Specii de lemn

Plantele lemnoase folosite la confecţionarea diverselor obiecte se clasifică astfel:

1. După dimensiuni şi după forma tulpinii

ARBORI
Se caracterizează prin: - o tulpină bine individualizată şi dezvoltată; - o coroană formată din crengi, ramuri, frunze, flori şi fructe.

Arborele de mătase Arborele norocos .

au formă de tufă IAS OMIE LI LIAC .ARBUŞTI Sunt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la bază.

AFINUL CĂPŞUNUL CĂTINA ALBĂ VÂSCUL .

.SUBARBUŞTI Au formă de tufă şi înălţimi mai mici de un metru. tulpina este lemnoasă doar la bază.

răsucită şi îndoită după suportul pe care se agaţă. Trâmbiţa Viţa ornamentală .LIANE LEMNOASE Sunt plante agăţătoare cu tulpina lungă.

Glicina .

2. uşi şi ferestre materie primă de bază în industria celulozei şi hârtiei instrumente muzicale ambarcaţiuni şi planoare . Din punct de vedere al speciei Răşinoase (conifere)  Sunt plante lemnoase cu frunze sub formă de ace sau solzi  Florile se transformă în conuri  Lemnul. frunzele şi seminţele conţin un balsam care în contact cu aerul se transformă în răşină     Lemnul de conifere este solicitat la: cheresteaua pentru mobilă.

rosie-bruna. cu frunze aciculare si o coroana de forma regulata.Cele mai frecvente specii de conifere de interes economic şi silvic sunt: BRADUL Bradul este un conifer vesnic verde. numai cele de jos se apleaca spre pamant. La copacii tineri. amplasamentul lui natural trebuie sa fie intrun loc larg. . scoarta e neteda. Deoarece bradul nu suporta umbra. El poate creste pana la inaltimea de 70 m. unde sa se poata bucura din plin de lumina. Crengile dinspre varf sunt scurte si departate de trunchi. piramidala.

Efecte terapeutice Actioneaza in primul rand ca un puternic calmant al tusei. Totodata. dar si un calmant al starilor nervoase. combate spasmele si balonarile. . expectorant. este un bun tonic general. are efect revulsiv. dezinflamator si bactericid. activeaza circulatia locala.

Se foloseşte foarte bine pentru mobilier de grădină. cu coloraţie roşietică şi care putrezeşte foarte greu. piscină. etc. . lambrisări. scări. ferestre. podele.LARICELE Laricele (zada siberiană) este un lemn răsinos mult mai rezistent decât bradul.

acele şi mugurii molidului drept remedii pentru vindecarea celor mai felurite boli. simbol al pământului. odată cu ocuparea cetăţii saxone Eresburg. . la gută şi reumatism. pe care s-ar sprijini bolta cerească. molidul se bucură de multă atenţie. care nu era altceva decât un trunchi de molid. se găsea coloana lui Irmin. mai ales în medicina populară.MOLIDUL Molidul a furnizat dintotdeauna lemn de construcţie. Stradivarius şi alţi lutieri celebri l-au folosit şi ei la construcţia viorilor. Diverşi medici au întrebuinţat răşina. de la răceli. Şi în prezent. În Grecia antică. de pildă. catargele de corabii se făceau din molid. În sanctuarul distrus de Carol cel Mare în anul 772.

Foioase  Se caracterizează prin aspectul sub formă de foaie al frunzelor  Se înmulţesc prin frunze sau vegetativ (lăstar)  Frunzele sunt căzătoare Principalele specii de foioase sunt: Fagul Stejarul Plopul Teiul Ulmul Arinul Carpenul Salcia Nucul Frasinul .

datorită rezistenţei sale. cu scoarţa netedă. . fineţii fibrelor şi culorii plăcute. El a rămas mult apreciat atât în industria construcţiilor cât şi în cea a mobilei. ascuţiţi. Creşte în special la deal şi munte. arzând cu fum puţin şi la o temperatură destul de ridicată. are muguri fusiformi. fructul se numeşte jir. Ca lemn de foc el are o calitate deosebită. cenuşie-albicioasă. este înalt. iar frunzele în general ovale.FAGUL este un arbore din zona temperată. impunător. având înălţimi de până la 35 metri.

precum şi la vindecarea afecţiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora. fructul fagului. . fiind unul dintre echivalenţii europeni ai chininei. alături de scoarţa de salcie. Gudronul de fag se foloseşte în unele boli de piele. dar şi pentru hrana porcilor. Coaja fagului este folosită ca tonic amar. a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn.Jirul.

înalt. Fructul este achenă (ghindă).STEJARUL este un arbore din zona temperată. noduroase. cu ramuri puternice. Ghinda este folosită de-a lungul timpului la confecţionarea de coliere şi păpuşele pentru copii şi chiar la unele piese de mobilier sau bibelouri rustice. adânc brăzdată. . e ridicată o biserică. aspră. Un stejar trăieşte 900 de ani şi se spune că unde s-a aflat un stejar. coroană largă şi bogată. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă.

. deoarececonţine mari cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea pielii. etc. construcţii de lux. iahturi de lux.Lemnul de stejar este folosit pentru mobilă de lux.Scoarţa de stejar este folosită în tăbăcărie.

deoarece in timpul nasterii lui Iisus acesta si-a miscat frunzele neincetat.Plopul In anumite zone. ingreunand astfel nasterea In general. nu e indicat ca cineva sa se adaposteasca sub plop in timpul unei furtuni. crengile de plop agitate la o casa indeparteaza Rusaliile si au efecte curative Crucea lui Iisus Hristos a fost facuta din lemn de plop In colinde. deoarece acesta e primul traznit . plopul este blestemat de Sfanta Maria sa tremure mereu.

Din nuiele de rachita se impletesc cosuri si paporniţe.SALCIA Funzele sunt de obicei lunguieţe cu o margine zimţată. Lemnul acestui copac este de calitate inferioara el neputând fi utilizat nici macar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. . Unele specii pot insa atinge pana la 10-15 metri in inaltime. Trunchiul salciei este noduros iar scoarţa prezintă crăpaturi.

TEIUL este un copac sacru al carui lemn are efecte tamaduitoare .

la inceputul lui iunie.  teiul argintiu.La noi in tara exista trei feluri de tei:  teiul pucios. care infloreste acum. si are floarea cu niste perisori galbui. . care infloreste ceva mai tarziu si are. care infloreste abia in iulie. frunzele in forma de inimi mari. avand frunze si flori alburii. asa cum o arata si denumirea.  teiul cu frunza mare.

. Cojile nu trebuie să fie pătate sau înnegrite (se recoltează înainte de a deveni maronii). penate. deoarece se înnegresc. în popor este numit “nucar”. Cojile fructelor se recoltează când se bat nucile şi se usucă întinse în straturi foarte subţiri. compuse din margini întregi. Nucul este un arbore original din Persia. Frunzele trebuie ferite de lumină.NUCUL Rădăcina este lemnoasă iar tulpina deasemenea este lemnoasă. Frunzele uscate trebuie să-şi păstreze culoarea. frunzele sunt impare. De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Frunzele se recoltează în lunile iunie-iulie şi se usucă la umbră întinse în straturi subţiri. să nu fie înnegrite şi să nu aibă peţiol. formată din trunchi şi coroană.

molid Lemn tare: carpen. stejar . tei. Din punct de vedere al durităţii Lemn moale: brad. fag.3.

PROIECT REALIZAT DE : .