Specii de lemn

Plantele lemnoase folosite la confecţionarea diverselor obiecte se clasifică astfel:

1. După dimensiuni şi după forma tulpinii

ARBORI
Se caracterizează prin: - o tulpină bine individualizată şi dezvoltată; - o coroană formată din crengi, ramuri, frunze, flori şi fructe.

Arborele de mătase Arborele norocos .

ARBUŞTI Sunt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la bază. au formă de tufă IAS OMIE LI LIAC .

AFINUL CĂPŞUNUL CĂTINA ALBĂ VÂSCUL .

. tulpina este lemnoasă doar la bază.SUBARBUŞTI Au formă de tufă şi înălţimi mai mici de un metru.

răsucită şi îndoită după suportul pe care se agaţă.LIANE LEMNOASE Sunt plante agăţătoare cu tulpina lungă. Trâmbiţa Viţa ornamentală .

Glicina .

uşi şi ferestre materie primă de bază în industria celulozei şi hârtiei instrumente muzicale ambarcaţiuni şi planoare .2. Din punct de vedere al speciei Răşinoase (conifere)  Sunt plante lemnoase cu frunze sub formă de ace sau solzi  Florile se transformă în conuri  Lemnul. frunzele şi seminţele conţin un balsam care în contact cu aerul se transformă în răşină     Lemnul de conifere este solicitat la: cheresteaua pentru mobilă.

La copacii tineri. numai cele de jos se apleaca spre pamant. Crengile dinspre varf sunt scurte si departate de trunchi. rosie-bruna. cu frunze aciculare si o coroana de forma regulata. . piramidala. El poate creste pana la inaltimea de 70 m.Cele mai frecvente specii de conifere de interes economic şi silvic sunt: BRADUL Bradul este un conifer vesnic verde. scoarta e neteda. amplasamentul lui natural trebuie sa fie intrun loc larg. unde sa se poata bucura din plin de lumina. Deoarece bradul nu suporta umbra.

Totodata. combate spasmele si balonarile.Efecte terapeutice Actioneaza in primul rand ca un puternic calmant al tusei. este un bun tonic general. dezinflamator si bactericid. activeaza circulatia locala. expectorant. dar si un calmant al starilor nervoase. are efect revulsiv. .

podele. etc. Se foloseşte foarte bine pentru mobilier de grădină. . scări. ferestre. cu coloraţie roşietică şi care putrezeşte foarte greu. piscină. lambrisări.LARICELE Laricele (zada siberiană) este un lemn răsinos mult mai rezistent decât bradul.

pe care s-ar sprijini bolta cerească. la gută şi reumatism. acele şi mugurii molidului drept remedii pentru vindecarea celor mai felurite boli.MOLIDUL Molidul a furnizat dintotdeauna lemn de construcţie. odată cu ocuparea cetăţii saxone Eresburg. Diverşi medici au întrebuinţat răşina. Şi în prezent. care nu era altceva decât un trunchi de molid. . de la răceli. se găsea coloana lui Irmin. În Grecia antică. În sanctuarul distrus de Carol cel Mare în anul 772. Stradivarius şi alţi lutieri celebri l-au folosit şi ei la construcţia viorilor. simbol al pământului. catargele de corabii se făceau din molid. de pildă. molidul se bucură de multă atenţie. mai ales în medicina populară.

Foioase  Se caracterizează prin aspectul sub formă de foaie al frunzelor  Se înmulţesc prin frunze sau vegetativ (lăstar)  Frunzele sunt căzătoare Principalele specii de foioase sunt: Fagul Stejarul Plopul Teiul Ulmul Arinul Carpenul Salcia Nucul Frasinul .

având înălţimi de până la 35 metri. iar frunzele în general ovale. cu scoarţa netedă. fructul se numeşte jir. arzând cu fum puţin şi la o temperatură destul de ridicată.FAGUL este un arbore din zona temperată. Ca lemn de foc el are o calitate deosebită. are muguri fusiformi. este înalt. cenuşie-albicioasă. impunător. Creşte în special la deal şi munte. fineţii fibrelor şi culorii plăcute. . El a rămas mult apreciat atât în industria construcţiilor cât şi în cea a mobilei. ascuţiţi. datorită rezistenţei sale.

a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn. . precum şi la vindecarea afecţiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora. alături de scoarţa de salcie. dar şi pentru hrana porcilor. Coaja fagului este folosită ca tonic amar.Jirul. Gudronul de fag se foloseşte în unele boli de piele. fiind unul dintre echivalenţii europeni ai chininei. fructul fagului.

. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă. cu ramuri puternice. Ghinda este folosită de-a lungul timpului la confecţionarea de coliere şi păpuşele pentru copii şi chiar la unele piese de mobilier sau bibelouri rustice. adânc brăzdată. noduroase. Fructul este achenă (ghindă).STEJARUL este un arbore din zona temperată. coroană largă şi bogată. aspră. e ridicată o biserică. înalt. Un stejar trăieşte 900 de ani şi se spune că unde s-a aflat un stejar.

deoarececonţine mari cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea pielii. construcţii de lux. . etc. iahturi de lux.Lemnul de stejar este folosit pentru mobilă de lux.Scoarţa de stejar este folosită în tăbăcărie.

ingreunand astfel nasterea In general. deoarece acesta e primul traznit . nu e indicat ca cineva sa se adaposteasca sub plop in timpul unei furtuni. plopul este blestemat de Sfanta Maria sa tremure mereu. deoarece in timpul nasterii lui Iisus acesta si-a miscat frunzele neincetat.Plopul In anumite zone. crengile de plop agitate la o casa indeparteaza Rusaliile si au efecte curative Crucea lui Iisus Hristos a fost facuta din lemn de plop In colinde.

Trunchiul salciei este noduros iar scoarţa prezintă crăpaturi. Lemnul acestui copac este de calitate inferioara el neputând fi utilizat nici macar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. . Unele specii pot insa atinge pana la 10-15 metri in inaltime.SALCIA Funzele sunt de obicei lunguieţe cu o margine zimţată. Din nuiele de rachita se impletesc cosuri si paporniţe.

TEIUL este un copac sacru al carui lemn are efecte tamaduitoare .

care infloreste acum.La noi in tara exista trei feluri de tei:  teiul pucios. frunzele in forma de inimi mari. care infloreste ceva mai tarziu si are. . care infloreste abia in iulie. si are floarea cu niste perisori galbui.  teiul cu frunza mare. la inceputul lui iunie. asa cum o arata si denumirea. avand frunze si flori alburii.  teiul argintiu.

formată din trunchi şi coroană. Cojile nu trebuie să fie pătate sau înnegrite (se recoltează înainte de a deveni maronii). Nucul este un arbore original din Persia. Frunzele se recoltează în lunile iunie-iulie şi se usucă la umbră întinse în straturi subţiri. în popor este numit “nucar”. . compuse din margini întregi. De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. frunzele sunt impare. Frunzele uscate trebuie să-şi păstreze culoarea. penate. Cojile fructelor se recoltează când se bat nucile şi se usucă întinse în straturi foarte subţiri. deoarece se înnegresc.NUCUL Rădăcina este lemnoasă iar tulpina deasemenea este lemnoasă. Frunzele trebuie ferite de lumină. să nu fie înnegrite şi să nu aibă peţiol.

molid Lemn tare: carpen. fag. tei.3. stejar . Din punct de vedere al durităţii Lemn moale: brad.

PROIECT REALIZAT DE : .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful