De-a ai

lungul

celor sale,

2000 ora-5ul

de anh ori

istoriei

-ii a~::,,:;:C" ani, ~ ~ 1 1 Intr::lin -.~ -~ .-SGrisepe --; c:.ar~ a- _6~up:aJr J$~~J_--:;\ ; .A~

st,rategice pe raul Eufrat, ~are i-a detma controlul asupra callor de e treceau prin sudul Mesopotamiei. acest timp Ba?i~onu~ avea ~i ';1n lal de centru reltglos ~l de educatle. rirea Mesopotamiei, babilonienii ~i a~~:i:k~~ ~~~~~~dr~~~~.c~~~~

Babilon capitala lege~dar

a I'ost J.

de

doua

unui mare imperi pentru splendoar~;:,

sa. Insa ,..};;cl~h;,c..'-5' ,mportante intelectudle

-5i Jfiln.tirire, ~~~ ~

cu p1\im~.l~"ffiari,Qra~e-k~Sfj. T$l'~kad, BabiloqQ.l~

.:c=drQ --A

mSCf1S. .pe ~ -De~i'

M~fi -.C

~n

comparatie

._S1!m~r~

;~'ii~ai~~~ ---iiuffiim--' :::-;:.::"-

---,!1;;na~, strand mltunl~ sumenerulor ~1 "',eo!rtc~~~star~~ r.".Insa Hammurabi a ..,. iArQa!a!~ j ~- .-rl!\!ss~~t~~e :: -s~~!~ .J~~sa, ridicandu-l pe : " ~ffil!~ eur,~ra~ului Ba~n In .pozitia d~ ,rir~ s#ntr~are.~i ."' . IW.P~ltl;. --conducat~..sumenan, SUStl"':= nand ..c~ ~;_._~ zeitatilor impli~a~l;#bl~!;t ~at --catelCiJc. iri:1~l-, -cf~dlm~-~t!j suprematia lor -.Ma:~u.~ ~~r,in~ ra<:l~i~i-$t_~ilonul a devenit , un2:r:l~-~7v~~~~ ~t!1Yt~~""' -1.:Btln;1Starea O~MIUt.i se da=-: _.==-.:.:: --.:.-~=:~::...=-~ii ::--I ; ~" ci ;~

,:=";-;:0-

:=};::::: : er~u p~imi1i ~-u_n

-;. T

.~~~~~~

I ..)l' I; I " ,.. I "

),
'

IY
--'"" de
{~ i,

~.!,j:,

;~

~"
.-ijC~~' -,r;:

;:~~it, '::fO\-d/ ~
.-.~} ~,t,. ..'.
;i"i

-..i"... !~

:~C t~~,~.;; ---c/c

::-t

::

i-;.:~i',,:~:j .-.:! C:::Jc c'- ~,R:..i , . i". ,

..'I"i "it'~~~ i~' f' ',,: .,' ." i:. r ".

~.v j.
i!!, t:f' !1;;'

, ~a~,.~u,

apa

0 t:~ 0

500

yarzi

457

metri

O Principalele cladiri din Babilon. 1 Calea Procesionala 2 Poarta Ishtar 3 Templul lui Ninmah 4 Fortarea1a Sudica 5 Fortarea1a Principala 6 Fortarea1a Nordica 7 E~afodaj defensiv 8 Gradinile Suspendate 9 Templul lui Ishtar 10/11 Templul~i turnul lui Etemenanki 12 Esagila 13 Templul lui Gula 14 Templul lui Ninurta

~ant cu apa exterior

BABILONIA

ANTICA
E ~ E ~ " ~ ., ~ ~

c 0 t " '5 u

Tabli~a

reprezentand Babilonul in centrul discului inconjurat pamantului de apa.

~ .. ~

O Aceste tabli,e trimit la astronomie, indicand tuna, planetele ~i stelele.

Acest statut a fost consolidat intr-o perioad~ lunga- pana in secolul al 12-lea i.e.n. ~and Babilonul a fost eclipsat politic sub controlul unui popor barbar, kasitii. Sub domnia lui Nabucodonosor I (cca. 1124-1103i.e.n.) ~i a succesorilor sai, ora~ul a devenit din nou capitala unui regat independent, dar in secolul al 10-lea i.e.n. asirienii au ocupat Mesopotamia. Timp de peste trei secole, Babilonul a fost condus de regi asirieni sau oameni numiti de ace~tia. insa doua triburi nomade aparute de curand, arameonii ~i caldeeni, s-au opus cu perseverenta asirienilor. Datorita statutului sau de ora~ sfant, Babilonul a fost bine tratat de asirieni ~i i-a sprijinit in general impotriva celor doua triburi. Totu~i in 689 i.e.n. regele asir~n Sennacherib ~i-a pierdut rabdarea fata de instabilitatea continua din zona ~i a distrus Babilonul. De~i acest act de sacrilegiu a

fost remediat de urmatoruI rege, babilonienii tindeau sa se alieze cu du~manii Asiriei. Condu~i de regele caldeean Nabopolasar, babilonienii s-au aliat In cele din urma cu mezii, un popor Iranian, ~i au nimicit Asiria la sfar~i1:uI secolului aI 7-Iea. AI doilea Imperiu Babilonian Fiullui Nabopolasar, Nabucodonosor aI II-Iea (605-562 I.e.n.), a fost unuI din marii cuceritori ai istoriei, care a Intemeiat un imperiu aI doilea Imperiu Babilonian sau ImperiuI Neo-Babilonian -care se Intindea de la CanaluI Suez pana In Iran. El a cucerit Siria ~i Palestina aflate sub Dominatia Egip1:ului ~i a lnvins In acela~i timp regatuI izraelit Iudeea, dis1:rugand IerusalimuI. Asemenea Inainta~ilor sai asirieni, Nabucodonosor aI II-Iea a Infrant spiri1:uI ostiI aI popoarelor printr-o politica de deportlri; fiind descrisa In Biblie, cea mai cunoscuta dintre acestea este "exiluI babiIonian" aI evreilor. Sub domnia Iui Nabucodonosor BabilonuI a atins culmea gIoriei. Arheologii au descoperit rnma~ite din Grndinile Suspendate ~i maretuI templu care a dat na~tere Iegendei biblice a Tumului Babel. in aceI timp BabilonuI a fost aproape ceI mai mare ora~ din Iume, ~i timp de mai multe secole oamenii au continuat sa II admire. Pe Ianga pastrarea culI turii sumeriene, babilonienii au facut i progrese ~i In matematica ~i astroO varful Stelei (pilonului) lui Hammurabi il prezint3 pe regele babilonian primind imputernicirea de a scrie codul de legi.

nomie care au fost transmise grecilor ~i, prin ace~tia,lumii modeme; sistemul lor sexagesimal (bazat pe 60 de unitati) se reg~se~teazi In cele 60 de secunde al unui minut, in cele 60 de minute al unei ore ~i In cele 360 de grade In care se lmparte cercul. Al doilea Imperiu Babilonian ~i-a g~sit sfar~itul brusc In 539 1.e.n., cand ora~ul a ajuns sub dominatia per~ilor condu~i de Cirus al lI-lea cel Mare; conform legendei, Cirus a reu~it s~ p~trund~ In ora~ deviind cursul raului ~frat, care In acel timp trecea prin Babilon, ~i lnaintand pe albia raului! C~derea Babilonului a pus cap~t rolului Mesopotarniei de centru al unor mari imperii. Ca ~i capital~ provincial~ In Imperiul Persan, Babilonul a r~mas una din cele ~apte Minuni ale lumii ~i Alexandru cel Mare a vrut s~-l transforme In capitala impreiului s~u, dar a murit lnainte de a-~i putea stabiliza imperiul. Succesoriis~i din Oreintul Mijlociu, seleucizii, ~i-au construit capitala pe raul Tigru, ~i In cele din urm~ Babilonul a dec~zut.

O Imperiul
intemeiat de Nabucodonosor a! !I-lea a dat Babilonu!ui c()ntro!u! principa!e!or cai de come~. 4
ISTORIE UNIVERSALA 1 -Primele o~e ISTORIE UNIVERSALA 5 -Asirienii