Duminic\ 20 mai Azi am deschis acest carnet de `nsemn\ri.

M\rturisesc, sunt sub influen]a memoriilor lui Ehrenburg1, pe care le citesc. Nici pe departe via]a mea nu este att de interesant\, de `mp\nat\ cu at]ia oameni de valoare [i evenimente cruciale. Poate c\ de aceea nici nu a fost necesar s\ consemnez ceva pn\ ast\zi N-am de gnd s\ ]in un jurnal. Vreau s\-mi `nsemnez gnduri. Pentru mine 1. Ur\sc destui oameni. {tiu, nu e un sentiment care face cinste. Dar, `n acela[i timp, iubesc destui oameni. {i, poate, cnd iube[ti, ai dreptul s\ [i ur\[ti. 2. Dictatorii sunt totdeauna dezinforma]i. E rezultatul fricii pe care o s\desc. Cad `n propria lor capcan\: a terorii. 3. De fapt, mi-e fric\ mi-e fric\ s\ spun tot ce gndesc. Dac\ acest carnet cade `n mna cuiva? 4. La romni, stomacul e mai important dect creierul. Chiar [i dect picioarele

Joi 24 mai Am ajuns aproape de jum\tatea film\rilor cu Augustul `n fl\c\ri2. O munc\ dur\, cu mul]i nervi, c\reia `i rezist `nc\ destul de bine. Mai trziu se va vedea dac\ m-a `nt\rit sau, dimpotriv\, mi-a sec\tuit toate puterile.
Ilya Ehrenburg Oameni, ani, via]\. Serial de televiziune dup\ scenariul lui Eugen Barbu, la care A. Tatos a lucrat [ase episoade (coregie cu Dan Pi]a), `ncepnd din 1972.
1

A L E X A N D R U T AT O S

Profesional? Cred c\ am `nv\]at destul de mult cel pu]in ca experien]\. M\ mi[c destul de u[or, n-am probleme cu mizanscenele [i stabilitatea cadrelor. Poate c\ nu e dect o dexteritate, `n orice caz, mi se pare la `ndemna oricui ceea ce fac. Nu-mi dau seama `nc\ de erori ceea ce e prost. M\ simt, totu[i, foarte departe de art\. Dan Pi]a mi-a relatat o istorie nostim\, care i s-a `ntmplat Leopoldinei B\l\nu]\ la Cannes [i care ascunde destul tragism: sintetizeaz\ condi]ia mizer\ a romnului `n str\in\tate. Leopoldina st\tea pe o banc\ `ntr-un parc, a[teptnd s\ fie cazat\ (cei din ]ar\ nu confirmaser\ sosirea micii delega]ii romne!). Un cer[etor i-a cerut ni[te bani. N-a avut de unde s\-i dea, i-a spus c\ e str\in\. Cer[etorul s-a oferit atunci s\-i dea el cteva centime. Un grup de tineri a asistat la aceast\ scen\. Pe aeroportul din Paris, l-a `ntlnit pe repezentantul Romnia Film `nc\rcat de bagaje. Trebuia s\ fie la Cannes [i s\ se ocupe de vnzarea filmului `n str\in\tate. N-a fost La ofertele f\cute lui Dan Pi]a, pe care acesta i le-a transmis, a r\spuns negativ! ~nc\ o dat\ mi se confirm\ c\ romnii trimi[i `n str\in\tate nu se `n]eleg `ntre ei parc\ ar fi du[mani. Fiec\ruia i-e team\ ca cel\lalt s\ nu profite mai mult

Smb\t\ 26 mai Ieri a fost prima vizionare de material cu noul pre[edinte al Televiziunii, N\stase. Pare un tip cu bune inten]ii, cu care se poate discuta. Cam simplu], dar generos. S\ vedem. Materialul a pl\cut. I-a spus lui Dan c\ e un `ndr\zne]. Dan n-a pomenit nici un cuvnt despre mine. Scriitorul Ivasiuc a intrat `n timpul vizion\rii [i s-a a[ezat ca la el acas\. A f\cut [i cteva observa]ii despre prezen]a nem]ilor, ca [i cum cineva avea nevoie de ele. Pre[edintele [i le-a `nsu[it. Geo Saizescu a f\cut `nc\ o dat\ dovada abilit\]ii sale: ap\rnd, chipurile, interesele Televiziunii, a f\cut, de fapt, jocul Buftei a reu[it s\ ob]in\ amnarea termenului de terminare a filmului, convingndu-l pe pre[edinte c\ trebuie s\ primeze calitatea. Toat\ lumea a fost de acord. Exact contrar celor pe care le auzeam pn\ acum (termen, productivitate etc.). A murit Tufan, [eful de produc]ie al echipei noastre, un om `n plin\ putere, voinic, ct u[a, care p\rea c\ ]ine la noi sau, `n orice caz, c\ e de partea noastr\. Nu-mi vine s\ cred!
10

PA G I N I

DE JURNAL

Rev\znd parte din material, asear\ mi-am dat seama c\ `n multe cadre de-ale noastre timpul cinematografic este egal cu timpul real `n care se consum\ ac]iunea, ceea ce nu cred c\ este bine. De pild\: doi oameni se bat, unul `l r\pune pe cel\lalt, `l leag\ de picioare, de mini, `i pune un c\lu[ `n gur\. Toate astea se v\d `ntr-un singur cadru [i lungesc ac]iunea inutil. Cred c\ trebuie s\ se vad\ numai ac]iunile esen]iale. N-am descoperit oul lui Columb, dar trebuie s\ pun `n practic\ aceste lucruri. Materialul v\zut de mine mi se pare destul de curat nu v\d nici o diferen]\ fa]\ de cel filmat de Dan. S\ vedem

Mar]i 29 mai Ieri am reluat lucrul la romanul Trenurile dup\ foarte mult\ vreme (de fapt, am mai f\cut prin luna martie a.c. cte ceva). Rescriu la ma[in\ paginile deja scrise. Sunt lucruri bune, dar [i destule stng\cii de exprimare. De asemenea, povestesc `nc\ multe fapte inutile sau neinteresante. Fire[te, toate acestea se pot `ndrepta. E timpul s\ termin aceast\ carte. Voi `ncerca s\ lucrez printre pic\turi pn\ termin serialul, pentru ca apoi s\-i dau o prim\ form\.

Joi 31 mai Rev\znd ieri filmul Mantaua dup\ Gogol (care mi s-a p\rut destul de prost p\cat de subiect), mi-am amintit de o `ntmplare petrecut\ cu mul]i ani `n urm\ care, de altfel, n-are nici o leg\tur\ cu filmul. Era `n primul sau al doilea an dup\ ce am terminat liceul. T\iam frunze la cini adic\ m\ preg\team s\ intru `ntr-o facultate (am intrat abia dup\ zece ani). ~mbr\c\mintea avea pentru mine foarte mare valoare. De altfel, mi-o procuram destul de greu. Tata avusese nu [tiu ce combina]ii cu un cizmar de lng\ noi, `i `mprumutase ni[te bani sau cam a[a ceva, `n contul c\rora trebuia s\-mi fac\ o pereche de pantofi de antilop\. Tipul se cam eschiva, o var\ `ntreag\ m-a purtat la pr\v\lioara lui. ~mi intrase `n cap chestia cu pantofii, nu aveam alt\ grij\ dect s\ bat drumul pn\ la pr\v\lie uneori [i de cteva ori pe zi, pentru c\ m\ amna de la o or\ la alta. La un moment dat, m-a trombonit c\-mi face ni[te pantofi cum nu mai are nimeni, cu talpa dintr-un material sticlos, prin care s\ po]i vedea. Eram ner\bd\tor s\-i am. Cu toate prafurile pe care mi le arunca, am fost de-o perseveren]\ demn\ de o cauz\ mai bun\. N-a putut sc\pa de mine. ~ntr-o zi, a venit el s\ m\ caute: adusese ni[te pantofi, probabil o comand\ refuzat\ de alt client. De[i-mi erau cam mici, i-am luat. M-au chinuit pantofii aceia
11

A L E X A N D R U T AT O S

Nu [tiu de ce mi-am amintit de aceast\ `ntmplare. ~n general, a fost o perioad\ din via]a mea despre care n-am prea multe de spus: o perioad\ de cristalizare, `n care n-aveam nici un drum, nici o ]int\. Un pustiu pe care l-am resim]it mai trziu prin golul l\sat.

Luni 4 iunie Spectacolul trupei italiene din Insieme, de commedia dellarte Lamante militaire spectacol, de altfel, mediocru, f\r\ nici o str\lucire, mi-a adus aminte de spectacolul meu cu Nebunia lui Pantalone1. Ast\zi, cnd m\ gndesc, cu toate imperfec]iunile sale pentru c\, r\mn convins, puteam s\-l fac mult mai bine a fost un `nceput bun pentru mine: m-a adus `n aten]ia oamenilor de teatru [i, chiar profesional, eram pe un drum bun. Nu mi-am pierdut capul la cronicile elogioase pe care le-am avut, dar nici n-am [tiut s\ profit de acel moment favorabil. ~n afara spectacolului cu amatorii la Rmnicu Vlcea2 n-am mai lucrat nimic `n teatru. Am mizat [i am riscat poate prea mult pe Cntecul fanto[ei. Apoi am intrat `n serial. De un an de zile nu m-am mai gndit deloc la teatru. Asta ar putea s\ m\ coste foarte mult. Lipsa de continuitate, mai ales `n preocupare, s-ar putea s\ devin\ un obstacol greu de trecut. Prea sunt un fluture care zboar\ din floare `n floare [i vreau s\ le fac pe toate (teatru, film, TV, literatur\). Pentru o anumit\ experien]\ nu stric\, dar mai util este s\ te dedici unei singure probleme. Mereu m\ `ntreb ct `mi va folosi lucrul la August `n fl\c\ri. Fire[te, un c[tig este numai acomodarea cu aparatul de filmat [i experien]a vie]ii `n echip\. E o prim\ [coal\. Dar, totodat\, mi-e fric\ s\ nu existe [i ni[te mari inconveniente: improvizatul `n care se lucreaz\, superficialitatea rezolv\rilor, impuse de `nsu[i ritmul de lucru [i [iretul serialului. ~n orice caz, m\ conving pe zi ce trece c\ nu a[a se face un film. Suntem foarte departe de art\. Ne minun\m c\ imaginile mi[c\ pe ecran, c\ personajele intr\ [i ies, iar aparatul se duce dup\ ele. Nu zic, pot s\ fie [i lucruri bune. Asta `mi aminte[te de o observa]ie a lui Toma Caragiu, care zicea c\ noi, romnii, suntem departe de a [ti s\ facem film; c\ regizorii no[tri se minuneaz\ cnd v\d pe ecran c\ mi[c\ ceva. E adev\rat, despre toate filmele `n produc]ie se spune c\ au material bun.
Montat la TVR `n 1971, dup\ un scenariu propriu, distins cu premiul Revistei Teatru pentru regie de televiziune. 2 ~n 1972, pune `n scen\ la Teatrul Popular din Rmnicu Vlcea piesa Snziana [i Pepelea spectacol care a f\cut un lung turneu `n Republica Federal\ German\.
1

12

PA G I N I

DE JURNAL

Mar]i 5 iunie Nem]ii din filmul nostru sunt foarte caraghio[i. Nu [tiu de unde g\sesc asisten]ii de regie asemenea caricaturi (ieri era un ]\ran b\trn, s\ mori de rs!). Apoi, cnd `i vezi cum se mi[c\ [i cum ac]ioneaz\ ar putea fi o superb\ parodie. (Nu mai vorbim c\ unul dintre ofi]eri este actorul Z. Al[ec, evreu). ~n ce hal a ajuns s\ fie ar\tat\ armata care a chinuit lumea! Cred c\ asta e pedeapsa cea mai mare pe care ar putea-o c\p\ta pentru faptele lor: s\ se vad\ `n acest film!

Joi 7 iunie Profit de cteva zile libere la film [i lucrez la Trenurile. Am terminat partea I. E conceput\ ca o zi din via]a lui Andrei, `n perioada lui de lini[te. Acum mi se pune problema termin\rii p\r]ii a II-a (scris\ mai mult de trei sferturi) [i a p\r]ii a III-a, din care nu am dect cteva scene e problema rezolv\rii construc]iei, a planului de scene. De abia aici personajele intr\ `n miezul ac]iunii [i al rezolv\rilor. De[i povestea [i zbuciumul sentimental al lui Andrei predomin\ e, de fapt, un a[a-zis roman de dragoste , nu trebuie s\ m\ rezum la att. Deocamdat\ povestea de dragoste ocup\ prea mult loc. M\ gndesc [i la un prim titlu: M\ numesc Andrei. Trebuie s\ mai caut.

Luni 11 iunie Ieri s-a `mplinit un an de la moartea tatei. Ar trebui s\ notez tot ce s-a `ntmplat atunci. Dar po]i uita vreodat\ asemenea lucruri? Toate aceste ceremonii religioase ieri m-am convins `nc\ o dat\ sunt, de fapt, o impietate adus\ memoriei [i medita]iei. ~n fond, un parastas, de pild\, nu-i dect un prilej s\ te gnde[ti pios la cel care ]i-a fost aproape [i a disp\rut. Dar tocmai acest lucru e[ti `mpiedicat s\-l faci.

Miercuri 13 iunie Ieri, vizionarea materialului cu E. Barbu1 prima noastr\ `ntlnire cu el dup\ scandalul de la `nceputul lui aprilie. Fire[te c\ nu putea s\ revin\ la cele spuse atunci.
1

Eugen Barbu scriitor, autor al scenariului serialului TV Un august `n fl\c\ri. 13

A L E X A N D R U T AT O S

A mai crit cte ceva c\ `n scenariul lui lucrurile erau mai bune [i c\ noi le-am simplificat (!) (trebuie s\ ai o doz\ de impertinen]\ ca s\ sus]ii asta). Toate le-a spus cu spume la gur\. Va putea deveni periculos, la orice acuza]ie i se aduce scenariului, oricnd va fi `n stare s\ ne acuze c\ noi i l-am stricat. E posibil ca premeditat s\ g\seasc\ aceast\ solu]ie de salvare. Nu m-ar mira. La Trenurile concep capitolul `n care povestesc conflictul dintre Andrei [i tat\l s\u. De abia acum am impresia c\ romanul `ncepe s\ c[tige `n densitate problematic\, constituind un miez al `ntregii pove[ti. Sper Am f\cut cteva nota]ii pentru Nop]i albe. {i aici g\sesc c\i ce pot s\ adnceasc\ povestea. Trebuie neap\rat s\ surprind o anumit\ mentalitate, att de caracteristic\ situa]iei de la noi. Azi plec la Cop[a Mic\ (Media[).

Joi 14 iunie Media[ul are `n centru dou\ cofet\rii (caf-baruri) `n strad\, cu pergole, care mi-au amintit de cele din str\in\tate. Rapidul a sc\pat de retrogradare! Am sc\pat [i eu de-o grij\. Colonelul Ceaganica1 mi-a spus dou\ povestiri, `ntmplate `n realitate care, oricnd, pot fi dou\ bune subiecte. Prima: Un ho] recidivist, foarte simpatic Bella , cu paisprezece condamn\ri pentru furturi m\runte e c\s\torit cu o femeie onorabil\, centralist\ la telefoane, membr\ de partid, cu care are o feti]\. De fiecare dat\ cnd e prins (fur\ cte ceva, vinde ieftin [i se `mbat\), anchetatorii nu pot scoate de la el recunoa[terea dect cu ajutorul nevestei. Aceasta e chemat\ [i-l oblig\ pe Bella s\ recunoasc\ ce-a furat, amenin]ndu-l c\-i spune feti]ei cu ce se ocup\. La un moment dat, Bella se hot\r\[te s\ se fac\ om de treab\, `i promite nevestei c\ nu va mai fura `n via]a lui [i, `ntr-adev\r, un timp se ]ine de cuvnt. Nu mai bea, se duce la serviciu (e zidar), iese cu nevasta [i feti]a la plimbare, e salutat cu respect de vecini [i cuno[tin]e, frecventeaz\ cofet\riile `n locul cr[melor, m\nnc\ `nghe]at\ [i fri[c\! (scene care pot fi de un farmec deosebit). Dac\ se `ntmpl\ s\ mai scape `ntr-o bodeg\, bea cu m\sur\, iar dac\ fo[tii s\i tovar\[i de lucru vor s\-i vnd\ un pont, le face scandal, le spune s\-l lase `n pace, c-o s\-i toarne. Toate pn\-ntr-o zi Fiind `n concediu cu nevasta [i feti]a la Ocna Sibiului,
1

Colonelul Dumitru Ceaganica a fost consultant [tiin]ific la serialul August `n fl\c\ri.

14

PA G I N I

DE JURNAL

la un moment dat nu mai rabd\ O prieten\ a nevestei, vecin\ de cas\ `n sta]iune, are un aparat de radio. ~ntr-o duminic\, nevasta pleac\ `mpreun\ cu aceast\ femeie `ntr-o excursie. Bella, [tiind c\ femeia a l\sat casa ne`ncuiat\ (sau cheia `ntr-un anumit loc), fur\ aparatul de radio [i se duce cu el la Sibiu unde-l vinde ieftin unui inginer (`ntr-o sta]ie de taxiuri, lng\ gar\). Bea bine [i se re`ntoarce. Venind femeia acas\ [i descoperind lipsa aparatului de radio, se duce la nevasta lui Bella s\ se plng\. Aceasta se uit\ la b\rbat-s\u s\ afle dac\ el e autorul, ceea ce el o asigur\ c\ nu [i cu mult zel `[i ofer\ ajutorul femeii, promi]ndu-i c\ va prinde ho]ul. O duce aproape cu sila la Sibiu (pentru c\ femeia nu are `ncredere `n poli]ie), dar pe strad\, tocmai cnd `i spunea: Nu se poate doamn\, `l prindem!, ghinionul `l aduce pe inginer cu aparatul `n mn\. Femeia se repede la inginer: |sta-i aparatul meu!, iar Bella, `nc\ sub impulsul ofertei sale, `i face acestuia t\r\boi, c\ de ce a furat aparatul. Inginerul se ap\r\, replicnd c\ l-a cump\rat cu o zi `nainte, chiar de la el. La care, femeia r\mne mut\, [i Bella `i spune: V-am spus eu c-o s\-l prindem pe ho]? [i se duce [i se pred\ singur. Amuzant\ e [i rela]ia cu anchetatorul (c\ruia `i poveste[te cazul). Acesta `l serve[te cu ]ig\ri americane. ~n celul\, Bella face pe nebunul, c\ e prieten cu anchetatorul [i nu vrea s\ m\nnce pn\ nu i se dau ]ig\ri Kent. Poate fi o foarte bun\ povestire A doua petrecut\ `n primii ani dup\ 23 august 1944. ~n comisariatul poli]iei sunt mereu aresta]i chiar cei din poli]ie, pentru complicitate la diverse furturi [i escrocherii. Vine o femeie care se plnge c\ i-a fost furat\ po[eta. Ar\tndu-i-se fotografiile unor suspec]i, ea `l indic\ pe unul dintre ei. Se consider\ c\ face o confuzie, pentru c\ cel indicat e de mult arestat. Peste cteva zile se repet\ cazul cu un alt infractor care era arestat. Fiind prins un ho] de buzunare de mult arestat, acesta recunoa[te c\ au bilet de voie din arest. A[a se afl\ c\ `ntreg personalul de la penitenciar lucra mn\-n mn\ cu infractorii. Li se d\dea acestora drumul pe un timp limitat, iar prada era `mp\r]it\. Au fost cu to]ii aresta]i. Completat\, ac]iunea poate fi un subiect foarte bun pentru serialul TV la care m\ gndesc

Vineri 15 iunie Media[: filmare Cop[a Mic\, condi]ii f. grele. Seara, alte pove[ti ale colonelului Ceaganica: ne-a promis un serial zilnic. Studen]ii Trei studen]i care fur\ o sl\nin\ de la un general, gazda unuia dintre ei. Colonelul, pe vremea aceea comisar (1945), le d\ drumul pe r\spunderea lui.
15

A L E X A N D R U T AT O S

Acele de cusut `n 1948, la Fabrica de confec]ii se fur\ dintr-o magazie o cutie cu ace pentru ma[ina de cusut, care reprezint\ o mare valoare, pentru c\ sunt luate din import [i nu se g\sesc altele, ceea ce `nseamn\ c\ produc]ia fabricii trebuie s\ stagneze. Generalul, superiorul colonelului, propune s\ ]in\ o cuvntare muncitorilor, ca s\ umble la con[tiin]a lor. ~n timpul cuvnt\rii, Ceaganica `l descoper\ din ochi pe infractor, `l scoate pe [est, f\r\ s\ observe nimeni [i `n ma[in\ ob]ine printr-o palm\ m\rturisirea acestuia. Dar, `n locul unde le ascunsese, g\sesc fecale. Le luase cineva de la un c\min de muncitori din apropiere. Cu pre]ul unei recompense de 200 de lei ob]ine cutia. Totul se termin\ `nainte ca generalul s\-[i termine cuvntarea de la fabric\. Amuzant\, interesant\ atmosfera anului, atunci cnd ]\ranii `ncep s\ vin\ la ora[ ca s\ lucreze `n industrie. M\tasea popular\ a treia, mai pu]in interesant\. Se fur\ m\tasea cu care au fost decora]i ni[te stlpi la recep]ia dat\ de Ambasada chinez\ cu prilejul `nfiin]\rii republicii. Autorul furtului: chiar directorul Decorativei, care avea antecedente penale furt de m\tase `n 1930 la Montevideo.

Smb\t\ 16 iunie Lipsa nivelului de trai duce implicit la o lips\ de civiliza]ie ceea ce reflect\ r\mnerea `n urm\, sub un raport dialectic, a `ntregii vie]i sociale [i economice.

Luni 18 iunie Am mai fost la Media[ acum [ase[apte luni prin octombrie sau noiembrie anul trecut. Hotelul era, mi se pare, proasp\t dat `n folosin]\. Acum, nu mai merg lifturile: nici unul. Smb\t\ [i duminic\ am fost la Sibiu unde am jucat tenis cu b\ie]ii de la teatru. ~mi dau seama c\ nu prea [tiu s\ joc M-am `ntlnit `n holul hotelului cu Ileana Sandu1 care mi-a vorbit despre ispr\vile pe care le face b\rbat-s\u Gigi Astalo[ la Paris. (A luat nu [tiu ce medalie de aur pentru poezie, conduce revista Nouvelles Europenes etc.). Nu mi-a fost dat s\ v\d un impostor mai mare. Pe toat\ lumea reu[e[te s\ p\c\leasc\. Biografia lui trebuie s-o a[tern pe hrtie sau, m\car, `mprejur\rile `n care l-am cunoscut [i l-am v\zut.
1

Actri]\ de teatru.

16

PA G I N I

DE JURNAL

Mar]i 19 iunie ~n restaurant, unde nu eram dect eu, a intrat un b\rbat, de vreo 3540 de ani, negricios, cu musta]\ (probabil ]igan), `mpreun\ cu dou\ femei vulgare la `nf\]i[are: una destul de gras\ [i cu rochie scurt\, cealalt\ `mbr\cat\ cu pantaloni [i comun\ ca figur\. B\rbatul a zis pesemne continua o discu]ie hazoas\: Servi]i o baterie `n cap? Femeile au rs cu poft\, se deta[a rsul uneia dintre ele, r\gu[it [i vulgar. Chelnerul care era dup\ un stlp, nu [tiu dac\ serios sau `n acela[i context glume]: Servi]i ceva? Servim castane cu fr], dac\ ave]i, a r\spuns b\rbatul [i iar\[i femeile au `nceput s\ rd\ cu toat\ prostia [i vulgaritatea lor. Apoi au ie[it. Din ce `n ce mai mult `mi dau seama c\ Dan Pi]a e foarte inconstant `n p\rerile lui. Azi, mi-a servit ca argumente `ntr-o discu]ie pe tema film\rii, exact acelea[i motive cu care s-a str\duit toat\ lumea s\-l conving\: c\ nu se vede pe televizor. Mine se `mpline[te o lun\ de cnd am deschis acest caiet de `nsemn\ri. Gnduri s\race. Nimic important sau interesant. Totu[i, e bine. M\ oblig\ s\ nu trec indiferent peste ceea ce v\d [i gndesc.

Smb\t\ 23 iunie Azi se `ncheie expedi]ia de la Media[ Cop[a Mic\. Bilan]ul? A fost mai pu]in greu dect m\ a[teptam. S-a filmat mult [i destul de repede. Unele lucruri am c\utat s\ le filmez mai cu grij\. ~n rest, pu]ine fapte de semnalat. Program de diminea]\ pn\ seara, mas\, culcare, mai nimic care s\ aduc\ vreo culoare (poate doar escapada de la Sibiu unde am mers s\ juc\m tenis, serile petrecute cu Ceaganica [i certurile cu Dan).

Luni 25 iunie O femeie `n autobuz `i povestea taxatoarei [i o auzea toat\ lumea c\ [i-a uitat umbrela `ntr-un magazin, s-a dat jos din autobuz [i a g\sit-o (altfel, de mult era acas\). Era foarte fericit\ c\ [i-a g\sit umbrela probabil pierderea ei o costa foarte mult. De ce notez astfel de am\nunte? Au vreo semnifica]ie, m\ ajut\ s\ `n]eleg anumite lucruri? Nu [tiu, probabil. ~n orice caz, mi-am propus, deschiznd acest caiet, s\ nu
17

A L E X A N D R U T AT O S

trec indiferent pe lng\ ceea ce se petrece aproape de mine. Nu se consum\ evenimente importante. {tiu. Dar toate aceste am\nunte s-ar putea s\ m\ ajute mai trziu s\ analizez o anumit\ stare de spirit: a mea [i a celor din jurul meu. Venind cu ma[ina de la Media[, `mpreun\ cu Sanda M\nescu, directoarea filmului, [i Florin Mih\ilescu1, un timp ne-am amintit de cele v\zute prin str\in\tate. Apoi ne-am amintit de ceea ce nu se g\se[te pe la noi. Asear\, discu]ia, aproape f\r\ s\ vrem, a luat acela[i f\ga[. E teribil de greu!

Joi 28 iunie Toma Caragiu mi-a propus s\ fac regia unui spectacol cu el [i so]ia lui, la circ, `n scenografia lui Radu [i Miruna Boruzescu.2 Ieri ne-am `ntlnit la Miruna. Ne-a citit cteva dintre numerele viitorului spectacol, care, `n afar\ de unul, nu pot s\ spun c\ m-au `ncntat. Au un aer estradistic, nu de cea mai bun\ calitate. Fire[te, `ns\, c\ lucrurile pot fi schimbate, [i spectacolul s\ capete caracterul pe care-l dorim. Deocamdat\ nu am nimic `n cap, intuiesc doar c\ ar putea fi un lucru foarte interesant. O prim\ idee care mi-a venit este aceea: clownul s\ fie un liant `ntre trecut [i prezent, adic\ nostalgia unui timp pierdut, pus `n contact cu via]a de ast\zi. Ceea ce este clar de altfel, Toma a spus-o textual , `ncerc\m un mijloc de a ne manifesta, `ntr-un moment cnd nu se prea poate face nimic.

Luni 2 iulie ~n S\pt\mna de vineri, 29 iunie, Eugen Barbu deschide atacul public `mpotriva noastr\. ~ntr-un interviu acordat uneia dintre slugile sale Radu Georgescu , se d\ tare la noi. Ceea ce am b\nuit s-a `ntmplat. ~ntr-un interviu dat cu o s\pt\mn\ `n urm\, Liviu Ciulei3 critic\ scenariile serialului, calitatea lor. {i-atunci, Barbu g\se[te ]apii isp\[itori: noi i-am stricat scenariul. Sunt curios cum o s\ se rezolve acest conflict. Nu m-ar mira dac\, peste un timp, acela[i E.B. ne-ar l\uda sau ne-ar da un premiu. Anul trecut pe vremea asta eram `n drum spre Germania, cu colectivul Teatrului popular din Rmnicu Vlcea. ~ncerc s\ refac, cu ajutorul memoriei [i al ctorva
Operator de imagine, cu care A. Tatos va colabora la cteva filme. Scenograf [i pictori]\ de costume. 3 Regizor de teatru [i film.
1

18

PA G I N I

DE JURNAL

`nsemn\ri din agend\, aceast\ c\l\torie care, pentru mine, a fost unul dintre evenimentele vie]ii mele (pentru a doua oar\ plecam `n Occident).

Vineri 30 iulie 1972 Ora 10. Emo]iile din ajun ajunseser\ la paroxism. La ora 11 se `nchidea Ambasada german\ [i pa[aportul `nc\ nu ie[ise. Mai r\m\sese o or\ [i c\l\toria era compromis\. (~n cel mai bun caz puteam ob]ine pa[aportul luni, 3 iulie, [i s\ plec cu trenul, pierznd cteva zile [i ora[e Viena, Salzburg etc.) N-am mai suportat s\ stau acas\, m-am dus la Casa Central\ a Crea]iei. Acolo m-a sunat Peter Bokor1, care mi-a spus ce s-a `ntmplat cu el. Fusese o minciun\ c\ nu i se d\duse viza: cei de la Rmnicu Vlcea opriser\ actele lui, `ntr-un cuvnt `l luxaser\, probabil drept urmare a conflictului pe care-l avusese cu Dina2. M-am nec\jit foarte tare! ~n sfr[it, pe la 10.30 a telefonat doamna Moscu de la Casa Crea]iei s\ vin la Ambasada german\. Dup\ pa[aport! Am trecut mai `nti pe la Mili]ie s\-l caut pe Peter. L-am `ntlnit pe strad\, am mers `mpreun\ la Ambasad\. ~ntre timp, cu rela]iile lui fantastice, Peter aranjase s\-i ias\ luni pa[aportul. Am convenit cu doamna Moscu s\ vin\ cu trenul la Karlsruhe am hot\rt s\-l iau din gar\. Abia seara am plecat spre Rmnic. }in minte c\, de[i nu putea s\ mai fie vorba despre nici o surpriz\, am trecut prin destule emo]ii, `ntrzia telefonul care s\ anun]e ora cnd vine s\ m\ ia ma[ina [i mereu m\ temeam s\ nu m\ lase `n Bucure[ti. Sub cteva pretexte, i-am telefonat `n cteva rnduri doamnei Moscu. Plecam `mpreun\ cu doamna Moscu [i Gh. Vlad, un mare beneficiar al acestei c\l\torii. Fiind autorul lui Mitu [i Mate, unul dintre cele dou\ spectacole pe care urma s\ le prezent\m, [i originar din `mprejurimile Rmnicului, s-au gndit s\-l ia [i pe el. Nu f\cuse nici un efort; pn\ [i pa[aportul i l-am luat noi, ca s\ nu se deranjeze. Am ajuns pe la 11 noaptea la Rmnicu Vlcea. Tot drumul am avut sufletul am\rt c\ Peter nu era cu noi. Nu [tiu de ce, m\ socoteam [i eu vinovat. Am mncat [i ne-am culcat. Vlad sfor\ia foarte tare, ceea ce m-a deranjat.

Smb\t\ 1 iulie 1972 Diminea]a la ora 6 plecarea din fa]a Casei de Cultur\. Re`ntlnindu-m\ cu rmnicenii, eram foarte rece [i posac. Voiam s\ vad\ c\ sunt sup\rat. Peste o zi sau dou\, unul dintre ei nu-mi mai amintesc care m-a `ntrebat de ce sunt sup\rat. Nu i-am r\spuns.
1

Regizor de teatru. Actor la Teatrul Popular din Rmnicu Vlcea.

19

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.