Specii de lemn

Plantele lemnoase folosite la confecţionarea diverselor obiecte se clasifică astfel:

1. După dimensiuni şi după forma tulpinii

ARBORI
Se caracterizează prin: - o tulpină bine individualizată şi dezvoltată; - o coroană formată din crengi, ramuri, frunze, flori şi fructe.

Arborele de mătase Arborele norocos .

ARBUŞTI Sunt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la bază. au formă de tufă IAS OMIE LI LIAC .

AFINUL CĂPŞUNUL CĂTINA ALBĂ VÂSCUL .

SUBARBUŞTI Au formă de tufă şi înălţimi mai mici de un metru. . tulpina este lemnoasă doar la bază.

LIANE LEMNOASE Sunt plante agăţătoare cu tulpina lungă. răsucită şi îndoită după suportul pe care se agaţă. Trâmbiţa Viţa ornamentală .

Glicina .

uşi şi ferestre materie primă de bază în industria celulozei şi hârtiei instrumente muzicale ambarcaţiuni şi planoare .2. Din punct de vedere al speciei Răşinoase (conifere)  Sunt plante lemnoase cu frunze sub formă de ace sau solzi  Florile se transformă în conuri  Lemnul. frunzele şi seminţele conţin un balsam care în contact cu aerul se transformă în răşină     Lemnul de conifere este solicitat la: cheresteaua pentru mobilă.

unde sa se poata bucura din plin de lumina. numai cele de jos se apleaca spre pamant. amplasamentul lui natural trebuie sa fie intrun loc larg. La copacii tineri.Cele mai frecvente specii de conifere de interes economic şi silvic sunt: BRADUL Bradul este un conifer vesnic verde. piramidala. Deoarece bradul nu suporta umbra. . rosie-bruna. Crengile dinspre varf sunt scurte si departate de trunchi. cu frunze aciculare si o coroana de forma regulata. El poate creste pana la inaltimea de 70 m. scoarta e neteda.

Efecte terapeutice Actioneaza in primul rand ca un puternic calmant al tusei. dar si un calmant al starilor nervoase. Totodata. . are efect revulsiv. dezinflamator si bactericid. combate spasmele si balonarile. este un bun tonic general. expectorant. activeaza circulatia locala.

lambrisări. Se foloseşte foarte bine pentru mobilier de grădină. piscină.LARICELE Laricele (zada siberiană) este un lemn răsinos mult mai rezistent decât bradul. etc. cu coloraţie roşietică şi care putrezeşte foarte greu. podele. ferestre. scări. .

care nu era altceva decât un trunchi de molid. Diverşi medici au întrebuinţat răşina. molidul se bucură de multă atenţie. Şi în prezent. pe care s-ar sprijini bolta cerească. simbol al pământului. odată cu ocuparea cetăţii saxone Eresburg. se găsea coloana lui Irmin.MOLIDUL Molidul a furnizat dintotdeauna lemn de construcţie. acele şi mugurii molidului drept remedii pentru vindecarea celor mai felurite boli. mai ales în medicina populară. În sanctuarul distrus de Carol cel Mare în anul 772. În Grecia antică. . de la răceli. la gută şi reumatism. Stradivarius şi alţi lutieri celebri l-au folosit şi ei la construcţia viorilor. de pildă. catargele de corabii se făceau din molid.

Foioase  Se caracterizează prin aspectul sub formă de foaie al frunzelor  Se înmulţesc prin frunze sau vegetativ (lăstar)  Frunzele sunt căzătoare Principalele specii de foioase sunt: Fagul Stejarul Plopul Teiul Ulmul Arinul Carpenul Salcia Nucul Frasinul .

cenuşie-albicioasă. arzând cu fum puţin şi la o temperatură destul de ridicată. cu scoarţa netedă. . Ca lemn de foc el are o calitate deosebită. impunător. iar frunzele în general ovale. El a rămas mult apreciat atât în industria construcţiilor cât şi în cea a mobilei. Creşte în special la deal şi munte. având înălţimi de până la 35 metri. are muguri fusiformi. fineţii fibrelor şi culorii plăcute. ascuţiţi. fructul se numeşte jir. datorită rezistenţei sale.FAGUL este un arbore din zona temperată. este înalt.

dar şi pentru hrana porcilor. a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn. fiind unul dintre echivalenţii europeni ai chininei. Coaja fagului este folosită ca tonic amar. Gudronul de fag se foloseşte în unele boli de piele. precum şi la vindecarea afecţiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora. . alături de scoarţa de salcie. fructul fagului.Jirul.

Un stejar trăieşte 900 de ani şi se spune că unde s-a aflat un stejar. Ghinda este folosită de-a lungul timpului la confecţionarea de coliere şi păpuşele pentru copii şi chiar la unele piese de mobilier sau bibelouri rustice. noduroase. . cu ramuri puternice. coroană largă şi bogată. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă. aspră. e ridicată o biserică. adânc brăzdată. înalt.STEJARUL este un arbore din zona temperată. Fructul este achenă (ghindă).

etc.Lemnul de stejar este folosit pentru mobilă de lux. construcţii de lux. iahturi de lux. deoarececonţine mari cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea pielii. .Scoarţa de stejar este folosită în tăbăcărie.

deoarece acesta e primul traznit . deoarece in timpul nasterii lui Iisus acesta si-a miscat frunzele neincetat.Plopul In anumite zone. plopul este blestemat de Sfanta Maria sa tremure mereu. nu e indicat ca cineva sa se adaposteasca sub plop in timpul unei furtuni. ingreunand astfel nasterea In general. crengile de plop agitate la o casa indeparteaza Rusaliile si au efecte curative Crucea lui Iisus Hristos a fost facuta din lemn de plop In colinde.

. Din nuiele de rachita se impletesc cosuri si paporniţe. Lemnul acestui copac este de calitate inferioara el neputând fi utilizat nici macar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă.SALCIA Funzele sunt de obicei lunguieţe cu o margine zimţată. Unele specii pot insa atinge pana la 10-15 metri in inaltime. Trunchiul salciei este noduros iar scoarţa prezintă crăpaturi.

TEIUL este un copac sacru al carui lemn are efecte tamaduitoare .

avand frunze si flori alburii. care infloreste acum. . asa cum o arata si denumirea. care infloreste abia in iulie. si are floarea cu niste perisori galbui.  teiul cu frunza mare. frunzele in forma de inimi mari.La noi in tara exista trei feluri de tei:  teiul pucios.  teiul argintiu. la inceputul lui iunie. care infloreste ceva mai tarziu si are.

Frunzele se recoltează în lunile iunie-iulie şi se usucă la umbră întinse în straturi subţiri. frunzele sunt impare. Cojile nu trebuie să fie pătate sau înnegrite (se recoltează înainte de a deveni maronii). formată din trunchi şi coroană. De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Cojile fructelor se recoltează când se bat nucile şi se usucă întinse în straturi foarte subţiri. . Frunzele uscate trebuie să-şi păstreze culoarea. Nucul este un arbore original din Persia. penate. în popor este numit “nucar”.NUCUL Rădăcina este lemnoasă iar tulpina deasemenea este lemnoasă. să nu fie înnegrite şi să nu aibă peţiol. Frunzele trebuie ferite de lumină. compuse din margini întregi. deoarece se înnegresc.

tei. molid Lemn tare: carpen. Din punct de vedere al durităţii Lemn moale: brad. fag.3. stejar .

PROIECT REALIZAT DE : .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful