De la oralitate la prile constitutive ale conversaiei (C)

Analiza conversaiei (AC) C1 introductiv

 prioritatea limbii vorbite fa de limba scris argumente de tip: filogenetic; ontogenetic; empiric; sociocultural
NB: multe aspecte ale limbii (gramaticii) s-au dezvoltat din interactiunea face-to-face (J. Lyons) i din practici discursive orale ale limbii (acte de semnificaie) (ex: pronumele personale; demonstrativele, imperativul; impersonalul, diatezele, conectorii argumentativi, marcatorii de discurs, conectorii sintactici s.a.)

limba romn medie vorbit / romna cult medie / romna supradialectal / romna standard vorbit / romna curent

Observaii teoretice generale despre oralitate i scripturistic

continuum grade de oralitate

 Walter Ong:
Perspectiva cognitiva asupra oralitatii si literaritatii

Tipuri de schimburi conversaionale (apud Kerbrat-Orecchioni, Catherine, 1996, La Conversation, Seuil)

 clasificarea C n funcie de modul de distribuie a dreptului la replic

C: distribuia replicilor se face n mod oficial C: alternana la replici e administrat de participani; distribuia replicilor pare a fi automat)

 clasificarea C n funcie de atitudinea participanilor fa de mecanismul distribuiei replicilor

 C pot fi:

armonioase conflictuale agresive lovituri de for violri deliberate ale dreptului la replic rateuri involuntare

(indicarea verbal a diferitelor tipuri de nereuite conversaionale (enunuri metalingvistice)): Mi-a stat pe limb s-i spun, dar...; M mnca limba s-i spun...; Am vrut s-i spun, dar n-am putut/ m-am oprit (la timp); Aveam de gnd s-i spun, dar...; Nu mai tiu ce-am vrut s spun; Ce spuneam?; Nam auzit ce-ai spus; Mai zii o dat!; Cum ai zis?; Atunci n-am mai avut timp s-i zic... .a.)

 Interaciunile pot fi: verbale nonverbale mixte (criteriul de clasificare: n funcie de ponderea limbajului i a kineticii)

 Ex.: C {doctor ^ pacient}

[ interogatoriu ^ examen medical ^ diagnostic ^ prescripie medical ]

 Genuri de C: C familiare interviuri dezbateri tranzacii comerciale ntlniri tiinifice (colocvii; sesiuni; dialog didactic etc.) edine de lucru edine la tribunal conferine diplomatice; de pres
conversatia doctor pacient; profesor elev; conversatia cu micii comercianti; conversatia la telefon

etc.

 Stiluri de conversatie (D. Tannen; A. erbnescu / Vasilescu) Stil: varianta a limbii determinata de situatia de comunicare (stil contextual)(W. Labov, p. 196, in LIR/Chitoran Sociolingvistica)

se pot identifica stiluri contextuale n funcie de trsturi culturale i contextuale specifice unei culturi istoric determinate; unei zone geografice (Europa Central; Balcani; Moldova, Ardeal, Muntenia) unei zone urbane sau rurale (cartiere, periferia, cei din vatra satului, cei din margini) unor grupuri sociale relativ omogene n conjuncie cu mobilitatea social, astfel nct se vorbete de: stil participativ stil neparticipativ stil relaxat stl controlat (prezena hipercorectitudinilor) etc.

Caracteristici ale C spontane (C. familiar; C relaxat):

Conversatia familiara - numr relativ mic de participani - nu au un rol conversaional predeterminat - caracterul simetric, egalitar, democratic - scopul: nu are mereu un scop mrturisit; plcerea de a conversa - caracterul familiar; improvizat; impredictibiliatatea temelor abordate, a timpului, a ordinii la lurile de cuvnt (turn taking) spaiu mare de manevr - Caracterul interactional (dovezi: (i) procedee de validare a interactiunii (ex.: salutul); (ii) captatori ai atentiei; (iii) semnale de ascultare; (iv) sincronizarea interactionala (ex. de nesincronizare: blocaje conversationale; intreruperi masive; suprapuneri masive; luarea abuziva a replicii s.a.) - Comportamente si strategii sociale determinate conversational (unele sunt eununturi autoreferentiale): Cnd se-njur, cnd se pup; Parca nu-si mai vorbeau!; Se face ca nu ma vede; Pupat Piaa Indepenenii (Caragiale); (fig.)Tu fa-te ca m-oi trage si eu oi merge plangand (Neculce)); in fata ii zambeste si pe la spate il sapa; una spune, alta face etc.

C are REGULI care:

- nu sunt de tip gramatical, dar implic i o analiz gramatical a secvenei - sunt solidare cu contextul (cf. KerbratOrrechioni) - sunt determinate cultural - sunt mai suple dect regulile gramaticale - nu fac obiectul unei predri sistematice; in de achiziia limbii i de participarea la practici sociale.

[circumscrierea domeniului de investigaie]

- Ce fenomene sunt studiate de AC?- unitile de baz ale C (legate de context si de segmentarea fluxului verbal)

- relaiile interpersonale
- aspecte lingvistice ale enuntului (gramatica enuntului) - aspecte pragmatice ale enuntului (pragmatica enuntului: actele de vorbire; miscarile actionale, negatia, coeziunea, marcatorii discursivi) - aspecte paralingvistice - aspecte nonlingvistice (gesteme)

Unitile de baz ale C: replica; mecanismul schimbului de replici; perechile de adiacen; pre-secvenele; post-secvenele; inseriile; Alte elemente constitutive ale C: corectrile; autocorectrile; ntreruperile; suprapunerile, reluari, rectificari, ezitari, taceri, gesteme, rasul, chinetica etc. Micrile conversaionale: acordul, dezacordul, relatarea (povestirea); relatri de probleme personale; brfa; negocierea; (i.e. actele de vorbire constatative); mulumirea; salutul; scuza; complimentul; impoliteea (i. e. actele de vorbire expresive); indicaiile, ordinele, sfaturile s.a. (i.e. actele de vorbire verdictive/ directive); etc. Studii de gen: brfa la brbai, la femei, limbajul tinerilor, limbajul adolescenilor, limbajul fetelor, etc. Stiluri al variantelor sociale si socioprofesionale de comunicare: conversaia n familie, conversaia la locul de munc, limbajul doctorpacient, profesor-elev, limbajul folosit n micul comer; idiolect

 relaiile interpersonale: rolurile conversaionale; gradul de subiectivizare; gradul de politee lingvistic; gradul de solidaritate ntre interlocutori; gradul de cooperare conversaional; cunotinele mprtite (tacite); ethosul locutorilor; atitudinea locutorilor (stancetaking); strategii de comunicare; preferenialitatea; stilurile conversationale etc.