n2N

(`r
n
), adic a seria

n2N

r
n
este divergent a. Asadar, \` R

,
seriile

n2N

r
n
si

n2N

(`r
n
) au aceeasi natur a. J
Observatie: Armatia de la i) nu are loc si atunci cnd seriile implicate sunt simultan divergente,
ntruct, este posibil ca, uneori, seria sum a s a e convergent a. Astfel, de exemplu, seriile

n2N

(1)
n
si

n2N

(1)
n+1
sunt divergente, pe cnd seria

n2N

_
(1)
n
+ (1)
n+1

, avnd sirul sumelor partiale

constant, este convergent a.
Teorema 4.5 Daca, ntr-o serie convergenta de numere reale, se asociaza termenii seriei n grupe
nite, cu pastrarea ordinii termenilor, atunci se ob tine tot o serie convergenta, cu aceea si suma.
Demonstratie: Fie

n2N

r
n
(C), cu r
n
R, \: N

si o
n
=
n

k=1
r
k
, \: N

. Exist a deci
o R, asa nct o = lim
n!1
o
n
. Fie acum seria (r
1
+r
2
+. . . +r
n
1
) + (r
n
1
+1
+. . . +r
n
2
) + . . . +
_
r
n
k1
+1
+. . . +r
n
k
_
+ . . ., obtinut a din seria initial a prin asocierea termenilor ei n grupe nite de
astrarea ordinii. Fie j
k
= r
n
k1
+1
+ . . . + r
n
k
, \/ N

. Atunci j
1
+ j
2
+ . . . + j
k
= o
n
k
si deci
lim
k!1
(j
1
+. . . +j
k
) = lim
k!1
o
n
k
= o, ceea ce nseamn a c a seria nou-obtinut a este convergent a, avnd
aceeasi sum a ca si seria initial a. J
Observatii: 1) Prin asocierea n grupe nite a termenilor unei serii divergente din R, cu p astrarea
ordinii, se pot obtine serii convergente. Astfel, n cazul seriei lui G. Grandi,

n2N

(1)
n
, care este
divergent a, putem s a ne gndim la asocierea (1 +1) +(1 +1) +. . . +(1 +1) +. . ., obtinnd astfel
o serie convergent a, cu suma 0.
2) Dac a seria convergent a

n2N

r
n
are termenul general r
n
de forma unei sume nite, atunci, prin
disociere se poate obtine o serie divergent a. De exemplu, din seria convergent a

n2N

_
(1)
n
+ (1)
n+1

,
prin disociere, ajungem la seria divergent a

n2N

(1)
n
.
Serii cu termeni din R
+
. Criterii de
stabilire a naturii unei serii de numere reale pozitive.
Cum investigarea absolutei convergente a unei serii de numere reale revine la analiza convergentei
unei serii cu termeni din R
+
, este resc s a ne referim, n mod aparte, la serii de tipul

n2N

r
n
, cu
r
n
_ 0, \: N

.
Propozitia 4.3 O serie de numere reale nenegative

n2N

r
n
(cu r
n
_ 0, \: N

) este convergenta
daca si numai daca sirul (o
n
)
n2N
, al sumelor sale par tiale, este majorat.
Demonstratie: Dac a seria

n2N

r
n
, cu r
n
_ 0, \: N

este convergent a, atunci (o

n
)
n2N
este
convergent si deci m arginit (n R), adic a si majorat.
Reciproc, cum o
n+1
o
n
= r
n+1
_ 0, \: N

, sirul (o
n
)
n2N
este monoton cresc ator. Fiind si
majorat, prin aplicarea Teoremei 3.2 , sirul (o
n
)
n2N
este convergent. Deci :

n2N

r
n
(C). J
Teorema 4.6 (Criteriile de comparatie I, II si III)
( CC I ) Fie seriile cu termeni reali pozitivi

n2N

r
n
si

n2N

j
n
, a sa nct r
n
_ j
n
, \: N

.
a) Daca

n2N

j
n
(C), atunci

n2N

r
n
(C);
b) Daca

n2N

r
n
(1), atunci

n2N

j
n
(1).
( CC II ) Fie seriile

n2N

r
n
si

n2N

j
n
, cu r
n
0, j
n
0, \: N

, astfel nct
r
n+1
r
n
_
j
n+1
j
n
, \: N

.
a) Daca

n2N

j
n
(C), atunci

n2N

r
n
(C);
b) Daca

n2N

r
n
(1), atunci

n2N

j
n
(1).
( CC III ) Fie seriile

n2N

r
n
si

n2N

j
n
, cu r
n
0, j
n
0, \: N

, a sa nct exista | = lim

n!1
r
n
j
n
( [0, +]).
a) Daca | (0, +), atunci seriile

n2N

r
n
si

n2N

j
n
au aceea si natura;
b) Daca | = 0, atunci

n2N

j
n
(C) =

n2N

r
n
(C) si

n2N

r
n
(1) =

n2N

j
n
(1).
c) Daca | = +, atunci

n2N

r
n
(C) =

n2N

j
n
(C) si

n2N

j
n
(1) =

n2N

r
n
(1).
Demonstratie: ( CC I ) r
n
_ j
n
, \: N

= o
0
n
= r
1
+ . . . + r
n
_ j
1
+ . . . + j
n
= o
00
n
, \: N

.
Cnd

n2N

j
n
(C), sirul (o
00
n
)
n2N
este majorat, coform Propozitiei 4.3. Atunci si sirul (o
0
n
)
n2N
este
majorat. Dar si monoton cresc ator, ntruct o
0
n
o
0
n1
= r
n
_ 0, \: N

, : _ 2. Prin urmare,
potrivit aceleiasi propozitii 4.3, (o
0
n
)
n2N
este convergent si deci seria

n2N

r
n
este convergent a. Astfel,
are loc a).
Pentru b), dac a avem

n2N

r
n
(1), atunci (o
0
n
)
n2N
, unde o
0
n
= r
1
+r
2
+. . . +r
n
, \: N

, este un
sir nem arginit si deci lim
n!1
o
0
n
= +. n consecint a, deoarece o
0
n
_ o
00
n
= j
1
+j
2
+. . . +j
n
, \: N

,
avem lim
n!1
o
00
n
= +, ceea ce nseamn a c a

n2N

j
n
(1).
Pentru ( CC II ), nmultind relatiile
r
2
r
1
_
j
2
j
1
,
r
3
r
2
_
j
3
j
2
, . . .,
r
n
r
n1
_
j
n
j
n1
, g asim :
r
n
r
1
_
j
n
j
1
,
\: N

. Altfel spus, avem: r

n
_
r
1
j
1
j
n
, \: N

. Atunci, tinnd seama de ( CC I ) si de Teorema

4.4, rezult a ambele concluzii de la ( CC II ).
Pentru ( CC III ), dac a | = lim
n!1
r
n
j
n
exist a si este nit a (| [0, )), atunci, \- 0, :
"
N

, asa
nct
(+) | - <
r
n
j
n
< | +-, \: N

, : _ :
"
.
Pentru a), cnd | 0, lu am - =
|
2
si vom avea
|
2
<
r
n
j
n
<
3|
2
, \: N

, : _ :
"
. Astfel, prin
aplicarea criteriului ( CC I ) si a Teoremei 4.4, rezult a concluzia cerut a, seriile

n2N

r
n
si

n2N

r
n
ind
de aceeasi natur a.
Pentru b), cnd | = 0, din (*) putem conta numai pe partea dreapt a, adic a pe relatia r
n
< -j
n
,
\: _ :
"
. Atunci, iar asi prin folosirea Teoremei 4.4 si a criteriului ( CC I ), se ajunge la concluzia din
enunt.
Pentru c), cnd | = , avem: \- 0, ~ :
"
N

, asa nct, \: N

, : _ ~ :
"
, are loc relatia
r
n
j
n
-. Altfel spus,
j
n
r
n
<
1
-
, \: _ ~ :
"
. Se aplic a acum ( CC III, b ), cu r
n
si j
n
n roluri inversate. J
Exemplu: Seria

n2N

sin
1
:
2
+ 1
are termeni pozitivi. Lund n consideratie seria

n2N

1
:
2
(C) si
observnd c a exist a lim
n!1
r
n
j
n
= lim
n!1
sin
1
:
2
+ 1
1
:
2
= 1 (0, +), putem spune, prin aplicarea criteriului
( CC III, a ), c a seria dat a este de aceeasi natur a cu seria (de comparatie)

n2N

1
:
2
.
Deci

n2N

sin
1
:
2
+ 1
(C).
Teorema 4.7 (Criteriul general de condensare al lui Cauchy) Fie

n2N

r
n
o serie cu termeni
reali pozitivi, a sa nct sirul (r
n
)
n2N
este descrescator. Daca exista un sir (/
n
)
n2N
de numere
naturale, strict crescator si divergent, astfel nct sirul
_
/
n+1
/
n
/
n
/
n1
_
n2N

nf1g
este marginit, atunci
seriile

n2N

r
n
si

n2N

(/
n+1
/
n
) r
kn
sunt de aceea si natura.
Demonstratie: Fie j
n
= r
kn+1
+r
kn+2
+. . . +r
k
n+1
, \: N

. Cum (r
n
)
n2N
este un sir descresc a-
tor, avem:
(/
n+1
/
n
) r
k
n+1
_ j
n
_ (/
n+1
/
n
) r
kn
, \: N

.
De aici, ntruct sirul
_
/
n+1
/
n
/
n
/
n1
_
n2N

nf1g
este m arginit si cu elemente pozitive, adic a exist a ' 0,
asa nct
0 <
/
n+1
/
n
/
n
/
n1
< ', \: N

1,
avem, \: N

1, relatia
1
'
(/
n+2
/
n+1
) r
k
n+1
<
/
n+1
/
n
/
n+2
/
n+1
(/
n+2
/
n+1
) r
k
n+1
=
= (/
n+1
/
n
) r
k
n+1
_ j
n
_ (/
n+1
/
n
) r
n
Pe baza acesteia, conform criteriului ( CC I ) si a Teoremei 4.4, rezult a c a seriile

n2N

(/
n+1
/
n
) r
kn
si

n2N

j
n
sunt de aceeasi natur a. Dar cum, potrivit Teoremei 4.5, seriile

n2N

r
n
si

n2N

j
n
sunt de
aceeasi natur a, putem conchide c a are loc concluzia prezentei teoreme. J
Observatie: De regul a, n aplicatii, se ia /
n
= 2
n
, \: N. Evident c a, n acest caz, sirul
(2
n
)
n2N
este strict cres ator si divergent n N, iar
/
n+1
/
n
/
n
/
n1
=
2
n+1
2
n
2
n
2
n1
= 2, \: N

. Asadar sirul
_
/
n+1
/
n
/
n
/
n1
_
n2N

f1g
este m arginit. Atunci, particulariznd aplicarea Teoremei 4.7, putem arma c a
seriile

n2N

r
n
( unde r
n
R

+
, \: N

, iar (r
n
)
n2N
este un sir descresc ator) si

n2N

2
n
r
2
n ( unde
2
n
= /
n+1
/
n
= 2
n+1
2
n
, \: N

) sunt de aceeasi natur a. Acesta este, de fapt, criteriul simplu

de condensare al lui Cauchy.
Exemplu: Pentru asa-numita serie armonica generalizata, adic a pentru seria

n2N

1
:

, unde
c este un parametru real , aplicarea criteriului simplu de condensare al lui Cauchy ne conduce la
concluzia c a natura seriei

n2N

1
:

este aceeasi cu a seriei

n2N

2
n
_
1
2
n
_

, adic a

n2N

1
2
(1)n
, care nu
este altceva dect o serie geometric a cu ratia
1
2
1
. Cum aceasta din urm a este convergent a cnd
1
2
1
< 1, adic a pentru c 1 si divergent a n rest, adic a pentru 0 _ c _ 1, concluzion am c a seria
armonic a generalizat a este convergent a pentru c 1 si divergent a cnd c _ 1 ( pentru c < 0 seria
este evident divergent a, termenul ei general neind convergent la 0).
Odat a n plus, vedem astfel c a seria

n2N

1
:
2
este convergent a, ind una armonic a generalizat a, cu
c = 2 1.
Teorema 4.8 (Criteriul radacinii - al lui Cauchy, cu limita) Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
_ 0,
\: N

, a sa nct exista | = lim

n!1
n
_
r
n
. Atunci:
i) daca | < 1, seria

n2N

r
n
este convergenta;
ii) daca | 1, seria

n2N

r
n
este divergenta;
iii) daca | = 1, nu putem decide natura seriei

n2N

r
n
.
Demonstratie: ntruct exist a | = lim
n!1
n
_
r
n
[0, +), avem: \- 0, :
"
N, astfel nct,
\: N, : _ :
"
, are loc relatia
() | - <
n
_
r
n
< | +-.
n cazul i), deoarece | < 1, putem lua - (0, 1 |) si atunci rezult a c a r
n
< (| +-)
n
, \: N,
: _ :
"
, cu 0 < | +- < 1. Prin aplicarea criteriului ( CC I), pe baza faptului c a seria

n2N

(| +-)
n
este
convergent a, ca serie geometric a cu ratia subunitar a, rezult a c a

n2N

r
n
este convergent a.
n cazul ii), cum | 1, putem lua - (0, | 1) si atunci, din () rezult a c a 1 < (| -)
n
< r
n
,
\: N cu : _ :
"
. Pe baza aceluiasi criteriu, ( CC I), ntruct seria

n2N

(| -)
n
, n care | - 1,
este divergent a, rezult a c a avem:

n2N

r
n
(1).
n ne, cnd | = 1, adic a n cazul iii), nu ne putem pronunta asupra naturii seriei

n2N

r
n
, dup a
cum reiese din exemplele n care r
n
=
1
:
sau r
n
=
1
:
2
, \: N. n ambele situatii, avem lim
n!1
n
_
1
:
=
1 = lim
n!1
n
_
1
:
2
, dar

n2N

1
:
(1) si

n2N

1
:
2
(C). J
Observatie: Atunci cnd nu exist a lim
n!1
n
_
r
n
, o variant a mai slab a a criteriului r ad acinii are
loc cu lim
n!1
n
_
r
n
n rolul lui |, la i) si cu lim
n!1
n
_
r
n
, n loc de lim
n!1
n
_
r
n
, la ii).
Teorema 4.9 (Criteriul lui Kummer) Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
0, \: N

. Daca exista sirul

(a
n
)
n2N
R

+
, astfel nct sirul
_
a
n
r
n
r
n+1
a
n+1
_
n2N

are limita, e ea notata cu |, atunci:

i) cnd | 0, seria

n2N

r
n
este convergenta;
ii) cnd | < 0, iar seria

n2N

1
a
n
este divergenta, rezulta ca seria

n2N

r
n
este divergenta;
iii) cnd | = 0, nu putem stabili natura seriei date.
Demonstratie: n cazul i), cum | 0, obtinem: \- (0, |), :
"
N

, asa nct, \: N

, cu
: _ :
"
,
0 < | - < a
n
r
n
r
n+1
a
n+1
< | +-.
De aici, reiese c a:
() 0 < r
n+1
<
a
n
r
n
a
n+1
r
n+1
| -
, \: N

, : _ :
"
.
n consecint a, sirul (a
n
r
n
)
nn"
este descresc ator. Cum, n plus, 0 < a
n
r
n
, \: N

, se poate spune
c a sirul (a
n
r
n
)
nn"
este convergent. Deci exist a lim
n!1
a
n
r
n
= `. Atunci:

nn"
1
| -
(a
n
r
n
a
n+1
r
n+1
) =
1
| -
lim
k!1
k

n=n"
(a
n
r
n
a
n+1
r
n+1
) =
=
1
| -
lim
k!1
(a
n"
r
n"
a
k+1
r
k+1
) =
1
| -
(a
n"
r
n"
`) .
Prin urmare, seria
1

n=n"
1
| -
(a
n
r
n
a
n+1
r
n+1
) este convergent a. n virtutea acestui fapt, tinnd
seama de relatia (), rezult a c a seria

n2N

r
n
este convergent a, conform criteriului ( CC I ).
n cazul ii), cum | < 0, g asim c a, pentru orice - (0, |), exist a :
"
N

, asa nct:
a
n
r
n
r
n+1
a
n+1
< | +- < 0, \: N

, : _ :
"
.
Altfel spus, avem
r
n+1
r
n

a
n+1
a
n
=
1
a
n+1
1
an
, \: _ :
"
. Seria

n2N

1
a
n
ind divergent a prin ipotez a, reiese
atunci, prin aplicarea criteriului ( CC II ), c a seria

n2N

r
n
este divergent a.
n cazul n care | = 0, nu ne putem pronunta asupra naturii seriei

n2N

r
n
. Astfel, pentru r
n
=
1
:
si a
n
= :, avem a
n
r
n
r
n+1
a
n+1
= 0, iar

n2N

r
n
(1). Pe cnd, pentru r
n
=
1
:
2
si a
n
= :
2
, avem
a
n
r
n
r
n+1
a
n+1
= 0, cu

n2N

r
n
(C). J
Observatii:
j) Lund a
n
= 1, \: N

, pe baza Teoremei 4.9, obtinem urm atorul criteriu (al raportului sau
al lui DAlembert) de stabilire a naturii seriei cu termeni pozitivi

n2N

r
n
:
Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
0, \:

, pentru care exista limita 1 = lim

n!1
r
n+1
r
n
. Daca 1 < 1,
atunci

n2N

r
n
(C), n timp ce, daca 1 1, atunci

n2N

r
n
(1), iar daca 1 = 1, nu ne putem
pronun ta asupra naturii seriei

n2N

r
n
.
jj) n cazul n care a
n
= :, \: N

, Teorema 4.9 furnizeaz a asa-numitul criteriu al lui Raabe-

Duhamel , cu urm atorul enunt:
Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
0, \:

, a sa nct exista limita lim

n!1
_
:
_
r
n+1
r
n
1
__
= j.
Daca j 1, atunci seria

n2N

r
n
este convergenta, iar daca j < 1, seria

n2N

r
n
este divergenta.
Daca j = 1, nu putem stabili, cu certitudine, natura seriei

n2N

r
n
.
jjj) Dac a, n Teorema 4.9, lu am a
n
= :ln:, \: N

, atunci obtinem asa-numitul criteriu al lui

Bertrand, cu enuntul urm ator:
Fie seria

n2N

r
n
, unde r
n
0, \:

. Presupunem ca exista urmatoarea limita: j =

lim
n!1
_
r
n
r
n+1
:ln: (: + 1) ln (: + 1)
_
. Atunci, daca j 0, seria

n2N

r
n
este convergenta, iar
daca j < 0, seria

n2N

r
n
este divergenta. Cnd j = 0, nu ne putem pronun ta asupra naturii
seriei

n2N

r
n
.
Teorema 4.10 (Criteriul lui Gauss) Fie seria

n2N

r
n
, cu r
n
0, \: N

. Daca raportul
r
n
r
n+1
se poate exprima sub forma
r
n
r
n+1
= c +
,
r
n
+
j
n
:
1+
, \: N

,
unde c, , R, R

+
, iar sirul (j
n
)
n2N
este marginit, atunci:
a) cnd c 1, seria

n2N

r
n
este convergenta;
b) cnd c < 1, seria

n2N

r
n
este divergenta;
c) cnd c = 1 si , 1, seria

n2N

r
n
este convergenta;
d) cnd c 1 si , _ 1, seria

n2N

r
n
este divergenta.
Demonstratie: a) n ipotezele din enunt, vedem c a exist a lim
n!1
r
n
r
n+1
si aceast a limit a este egal a cu
c. Altfel spus, exist a lim
n!1
r
n+1
r
n
=
1
c
. Atunci, prin aplicarea criteriului raportului, putem spune c a,
pentru
1
c
< 1, adic a pentru c 1, seria

n2N

r
n
este convergent a. Tot astfel, cnd c < 1, seria care
ne intereseaz a este, ntru concluzia de la b), divergent a. Cnd c = 1, nu ne putem pronunta, prin
criteriul lui DAlembert, asupra naturii seriei

n2N

r
n
. n acest caz ns a, vedem c a avem:
:
_
r
n
r
n+1
1
_
= , +
j
n
:

, \: N

.
Astfel, prin aplicarea criteriului lui Raabe-Duhamel, g asim c a, atunci cnd , 1, seria

n2N

r
n
este convergent a, iar cnd , < 1, ea este divergent a. Avem asadar atinse concluzia de la c) si, cu
exceptia cazului c = 1 si , = 1, concluzia de la d).
n ne, cnd c = 1 si , = 1, ntru aplicarea criteriului lui Bertrand, constat am c a:
:ln:
r
n
r
n+1
(: + 1) ln (: + 1) = :ln:
_
1 +
1
:
+
j
n
:
1+
_

(: + 1) ln (: + 1) = (: + 1) ln
:
: + 1
+j
n
ln:
:

n!1
1 < 0.
Aceasta deoarece
ln:
:

n!1
0 si
_
(: + 1) ln
:
: + 1
_

n!1
lnc = 1. Prin urmare, n conformitate cu
respectivul criteriu, seria

n2N

r
n
este divergent a. J
Criterii de convergent a pentru serii de numere reale cu termeni oarecari.
Teorema 4.11 (Criteriul lui Dirichlet) Fie seria de numere reale

n2N

r
n
, unde r
n
R, \: N

si are forma r
n
= j
n
.
n
, \: N

. Daca sirul sumelor par tiale ce corespunde seriei

n2N

j
n
este
marginit si daca sirul (.
n
)
n2N
R

+
este descrescator si convergent la 0, atunci seria

n2N

j
n
.
n
,
adica seria

n2N

r
n
este convergenta.
Demonstratie: Deoarece, prin ipotez a, sirul (o
n
)
n2N
, unde o
n
= j
1
+j
2
+. . . +j
n
, \: N

, este
m arginit, exist a ' 0, astfel nct [o
n
[ _ ', \: N

. n acelasi timp, ntruct sirul de numere

reale pozitive (.
n
)
n2N
este descresc ator si convergent la 0, avem:
\- 0, :
"
N

, asa nct, \: N

, : _ :
"
, : .
n+1
<
-
2'
.
Atunci, n intentia aplic arii criteriului general al lui Cauchy de convergent a pentru seria cu termenul
general r
n
= j
n
.
n
, obtinem faptul c a, oricare ar - 0, exist a :
"
de mai sus, :
"
N, asa nct,
\: N

, cu : _ :
"
si \j N

, avem:
[r
n+1
+. . . +r
n+p
[ = [j
n+1
.
n+1
+. . . +j
n+p
.
n+p
[ =
= [(o
n+1
o
n
) .
n+1
+ (o
n+2
o
n+1
) .
n+2
+. . . + (o
n+p
o
n+p1
) .
n+p
[ =
= [o
n
.
n+1
+o
n+1
(.
n+1
.
n+2
) +. . . +o
n+p1
(.
n+p1
.
n+p
) +o
n+p
.
n+p
[ _
_ '.
n+1
+'(.
n+1
.
n+2
) +. . . +'(.
n+p1
.
n+p
) +'.
n+p
= 2'.
n+1
< -.
Asadar, n conformitate cu respectivul criteriu, seria

n2N

j
n
.
n
, adic a

n2N

r
n
, este convergent a. J
Exemplu: Seria

n2N

cos :
_
:
este convergent a, deoarece se aplic a Teorema 4.11, cu j
n
= cos : si
.
n
=
1
_
:
, \: N

. Avem: o
n
= j
1
+ j
2
+ . . . + j
n
= cos 1 + cos 2 + . . . + cos : =
cos
:
2
cos
: + 1
2
sin
1
2
,
\: N

. Deci [o
n
[ _
1

sin
1
2

=
1
sin
1
2
, \: N

. n acelasi timp, sirul (.

n
)
n2N
R

+
este descresc ator
si convergent la 0. n consecint a, seria din acest exemplu este convergent a.
Teorema 4.12 (Criteriul lui Abel) Fie seria

n2N

r
n
, unde r
n
R, \: N

si r
n
= n
n

n
,
\: N

. Daca seria

n2N

n
n
din R este convergenta, iar sirul (
n
)
n2N
este unul monoton si marginit,
atunci seria

n2N

n
n

n
(adica

n2N

r
n
) este convergenta.
Demonstratie: S a zicem c a (
n
)
n2N
este monoton cresc ator si m arginit. Atunci, el este convergent
(n R). Fie | = lim
n!1

n
. Evident,
n
| _ 0, \: N

. Scriind n
n

n
sub forma n
n

n
= n
n
(
n
|)+|n
n
=
n
n
(|
n
) +|n
n
, vedem c a, n virtutea Teoremei 4.2, pe baza ipotezei de convergent a a seriei

n2N

n
n
,
reiese c a seria

n2N

|n
n
este convergent a, iar, n acelasi timp, prin aplicarea criteriului lui Dirichlet
(Teorema 4.11) asupra seriei cu termenul general n
n
(|
n
), vedem c a sirul (|
n
)
n2N
are toate
elementele pozitive, este descresc ator si convergent la 0, pe cnd sirul sumelor partiale ce corespund
seriei

n2N

n
n
este m arginit, ntruct seria

n2N

n
n
este, prin ipotez a, convergent a. Ca atare, seria

n2N

n
n
(|
n
) este convergent a si ea. Rezult a atunci c a seria

n2N

n
n

n
, ca diferent a a dou a serii
convergente, este nalmente convergent a. J
Teorema 4.13 (Criteriul lui Leibniz, pentru serii alternate) Daca sirul (n
n
)
n2N
de numere
reale pozitive este descrescator si convergent la 0, atunci seria alternata

n2N

(1)
n
n
n
este convergenta.
Demonstratie: Aplic am criteriul lui Dirichlet, lund j
n
= (1)
n
si .
n
= n
n
, \: N

. ntruct
o
n
= j
1
+ j
2
+ . . . + j
n
=
_
1, cnd : este par
0, cnd : este impar
, se vede c a [o
n
[ _ 1, \: N

. Prin urmare,
cum si (.
n
)
n2N
R

+
este descresc ator si convergent la 0, ipotezele criteriului lui Dirichlet sunt
ndeplinite. Astfel, prin utilizarea acestui criteriu, rezult a c a seria

n2N

j
n
.
n
, adic a seria

n2N

(1)
n
n
n
,
este convergent a. J
Alte rezultate relative la serii de numere reale (f ar a demonstratii)
Teorema 4.14 (Riemann) Fie

n2N

r
n
o serie semiconvergenta de numere reale. Atunci:
i) exista o bijec tie t : N

pentru care seria

n2N

r
(n)
este divergena;
ii) pentru orice r R, exista o bijec tie ,
r
: N

, astfel nct seria

n2N

r
'
r
(n)
este convergenta
si are suma egala cu r.
Denitia 4.10 O serie de numere reale

n2N

r
n
se nume ste neconditionat convergenta daca si
numai daca, oricare ar bijec tia c : N

, seria

n2N

r
(n)
este convergenta.
Teorema 4.15 Daca seria

n2N

r
n
este absolut convergenta, atunci ea este necondi tionat convergenta
si

n2N

r
n
=

n2N

r
(n)
,
oricare ar bijec tia c : N

.
Denitia 4.11 Se nume ste produs Cauchy al seriilor de numere reale

n2N

r
n
si

n2N

j
n
seria

n2N

.
n
, unde .
n
=
n

k=1
r
k
j
nk+1
, \: N

.
Teorema 4.16 (Mertens) Daca doua serii de numere reale sunt convergente si cel pu tin una dintre
ele este absolut convergenta, atunci seria produs Cauchy al celor doua serii este convergenta, iar suma
ei este egala cu produsul sumelor celor doua serii.
Propozitia 4.4 Produsul Cauchy a doua serii absolut convergente este o serie absolut convergenta,
cu suma egala cu produsul sumelor celor doua serii.
Teorema 4.17 (asupra dezvoltarii j-adice a unui numar a, real, pozitiv si subunitar) Fie
j N

, cu j 1. Daca (a
k
)
k2N
este un sir de numere naturale, a sa nct 0 _ a
k
< j, \/ N

,
atunci seria

n2N

a
k
j
k
este convergenta, iar suma sa este un numar real a [0, 1].
Teorema 4.18 (de dezvoltare j-adica a unui numar real a (0, 1]) Fie j N

, cu j 1 si
a (0, 1]. Atunci exista un sir de numere naturale (a
k
)
k2N
, neconstant nul de la un rang nainte,
a sa nct 0 _ a
k
_ j 1, \: N

si a =

k2N

a
k
j
k
Teorema 4.19 (de aproximare a sumei unei serii alternate) Fie seria

n2N

(1)
n
r
n
, cu
(r
n
)
n2N
R

+
descrescator si convergent la 0. De asemenea, e o suma acestei serii si (o
n
)
n2N

sirul corespunzator al sumelor par tiale .

Atunci:
[o o
n
[ < r
n+1
, \: N

.
Teorema 4.20 (de aproximare a sumei unei serii absolut convergente) Fie

n2N

r
n
o serie
absolut convergenta de numere reale, o suma sa si (o
n
)
n2N
sirul corespunzator al sumelor par tiale .
Atunci, daca exista ` (0, 1) si :
0
N

astfel nct
i)
n
_
[r
n
[ _ `, \: _ :
0
, avem: [o o
n
[ _
`
n+1
1 `
, \: _ :
0
sau
ii)

r
n+1
r
n

_ `, \: _ :
0
, avem: [o o
n
[ <
[r
n+1
[
1 `
, \: _ :
0
.
Bibliograe
1. A. Knopfmacher, J. Knopfmacher - Two Constructions of the Real Numbers via Alternating
Series, Iternat. J. Math & Math. Sci., Vol. 12, no. 3 (1989), pp 603-613.
2. J. Galambos - The Representation of Real Numbers by Innite Series, Lecture Notes in Math.,
502, Springer, 1976.
3. C. Badea - A theorem of irrationality of innte series and applications, Acta Arithmetica,
LXIII, 4 (1993).
4. G. Bagni - Innite Series from History to Mathematics Education, 2005.
5. Anca Precupanu - Bazele analizei matematice (Cap. 3), Editura Polirom, Iasi, 1998.
6. Rodica Luca-Tudorache - Analiza matematica. Calcul Diferen tial. (Cap. 2), Editura Tehno-
press, Iasi, 2005.
7. Elena Macovei, F. Iacob - Matematica (pentru anul I, info, ID), Editura Universit atii Al. I.
Cuza, Iasi, 2006.
8. E. Popescu - Analiza matematica. Calcul diferen tial (Cap. 2), Editura Matrix Rom, Bucuresti,
2006.
9. Marina Gorunescu - Lec tii de analiza matematica pentru informaticieni, Reprograa Univ.
Craiova, 2000.