Sinoviala >>>Sinoviala sau membrana sinoviala (atunci cand este subtire) reprezinta stratu l intern al capsulei articulare.

Ea se intinde pe toata suprafata capsulei, ajun gand pana la merginea carilajului articular, pe care insa nu-l acopera. >>>Sinoviala prezinta spre interiorul cavitatii articulare niste structuri numit e vilozitati sinoviale. Acestea sunt de fapt niste prelungiri digitiforme(forma de degete) cu baza inserata spre capsula articulara si cu varful spre interiorul ca vitatii. Ca si vilozitatile intestinale, sunt niste structuri foarte bine vascul arizate, cu rol specific la nivelul articulatilor mobile.(inseamna ca sunt importante pt artic. mobila). Functiile sinoviale: 1. de rezorbtie a lichidului sinovial care umple cavitatea articulara 2. functie de reglare a presiunii si temp. lichidului sinovial 3. rol plastic->(de a umple spatiile goale care apar in tp miscarilor articula re ale articulatiei respective) >>>Lichidul sinovial. Este cel care se gaseste in interiorul cavitatii articular e. !!! Miscarea exercitiul fizic reprezinta principalul stimul in producerea lic hidului sinovial. (in cazul artrozelor, este foarte importanta miscarea-> secretia de li chid-> nu mai doare!!!) Este foarte important. Este secreta in cantitate suficie nta daca facem miscare. Rolurile : 1 de nutritie a cartilajului 2 de curatire a detritusurilor celulare din cativatea articulara(detritusuri = e lementele detasate din cartilajele articulare in timpul miscarii) (sinoviala rezoarbe lichidul sinovial impreuna cu aceste detritusuri celulare care vor fi a poi eliminate in sange 3 rol de lubrifiere. Acest lichid unge suprafetele articulare (mai precis cartil ajul articular ce le acopera) favorizand in acest fel alunecarea lor - una fata de alta, prin scaderea fortei de frecare >>>Lichidul sinovial poate sa existe si in exces in cazul unor traumatisme artic ulare, in cazul hidartrozei post-traumatice. !!! entorsa = suprasolicitare a ca psulei articulare. Muschii peria rticulari -muschii striati care se afla in jurul articulatiilor mobile.!!! Acesti muschi r eprezinta elementul activ in mentinerea in contact a suprafetelor articulare, in timp ce capsula articulara si ligamentele reprezinta elementele pasive de mentinere a acestora. (activ-el, pasiv noi cu el) -discuri si meniscuri. Atunci cand !!!suprafetele articulare nu se adapteaza per fect ca forma, atunci apar in unele articulatii pentru stabilirea congruentei (p otrivirii) niste structuri fibro-cartilaginoase, care in functie de forma se numesc discuri sau meniscuri. Discurile sunt in general rotunde sa ovale si cu o grosime ~ uni forma, in timp ce meniscurile sunt semilunare sau ovalare si au dimensiuni in sensul grosi mii variabile in diferite portiuni. Exemplele clasice: discurile intervertebrale ,

meniscurile de la nivelul genunchiului. Atat discurile cat si meniscurile au pe langa rolul de a stabili congruenta articulara, mai au si rolul de a amortiza so curile posibile dintre suprafetele articulare din timpul miscarilor. -Burelet fibro-cartilaginos. In unele articulatii suprafetele articulare nu sunt !!!egale ca intindere. Exemplu: in articulatia scapulo-humerala ( a umarului) s i cea coxo-femurala suprafetele articulare nu sunt egale. Astfel capul humeral este mu lt mai mare decat cavitatea glenoida a scapulei, iar capul femural este mult mai mare decat "facies lunata" (fata semilunara [marginea cavitatii articulare]. Astfel a ceste articulatii in care mobilitatea articularea este foarte mare si o inegalit ate a suprafe telor ar fi instabila (s-ar luxa usor). Stabilizarea acestor 2 articulatii reali zandu-se cu ajutorul bureletului fibrocartilaginos. Acesta se insera pe marginea suprafetei articulare mai mici (cavitate glenoida sau facies lunata) marind suprafata artic ulara mai mica. Astfel articulatiile devin relativ stabile. Pe o sectiune fronta la, bureletul are o forma triunghilara, avand o baza (se insera pe marginea suprafet ei articulare), un varf opus bazei (orientat catre suprafata articulara opusa), o latura (latura capsulara) (care vin in contact intim cu fata interna a capsului articul are), (latura articulara) care este orientata catre cavitatea articulara. >>>Clasificarea articul atiilor in functie de mobilitate 1. A uni axiale 2. A biaxiale 3. A triaxiale sau pluriaxiale 1. Sunt articulatii cu un grad de libertate. In aceste articulatii se produc mis cari intr-un singur plan si in jurul unui singur ax. 2 tipuri de acest mod in co rpul omului: 1- Articulatii de tip cilindric - una dintre suprafete are o forma aproximat iv de cilindru. Miscarea se executa in jurul axului longitudina al osului. Exemp lu: articulatia radio-cubitata proximala in care se efectueaza miscarea de prono-sup inatie(supinare= a cersi , pronatie= palma priveste in jos, supinatie palma priv este in sus 2- Articulatia de tip trohlear- una din suprafete = o trohlee (articulatie in balama) Miscarea se efectueaza in jurul axului transvers al osului. Ex: articul atia cotului, in care se efectueaza miscarea de flexie extensie 2. Articulatii cu 2 grade de libertate. In aceste articulatii miscarile se produ c in 2 planuri, in jurul a 2 axuri: 1- articulatiile de ovoid sau elipsoid (f de elipsa sau ovala) Ex: articulat ia radio-carpiana (intre radius si cele primele 3 oase carpiene din randul I.Mis carile sunt: flexie, extensie, inclinare radiala, inclinare cubitala 2- articulatia in sa. In aceasta artic. o suprafata e concava, cealalta este convexa Ex: articulatia carpo-metacarpiana. 3. Sunt articulatii in care miscarile se produc in toate planurile si in jurul c

elor 3 axe. Dintre ele, cele mai importante sunt articulatiile de tip sferic. Se numesc asa deoarece una din suprafetele articulare are o forma aproximativ sferica->> S unt articulatiile cu cea mai mare mobilitate din corpul omului. A 2-a suprafata este concava Ex: articulatia umarului, articulatia soldului. Cea mai mobila articulatie a omu lui- articulatia scapulo-humerala.