P. 1
Specii de Lemn

Specii de Lemn

|Views: 15|Likes:
Published by Elena Moisei

More info:

Published by: Elena Moisei on Dec 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPS, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2014

pdf

text

original

Specii de lemn

Plantele lemnoase folosite la confecţionarea diverselor obiecte se clasifică astfel:

1. După dimensiuni şi după forma tulpinii

ARBORI
Se caracterizează prin: - o tulpină bine individualizată şi dezvoltată; - o coroană formată din crengi, ramuri, frunze, flori şi fructe.

Arborele de mătase Arborele norocos .

ARBUŞTI Sunt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la bază. au formă de tufă IAS OMIE LI LIAC .

AFINUL CĂPŞUNUL CĂTINA ALBĂ VÂSCUL .

tulpina este lemnoasă doar la bază.SUBARBUŞTI Au formă de tufă şi înălţimi mai mici de un metru. .

răsucită şi îndoită după suportul pe care se agaţă.LIANE LEMNOASE Sunt plante agăţătoare cu tulpina lungă. Trâmbiţa Viţa ornamentală .

Glicina .

frunzele şi seminţele conţin un balsam care în contact cu aerul se transformă în răşină     Lemnul de conifere este solicitat la: cheresteaua pentru mobilă. Din punct de vedere al speciei Răşinoase (conifere)  Sunt plante lemnoase cu frunze sub formă de ace sau solzi  Florile se transformă în conuri  Lemnul.2. uşi şi ferestre materie primă de bază în industria celulozei şi hârtiei instrumente muzicale ambarcaţiuni şi planoare .

. piramidala. unde sa se poata bucura din plin de lumina. numai cele de jos se apleaca spre pamant. amplasamentul lui natural trebuie sa fie intrun loc larg. rosie-bruna. Crengile dinspre varf sunt scurte si departate de trunchi.Cele mai frecvente specii de conifere de interes economic şi silvic sunt: BRADUL Bradul este un conifer vesnic verde. Deoarece bradul nu suporta umbra. La copacii tineri. cu frunze aciculare si o coroana de forma regulata. El poate creste pana la inaltimea de 70 m. scoarta e neteda.

combate spasmele si balonarile. dezinflamator si bactericid. are efect revulsiv. dar si un calmant al starilor nervoase. . este un bun tonic general. Totodata. activeaza circulatia locala. expectorant.Efecte terapeutice Actioneaza in primul rand ca un puternic calmant al tusei.

piscină.LARICELE Laricele (zada siberiană) este un lemn răsinos mult mai rezistent decât bradul. scări. cu coloraţie roşietică şi care putrezeşte foarte greu. ferestre. . etc. podele. lambrisări. Se foloseşte foarte bine pentru mobilier de grădină.

odată cu ocuparea cetăţii saxone Eresburg. simbol al pământului. pe care s-ar sprijini bolta cerească. În Grecia antică. se găsea coloana lui Irmin. Stradivarius şi alţi lutieri celebri l-au folosit şi ei la construcţia viorilor.MOLIDUL Molidul a furnizat dintotdeauna lemn de construcţie. acele şi mugurii molidului drept remedii pentru vindecarea celor mai felurite boli. de la răceli. Diverşi medici au întrebuinţat răşina. Şi în prezent. catargele de corabii se făceau din molid. . de pildă. mai ales în medicina populară. la gută şi reumatism. molidul se bucură de multă atenţie. În sanctuarul distrus de Carol cel Mare în anul 772. care nu era altceva decât un trunchi de molid.

Foioase  Se caracterizează prin aspectul sub formă de foaie al frunzelor  Se înmulţesc prin frunze sau vegetativ (lăstar)  Frunzele sunt căzătoare Principalele specii de foioase sunt: Fagul Stejarul Plopul Teiul Ulmul Arinul Carpenul Salcia Nucul Frasinul .

fructul se numeşte jir. este înalt. cu scoarţa netedă. arzând cu fum puţin şi la o temperatură destul de ridicată. ascuţiţi. El a rămas mult apreciat atât în industria construcţiilor cât şi în cea a mobilei. Ca lemn de foc el are o calitate deosebită. având înălţimi de până la 35 metri.FAGUL este un arbore din zona temperată. cenuşie-albicioasă. impunător. Creşte în special la deal şi munte. are muguri fusiformi. datorită rezistenţei sale. fineţii fibrelor şi culorii plăcute. iar frunzele în general ovale. .

alături de scoarţa de salcie. Gudronul de fag se foloseşte în unele boli de piele. Coaja fagului este folosită ca tonic amar. dar şi pentru hrana porcilor.Jirul. fructul fagului. a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn. precum şi la vindecarea afecţiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora. . fiind unul dintre echivalenţii europeni ai chininei.

Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă. adânc brăzdată. . Un stejar trăieşte 900 de ani şi se spune că unde s-a aflat un stejar. aspră. cu ramuri puternice. înalt. Fructul este achenă (ghindă). e ridicată o biserică. Ghinda este folosită de-a lungul timpului la confecţionarea de coliere şi păpuşele pentru copii şi chiar la unele piese de mobilier sau bibelouri rustice.STEJARUL este un arbore din zona temperată. coroană largă şi bogată. noduroase.

.Lemnul de stejar este folosit pentru mobilă de lux. deoarececonţine mari cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea pielii. construcţii de lux.Scoarţa de stejar este folosită în tăbăcărie. iahturi de lux. etc.

ingreunand astfel nasterea In general.Plopul In anumite zone. nu e indicat ca cineva sa se adaposteasca sub plop in timpul unei furtuni. deoarece in timpul nasterii lui Iisus acesta si-a miscat frunzele neincetat. deoarece acesta e primul traznit . plopul este blestemat de Sfanta Maria sa tremure mereu. crengile de plop agitate la o casa indeparteaza Rusaliile si au efecte curative Crucea lui Iisus Hristos a fost facuta din lemn de plop In colinde.

Din nuiele de rachita se impletesc cosuri si paporniţe. Lemnul acestui copac este de calitate inferioara el neputând fi utilizat nici macar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. Trunchiul salciei este noduros iar scoarţa prezintă crăpaturi. Unele specii pot insa atinge pana la 10-15 metri in inaltime.SALCIA Funzele sunt de obicei lunguieţe cu o margine zimţată. .

TEIUL este un copac sacru al carui lemn are efecte tamaduitoare .

si are floarea cu niste perisori galbui. asa cum o arata si denumirea. la inceputul lui iunie.  teiul argintiu. frunzele in forma de inimi mari. care infloreste ceva mai tarziu si are. care infloreste acum.  teiul cu frunza mare. . avand frunze si flori alburii. care infloreste abia in iulie.La noi in tara exista trei feluri de tei:  teiul pucios.

Frunzele uscate trebuie să-şi păstreze culoarea. frunzele sunt impare. Frunzele se recoltează în lunile iunie-iulie şi se usucă la umbră întinse în straturi subţiri.NUCUL Rădăcina este lemnoasă iar tulpina deasemenea este lemnoasă. Cojile nu trebuie să fie pătate sau înnegrite (se recoltează înainte de a deveni maronii). compuse din margini întregi. deoarece se înnegresc. Cojile fructelor se recoltează când se bat nucile şi se usucă întinse în straturi foarte subţiri. în popor este numit “nucar”. să nu fie înnegrite şi să nu aibă peţiol. Nucul este un arbore original din Persia. De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. formată din trunchi şi coroană. . penate. Frunzele trebuie ferite de lumină.

fag. stejar .3. molid Lemn tare: carpen. tei. Din punct de vedere al durităţii Lemn moale: brad.

PROIECT REALIZAT DE : .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->