Specii de lemn

Plantele lemnoase folosite la confecţionarea diverselor obiecte se clasifică astfel:

1. După dimensiuni şi după forma tulpinii

ARBORI
Se caracterizează prin: - o tulpină bine individualizată şi dezvoltată; - o coroană formată din crengi, ramuri, frunze, flori şi fructe.

Arborele de mătase Arborele norocos .

au formă de tufă IAS OMIE LI LIAC .ARBUŞTI Sunt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la bază.

AFINUL CĂPŞUNUL CĂTINA ALBĂ VÂSCUL .

tulpina este lemnoasă doar la bază.SUBARBUŞTI Au formă de tufă şi înălţimi mai mici de un metru. .

Trâmbiţa Viţa ornamentală . răsucită şi îndoită după suportul pe care se agaţă.LIANE LEMNOASE Sunt plante agăţătoare cu tulpina lungă.

Glicina .

uşi şi ferestre materie primă de bază în industria celulozei şi hârtiei instrumente muzicale ambarcaţiuni şi planoare . Din punct de vedere al speciei Răşinoase (conifere)  Sunt plante lemnoase cu frunze sub formă de ace sau solzi  Florile se transformă în conuri  Lemnul. frunzele şi seminţele conţin un balsam care în contact cu aerul se transformă în răşină     Lemnul de conifere este solicitat la: cheresteaua pentru mobilă.2.

amplasamentul lui natural trebuie sa fie intrun loc larg. La copacii tineri. . rosie-bruna. unde sa se poata bucura din plin de lumina. piramidala. Deoarece bradul nu suporta umbra. scoarta e neteda. cu frunze aciculare si o coroana de forma regulata. Crengile dinspre varf sunt scurte si departate de trunchi. El poate creste pana la inaltimea de 70 m. numai cele de jos se apleaca spre pamant.Cele mai frecvente specii de conifere de interes economic şi silvic sunt: BRADUL Bradul este un conifer vesnic verde.

este un bun tonic general. dar si un calmant al starilor nervoase.Efecte terapeutice Actioneaza in primul rand ca un puternic calmant al tusei. expectorant. activeaza circulatia locala. dezinflamator si bactericid. are efect revulsiv. . combate spasmele si balonarile. Totodata.

etc. Se foloseşte foarte bine pentru mobilier de grădină. piscină. ferestre.LARICELE Laricele (zada siberiană) este un lemn răsinos mult mai rezistent decât bradul. . lambrisări. podele. cu coloraţie roşietică şi care putrezeşte foarte greu. scări.

molidul se bucură de multă atenţie.MOLIDUL Molidul a furnizat dintotdeauna lemn de construcţie. Şi în prezent. Diverşi medici au întrebuinţat răşina. de pildă. simbol al pământului. Stradivarius şi alţi lutieri celebri l-au folosit şi ei la construcţia viorilor. acele şi mugurii molidului drept remedii pentru vindecarea celor mai felurite boli. În sanctuarul distrus de Carol cel Mare în anul 772. catargele de corabii se făceau din molid. care nu era altceva decât un trunchi de molid. odată cu ocuparea cetăţii saxone Eresburg. . mai ales în medicina populară. la gută şi reumatism. În Grecia antică. de la răceli. pe care s-ar sprijini bolta cerească. se găsea coloana lui Irmin.

Foioase  Se caracterizează prin aspectul sub formă de foaie al frunzelor  Se înmulţesc prin frunze sau vegetativ (lăstar)  Frunzele sunt căzătoare Principalele specii de foioase sunt: Fagul Stejarul Plopul Teiul Ulmul Arinul Carpenul Salcia Nucul Frasinul .

.FAGUL este un arbore din zona temperată. cenuşie-albicioasă. Creşte în special la deal şi munte. fineţii fibrelor şi culorii plăcute. impunător. iar frunzele în general ovale. este înalt. având înălţimi de până la 35 metri. El a rămas mult apreciat atât în industria construcţiilor cât şi în cea a mobilei. arzând cu fum puţin şi la o temperatură destul de ridicată. are muguri fusiformi. datorită rezistenţei sale. cu scoarţa netedă. ascuţiţi. Ca lemn de foc el are o calitate deosebită. fructul se numeşte jir.

alături de scoarţa de salcie. a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn. Gudronul de fag se foloseşte în unele boli de piele. fructul fagului. . Coaja fagului este folosită ca tonic amar. dar şi pentru hrana porcilor.Jirul. fiind unul dintre echivalenţii europeni ai chininei. precum şi la vindecarea afecţiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora.

coroană largă şi bogată. noduroase. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă. Ghinda este folosită de-a lungul timpului la confecţionarea de coliere şi păpuşele pentru copii şi chiar la unele piese de mobilier sau bibelouri rustice. aspră. Fructul este achenă (ghindă). e ridicată o biserică. adânc brăzdată. . cu ramuri puternice. Un stejar trăieşte 900 de ani şi se spune că unde s-a aflat un stejar.STEJARUL este un arbore din zona temperată. înalt.

. deoarececonţine mari cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea pielii.Scoarţa de stejar este folosită în tăbăcărie. iahturi de lux. etc.Lemnul de stejar este folosit pentru mobilă de lux. construcţii de lux.

plopul este blestemat de Sfanta Maria sa tremure mereu.Plopul In anumite zone. ingreunand astfel nasterea In general. deoarece in timpul nasterii lui Iisus acesta si-a miscat frunzele neincetat. crengile de plop agitate la o casa indeparteaza Rusaliile si au efecte curative Crucea lui Iisus Hristos a fost facuta din lemn de plop In colinde. deoarece acesta e primul traznit . nu e indicat ca cineva sa se adaposteasca sub plop in timpul unei furtuni.

SALCIA Funzele sunt de obicei lunguieţe cu o margine zimţată. Trunchiul salciei este noduros iar scoarţa prezintă crăpaturi. Din nuiele de rachita se impletesc cosuri si paporniţe. . Lemnul acestui copac este de calitate inferioara el neputând fi utilizat nici macar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. Unele specii pot insa atinge pana la 10-15 metri in inaltime.

TEIUL este un copac sacru al carui lemn are efecte tamaduitoare .

La noi in tara exista trei feluri de tei:  teiul pucios.  teiul argintiu. care infloreste acum. . avand frunze si flori alburii.  teiul cu frunza mare. care infloreste abia in iulie. la inceputul lui iunie. frunzele in forma de inimi mari. care infloreste ceva mai tarziu si are. asa cum o arata si denumirea. si are floarea cu niste perisori galbui.

Nucul este un arbore original din Persia. să nu fie înnegrite şi să nu aibă peţiol. Frunzele uscate trebuie să-şi păstreze culoarea. formată din trunchi şi coroană. frunzele sunt impare. penate.NUCUL Rădăcina este lemnoasă iar tulpina deasemenea este lemnoasă. Cojile fructelor se recoltează când se bat nucile şi se usucă întinse în straturi foarte subţiri. în popor este numit “nucar”. Frunzele trebuie ferite de lumină. deoarece se înnegresc. De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Cojile nu trebuie să fie pătate sau înnegrite (se recoltează înainte de a deveni maronii). . compuse din margini întregi. Frunzele se recoltează în lunile iunie-iulie şi se usucă la umbră întinse în straturi subţiri.

Din punct de vedere al durităţii Lemn moale: brad. molid Lemn tare: carpen. stejar . tei.3. fag.

PROIECT REALIZAT DE : .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful