24.09.

2012

Pharma Business - Tulburarea bipolara

Tulburarea bipolara
Scris de Florin Tudose, psiholog Paleta de manifestari in cazul tulburarii bipolare este atat de larga incat, un individ poate avea multiple schimbari de stare intr-un an, sau poate sa nu experimenteze simptome decenii la rand. Pacientul cu o astfel de suferinta va manifesta o gama de simptome unica, specifica propriei personalitati, precum si circumstantelor vietii sale. Majoritatea dintre noi experimentam schimbarile de stare la un nivel acceptabil. Ne intristam la un esec, ne bucuram daca obtinem un premiu. In cazul schimbarilor de stare bipolare, nivelul de intensitate este insa atat de amplificat, incat trece dincolo de pragul de confort, iar capacitatea individului de a functiona si bucura de viata este handicapata. Prevalenta tulburarii bipolare este in general estimata la 1%, cele mai ridicate procentaje din Europa gasindu-se in Germania, Franta, Italia. Tulburarile de stare sunt clasificate conform DSM-IV-TR in doua categorii majore: unipolare si bipolare, in functie de tipurile de manifestari diagnosticate. Pacientii care experimenteaza doar episoade de depresie se incadreaza in categoria celor care sufera de tulburari unipolare, deoarece lipsesc simptomele hipo/maniacale specifice tulburarilor bipolare. Tipuri Tulburarea bipolara, numita depresie maniacala pana in anii 80, este un diagnostic care descrie tipare de schimbari anormale si severe de stare, esalonate de la depresie la manie (de unde si termenul "bipolar" traversarea de la o stare extrema la alta). Tulburarile de stare sunt diagnosticate pe baza recurentei episoadelor simptomatice, fapt destul de complicat avand in vedere diferitele combinatii de simptome care pot aparea in asociatie cu acest tip de tulburari. Exista patru variante ale tulburarii biplare catalogate de DSM-IV-TR: Tulburarea bipolara I Tulburarea bipolara II Tuburarea ciclotimica Tulburarea bipolara FAS (fara alta specificatie)

Tulburarea bipolara I este tipul clasic de tulburare bipolara, caracterizata prin atacuri maniacale si depresii paralizante. Caracteristici: Starea Episoade maniacale complete Episoade depresive complete Alte caracteristici Episoade netratate recente Halucinatii frecvente Episoade trifazice Recidive care se inmultesc odata cu varsta

Tulburarea bipolara II este caracterizata de episoade depresive complete si episoade de hipomanie. Caracteristici: Starea Episoade depresive complete Episoade hipomaniacale Alte caracteristici Timp de somn prelungit, apetit exagerat in timpul depresiilor C ronicizarea depresiilor Antecedente de tulburare bipolara II in istoria medicala a familiei Prima spitalizare la varsta tarzie Numar redus de spitalizari

w w w .pharma-business.ro/index2.php?option=com_content&task=v iew &id=2954&pop=1&page=0&Ite

24.09.2012

Pharma Business - Tulburarea bipolara

Posibil risc de alcoolism Tuburarea ciclotimica este caracterizata de perioade scurte (zile sau saptamani), de simptome depresive si de hipomanie, separate de perioade - de asemenea scurte, de normalitate. Pacientul nu experimenteaza episoade complete de depresie sau de manie. Caracteristici: Starea Stari alternative de depresie si hipomanie usoara C icluri neregulate (de ordinul zilelor) Doar perioade scurte de stari normale Alte caracteristici Pacientii se trezesc deseori cu stari schimbate fara motiv Tiparul comportamental apare in adolescenta tarzie C onfundata frecvent cu problemele "de personalitate" Uneori evolueaza inspre tulburarea bipolara I sau II

Tulburarile FAS - tulburare bipolara atipica: se carcaterizeaza prin perioade de stari anormale de surescitare, care nu indeplinesc criteriile specifice celorlalte sub-tipuri. Spre exemplu, o persoana poate trece prin stari de surescitare urmate de un episod de depresie. Simptomele de hipomanie sunt prea scurte, sau prea rare, ca sa se califice drept tulburare bipolara II, dar s-ar putea califica drept tulburare FAS. De asemenea, o persoana cu 4 sau 10 hipomanii, dar fara depresii, ar putea fi diagnosticata cu tulburare FAS.

Diagnosticul Nu exista analize specifice care sa diagnosticheze tulburarea bipolara. Nu se cunoaste inca baza biologica si chimica a acestei afectiuni. In ciuda numeroaselor incercari de a analiza li chidele corporale si tesutul cerebral al pacientilor, nu s-a ajuns, in ciuda tehnologiei avansate, la concluzii stiintifice privind un sistem de diagnosticare al tulburarii bipolare. Instrumentul de diagnosticare este examinarea statusului mental, care consta in observarea tiparelor verbale si de comportament, adresarea unor intrebari relevante pentru determinarea proceselor de gandire si de stare ale individului, precum si evaluarea altor aspecte ale functionarii mentale, cum ar fi concentrarea si memoria. La finalul acestui proces de anamneza si examinare, ar trebui sa obtinem un tablou destul de clar al simptomelor pe care le experimenteaza individul. Pe cine afecteaza si cand? Tulburarea bipolara se declanseaza deseori in adolescenta sau la maturizare. Primele simptome afective apar in prima adolescenta sau chiar in preadolescenta. De obicei, rastimpul dintre primele simptome si tratament este considerabil, ceea ce poate avea consecinte nefaste asupra personalitatii si a functionarii sociale a individului, ducand chiar la morbiditate ridicata. C u cat mai timpuriu se manifesta tulburarea bipolara, cu atat incidenta ca ea sa aiba surse genetice in istoria familiei este mai mare. Declansarea timpurie a tulburarii bipolare consta de obicei in episoade de depresie care pot fi destul de numeroase inaintea primului episod de hipomanie. Depresia cu trasaturi psihotice poate fi un factor important pentru diagnosticarea tulburarii bipolare, ca si starile mixte sau ciclurile rapide. Simptome ale tulburarii bipolare pot aparea si in prima copilarie. La copii, afectiunea se manifesta ca o mixtura continua de manie si depresie. Acest ciclu rapid si grav intre stari produce iritabilitate cronica si putine episoade clare de normalitate. Mamele unor pacienti diagnosticati cu tulburare bipolara au declarat ca acestia dormeau haotic si
w w w .pharma-business.ro/index2.php?option=com_content&task=v iew &id=2954&pop=1&page=0&Ite

24.09.2012

Pharma Business - Tulburarea bipolara

erau greu de linistit, la aceste simptome adaugandu-se si episoade de furie incontrolabila. Tratamentul Tratamentul medicamentos consta in genere in stabilizatori de stare, scopul fiind mentinerea starilor pacientului in limite normale. Medicamentele frecvent folosite, si care s-au dovedit si eficiente, sunt lithiumul (antidepresiv, previne recidiva), valproatele (antimaniacal), carbamazepina, oxcarbazepina, olan zepina (anti-depresiv, antimaniacal). Toate aceste substante sunt un tratament eficient pentru manie si functioneaza si ca inhibitor de recidive. Psihoterapia poate constitui un tratament eficient pentru tulburarea bipolara. In special trei genuri de psihoterapie au castigat credibilitate pana in prezent: terapia centrata pe familie, psihoterapia interpersonala si terapia cognitiv-comportamentala. Efecte asupra functionarii sociale Fiind o tulburare de stare, are efecte vizibile atat in cadrul comunitatii proxime a pacientului (familie, prieteni, etc.), cat si in contexte sociale care presupun un grad ridicat de formalitate. Persoanele care manifesta simptomele initiale ale maniei, au episoade de entuziasm exacerbat. Din pacate, acest gen de entuziasm, fiind nefondat, poate rezulta in consecinte negative asupra diverselor aspecte ale vietii pacientului. Mania este deseori asociata cu probleme semnificative si uneori grave din viata cotidiana, ducand la disruptii in normalitatea financiara, profesionala sau afectiva a individului. Hipomania nu cauzeaza probleme de aceeasi amploare sau profunzime ca mania, iar pentru unii pacienti, poate fi chiar un episod de buna dispozitie si de productivitate ridicata. In ciuda aspectului sau calin, hipomania poate fi o sursa la fel de generoasa de disfunctii ca si mania, determinand consecinte negative. Un individ care experimenteaza un episod de hipomanie poate sa se lanseze intr- o serie de cumparaturi, care sa ii pericliteze stabilitatea financiara pe termen scurt sau lung, asa cum anumite replici formulate intr-un context social, pot avea consecinte negative asupra relatiilor cu persoanele din anturaj. Hipomania apare deseori imediat inainte sau dupa stari grave, fiind asociata cu episoade maniacale finalizate prin depresii severe. Astfel, un episod hipomaniacal poate fi un semn ca persoana afectata va experimenta la scurt timp un episod maniacal sau se va prabusi intr-o depresie puternica. Iritabilitatea si furia sunt senzatii asociate frecvent cu hipomania, mania si depresia la pacientii suferind de tulburari bipolare. Manifestarile se concentreaza in jurul unei presiuni interne, a unui sentiment de urgenta, povara sau sensibilitate exagerata fata de mediul de interactiune. Pacientii descriu aceste momente ca un impuls agresiv conflictual pe care si-l explica prin cuvintele sau actiunile celorlalti, nu prin propria lor stare, astfel justificand reactia lor exacerbata la situatii contextuale in principiu benigne. C ei aflati in contact cu persoanele suferind de tulburare bipolara, trebuie sa nu uitate ca apelul la ratiune este inutil in astfel de momente, deoarece pacientii nu pot exercita nici un control asupra starii lor, asa cum ne asteptam din partea unor indivizi care au practica interiorizarii sau a rationalizarii propriilor senzatii si sentimente. Sursa disfunctiilor sociale ale persoanelor diagnosticate cu tulburare bipolara consta tocmai in faptul ca, mecanismele de control psihic nu functioneaza normal, astfel incat nu ne putem astepta ca pacientii sa iasa pur si simplu din starea lor, sau sa exercite o comunicare normala cu mediul. Familiilor si prietenilor persoanelor cu tulburari bipolare li se recomanda stabilirea unui mediu linistit, calm, in care chestiunile incarcate emotional sa fie discutate pe un ton coborat. Adeseori, pacientii se plang ca manifestarile lor emotionale sunt puse mereu pe seama bolii, in timp ce persoanele care interactioneaza cu ei se plang de intensitatea cu care pacientii reactioneaza in astfel de situatii emotionale. In acest context, comunicarea echilibrata poate fi mentinuta atat prin stabilirea unui climat de interactiune lejer, lipsit de intensitate, cat si prin concentra rea asupra aspectelor pozitive ale interactiunii, mai ales prin replici de apreciere pozitiva la adresa pacientilor.

Inchidere fereastra

w w w .pharma-business.ro/index2.php?option=com_content&task=v iew &id=2954&pop=1&page=0&Ite