DON QUIJOTE 1. Miguel de Cervantes Saavedra a fost un romancier, poet i dramaturg spaniol.

S-a na scut la inceputul celei de-a doua jumatati a secolului al XVI-lea(1547- 1616),fi ind considerat reprezentantul de seama al Secolului de Aur al Spaniei(renasterea s paniola)ce cuprinde a doua jumatate a secolului al XVI-lea si inceptul secolului al XVII-lea.E considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut n primul rnd ca autorul romanului Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha, (hidalgo este un repr ezentant al micii nobilimi) pe care mul i critici literari l-au considerat primul roman modern i una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. Cerva ntes reprezint un spirit renascentist,un reprezentant de geniu al umanismului spa niol si universal,precursor al modernitatii ,fiind considerat parintele primului roman modern. Umanitii Renaterii credeau n demnitatea uman, n valoarea individual(omu l se afla in centrul preocuparilor). Umanitii doreau s scoat n eviden n primul rnd ge l omului;ei au dezvoltat o noua conceptie despre om, promovand ideea demnitatii fiintei umane ca subiect liber, autonom, creator al propriului destin. Don Quijote de la Mancha este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a aprut n 1605 i s-a bucurat de un mare succes din partea publicului,ia r cea de-a doua in 1615;S-a tradus n principalele limbi europene i n prezent este u na din operele cu cele mai multe traduceri din lume. Capodopera lui Cervantes a avut parte de interpretari variate:parodie a dragostei cavaleresti,epopee a idea lismului eroic,comentariu despre alienarea autorului,precum si critica a imperia lismului spaniol. Punctul de plecare al istoriei lui Don Quijote este dorinta au torului de a trezi oroarea cititorilor pentru istoriile inchipuite si pline de in sanitati din cartile cavaleresti.Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalereti era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe msur ce opera a vansa, Cervantes a trecut de la scopul su ini ial la scopul de a reflecta societate a din timpul su i a medita asupra comportamentului uman.

2. . Opera

prezinta o multitudine de teme: noncomformismul,nebunia,iubirea, naivitatea,avar itia(in cazul taranului);se prezinta antiteza dintre realism si idealism, iar ca motive se evidentiaza: motivul cavalerului,motivul jocului,motivul calatoriei,m otivul aventurierului. Nebunia lui Don Quijote provine, ca tem literar, de la Eras mus de Rotterdam, autorul celebrei cri Elogiul nebuniei (1511), n care autorul rena scentist punea problema nebuniei nnscute omului, privit ca fiind nelegtoare i neleap c deschis dialogului. Astfel, urmnd aceast linie, Cervantes exprim, n fond, normalita tea omului Renaterii, mereu avntat spre nou, acest avnt fiind, uneori, privit drept o nebunie de ctre ceilalti. Tema nebuniei, rspndit n cultura renascentist este practi c o alegorie pentru prezentarea unor personaje nelepte, nobile, pentru care nebuni a nsi se transform n energie creatoare, for vital. 3. realitatea este invincibila -iubirea, desi este uneori celebrata in roman,devotam entul lui Don Quijote fata de Dulcineea,isi bate joc de idealurile romantice, in trucat el adora si preamareste o femeie care nici nu stie de existenta lui. -non comformismul este privit ca pe o trasatura negativa, intrucat se considera dus l a extreme si astfel este asociat cu sminteala. -Cervantes ataca ideea convention ala, aceea ca aristocratii sunt respectabili si nobili. -fictiunea si adevarul s e confunda de obicei,intrucat ambele depind de perceptia cititorului. Cat prives te compozitia, romanul se structureaza in 2 parti, prima parte Idei: 4. fiind la randul ei impartita in 4 subcapitole, in timp ce in a doua, autorul a r enuntat la aceasta divizare. Relativ la mijloacele compozitionale ,se remarca gr adatia si antiteza intre realitate si realitatea lui Don Quijote, practic intre re alitate si iluzie, intre real si ideal; Ca moduri de expunere, se evidentiaza na ratiunea, descrierea care este reprezentata de tablouri Sa fi fost dupa cantatul cocosilor .Luna se asternuse adanc in nori. Era o bezna grea ,de nu-ti zareai na sul si vitejii nostrii fura siliti sa descalece si sa-si poarte bidiviii la pas, tinandu-i de frau,cu multa bagare de

seama .Din departare li se parea ca aud un vajait misterios de ape, ca si cand s uvoaiele ar fi cazut din inaltul unor stanci cu vuiet mare.Si tot mergand intrac olo, bajbaind prin intuneric si fiind in mare primejdie sa dea in cine stie ce g roapa,deodata la urechile lor ajunse un zgomot inca si mai patrunzator, un zgomo t surd, ca o izbitura de ciocan urias, care se tot repeta si se adauga mereu cu altele, umplandu-le sufletul de spaima. , si nu de portrete,intrucat acestea sunt realizate vag,sau chiar deloc.Dialogul are o pondere mare si ajuta la portretiz area personajelor. Perspectiva este omniscienta, naratorul stie totul despre per sonaje si nareaza la persoana a III-a, iar focalizarea este zero. Naratiunea est e cronologica ,lineara si se respecta principiul cronologic,tehnica inlantuirii. Car priveste titlul, acesta prezinta numele de cavaler al personajului principa l. Quijote inseamna partea din armura care acoperea piciorul. Sufixul augumentat iv ote,in spaniola se aplica de obicei substantivelor determinand lucruri sau pers oane ridicole. In secolul al XVI-lea, in Spania, ia nastere romanul picaresc, ca re, prin intermediul personajelor apartinand mediului interlop(cersetori,vagabon zi,aventurieri etc), investigheaza cele mai diverse medii sociale,moravuri etc. si face o critica ascutita relatiilor sociale din Spania sec XVI-XVII.Eroul,pers onaj aventurier,intrigant,smecher,se numeste picaro. (in sec al XVI-lea-sluga de cea mai umila conditie) Cervantes introduce in opera elemente picaresti: - Cltori a eroului este determinat din gust de aventuri sau din nostalgia pentru o via mai b ogat n activitate - Aciunea se desfoar pe schema cltoriei, eroul traversnd diferit medii sociale. - Decderea general a moravurilor se reflect n concepia eroului despre lume i via. - Personajul picaresc este n primul rnd aventurier n adevratul sens al cu tului, el triete in mediul interlop i adeseori face nedrepti, lucruri oribile care se transpun , insa intr-un comic permanent,ce are uneori caracter de farsa ,alteor i de grotesc.

- se adopta forma de parodie pna la caricaturizarea genului cavaleresc - Picaroul nu este limitat de posibiliti, eecurile sunt noi provocri - se dezvluie n mod satiric i brutal corupia epocii - Cervantes reine i admir tot ce e frumos, nobil i uman n cav lerism, respingnd doar ceea ce este imoral, vulgar i fals n formele de degenerare a le idealului cavaleresc 5. Actiunile sunt posibile(povestire de fictiune)si se d esfasoara in Spania anului 1614. 6. Don Quijote este personajul principal al romanului cu acelasi nu me,un hidalgo srac din La Mancha, un om cu mintea rtcit din pricina lecturilor insistente profilat e pe un singur tip de cri: romanele cavalereti-ce constituie sursa de inspiratie a autorului. Cat priveste portretul fizic,autorul ni-l prezinta de la inceput,insa este unul foarte vag: Ani sa tot fi avut hidalgul nostru ca la vreo 50:era bine legat si vanos la trup,uscativ la fata,se scula cu noaptea-n cap si era vanator patimas. Cat priveste portretul psiho-moral, El este intruchiparea omului nonconf ormist,visator,ce se ghideaza dupa propriile reguli,dovedind originalitate. Init ial,Don Quijote este un erou ridicol,deci negativ,insa prin forta creatiei,data de autor,el devine in mare masura un erou pozitiv. El este curajos si viteaz,chi ar daca are o perceptie diferita si vede realitatea cu totul altfel.De exemplu,e l crede morile de vant giganti si porneste impotriva lor.Insa,cu sau fara eroare ,Quijote are atributii eroice. Un alt hidalgo il caracterizeaza in mod direct E n ebun; la fel si Sancho care raspunde Nu e nebun,e indraznet. G.Calinescu a afirmat Q uijote e dotat cu marile insusiri ale cercetatorului naturii si daca s-ar putea vindeca de delirul de perceptie,pastrandu-si curiozitatea si curajul,ar fi azi u n cuceritor al fortelor universului. Sancho Panza, scutierul lui Don Quijote, rep rezint, n mod simbolic, ntreaga lume pe care Don Quijote o iubete att de mult i pentru care e gata s se sacrifice la tot pasul.Acesta este lacom,interesat,fricos,fara

imaginatie,siret,cu bun simt,turnandu-si inteligenta naturala in proverbe. si El fuge de responsabilitate(ex: guvernator al insulei Barataria-, Sancho rezolv ctev a probleme mrunte, dar atunci cnd se simuleaz un atac inamic las balt guvernarea, con sidernd c nu-i pentru el i nici nu i se potrivete). Don Quijote nu urmrete s ajung nici mprat, nici mcar duce; triete numai pentru ceila oul este obsedat de ideea dreptatii sociale i de nlturarea asupririi: Eu am venit pe lume s nltur nedreptatea i s vin n ajutorul celor slabi i npstuii. El se dedica b blic,misiunea sa fiind sa repare

nedreptatile,sa pedepseasca insolenta: Intentiile mele le indrept mereu catre sco puri bune,anume de a face bine tuturor,si rau nimanui. Rela ia dintre Don Quijote i Sancho Panza a fost vzut de mul i critici ca ilustrnd relatia antagonic(opusa, antonim ica) realitate- irealitate, ntruct Don Quijote este un simbol al omului ce crede i n idealuri, iar Sancho simbolizeaz vocea realitatii.ns cei doi se completeaz recipro c. Don Quijote are adevrate crize ale noiunii de real, pe care el o nlocuiete mereu cu un ideal de aici ntreaga lui nenelegere cu lumea.El se confrunta permanent cu ce le doua lumi,tragismul confruntarii fiind rezolvat adesea de autor prin recursul la elemente comice. De multe ori,Don Quijote este bine-intentionat,insa gestul lui ramane in mod fatal,utopic.(De exemplu, la un moment dat, el l oblig pe un ran c are btea un biat s-l plteasc pe acesta dup cum tnrul merit, s-i dea, aadar, toate e bneti care i se cuvin. ranul pltete, cavalerul pleac, iar biatul e btut din nou, runt de data asta, iar n cele din urm el ajunge chiar s-l blesteme pe nobilul su bin efctor.) n acelai timp, Don Quijote triete i strania sa dram erotic, susinnd c u acitor fara iubita e ca un arbore fara frunze si fructe si ca un trup fara sufle t. El consider, de asemenea, c toi ndrgostiii trebuie s plteasc mai nti preu l n ocmai pentru ca, apoi, s fie n stare s se bucure unul de cellalt i de mplinirea iubiri i. n ultimul capitol al cartii,fiind considerat de multi critici ca fiind cel mai frumos, se gaseste justificarea cea mai convingtoare a mreiei sale morale;pe patul mortii,Don Quijote afirma: Dragii mei,m-am desteptat acum ca dintr-un vis rau si toate nalucirile noptii si ale intunericului s-au risipit din mintea si din ini ma mea.Don Quijote de la Mancha nu mai este ! Am redevenit cel ce fusesem

la inceput: Alonso Quijano, un om cumsecade, caruia,inainte sa-i intre gargaunii in cap, ii mersese vestea printre sateni de om bun si cinstit, Am fost nebun i acu m iat-m ntreg la minte. Don Quijote a fost, adesea, privit drept un personaj literar prin intermediul cruia autorul romanului ar fi intenionat exclusiv s satirizeze li teratura cavalereasc att de la mod n epoca respectiv; Pe de alt parte, Cervantes nsui fi dorit s lase n urma sa mai mult dect o simpl parodiere;unii critici au stabilit chiar legturi ntre Don Quijote ca personaj i Cervantes nsui; ntr-o alt direcie merg u e dintre interpretrile criticii europene, astfel, filozoful german, Hermann von K yeserling ,definete natura spaniol prin cuplul Don Quijote Sancho, spunnd chiar c ori ce spaniol este Don Quijote i Sancho n acelai timp,iar Harold Bloom,scriitor i critic literar american, nu ezit chiar s afirme c nu exist doi cititori care s par a fi citi acelai Don Quijote.Cat despre G.Calinescu,acesta spunea despre Don Quijote ca in d efinitiv, el este un suflet mare,cheltuindu-se intr-o directie himerica,pentru c a nu e capabil,apasat de prestigiul cartilor,sa faca analiza justa a prezentului. 7.Stilul se caracterizeaza prin umor,ironie si tragic. 8. Personajul lui Cervan tes nu numai ca a starnit pe parcursul secolelor interesul unui impresionant numr de traductori, critici i istorici literari,dar a servit i ca izvor de inspiraie pen tru mai muli scriitori, compozitori, artiti plastici, oameni de teatru, reuind s dev in un adevrat arhetip. De la publicarea romanului scriitorului spaniol i pn n prezent fost create numeroase opere inspirate de acest personaj n diferite literaturi al e lumii, inclusiv n literatura romn. Timp de aproape patru secole att scriitorii ct i criticii literari au fost i continu s fie preocupai de ntrebrile Ce este Don Quijote? este quijotismul?. n secolul al XVII-lea Don Quijote a fost o surs de comic pur. n Secolul Luminilor a servit drept surs de pedagogism ngust. n romantism, Don Quijote devine cartea unei nelepciuni paradoxale, fiind considerat ntruchiparea luptei ntre ideal i real. Quijotismul este identificat ca fenomen socio-cultural, fiind compar at cu alte fenomene ca hamletismul, bovarismul, donjuanismul. De-a lungul secole lor, romanul Don Quijote a avut un impact enorm asupra literaturii, artei, a viei i, n general. La temelia quijotismului, ca fenomen socio-cultural complex, s-a af lat ieirea eroului din oper i identificarea cititorilor cu Don Quijote, cednd tentaie i imposibilului i ncercnd s triasc ficiunea, fiecare epoc nelegndu-l n felul su.

Romanul este receptat in opera lui Ion Budai-Deleanu,acesta fiind primul ecou ce rvantesc in literatura romana. Poetul se las influenat de romanul cervantesc, poem ul su Trei viteji, exprimnd primul contact creator al literaturii romne cu literatu ra spaniol. M. Eminescu ,n poemul Diamantul Nordului, subintitulat Utopia lui Don Quijote sau chiar Viziunea lui Don Quijote, urmeaz un ideal, realizat la un nivel abstract de utopie, iar cavalerul apare ca un simbol al onoarei. Manifestrile qu ijotismului n lirica romneasc pot fi urmrite i n poezia lui Ion Pillat. Impresionat ad c de figura lui Don Quijote, poetul romn i va dedica o poezie de tineree, ntitulat Un or mori de vnt, inclus n ciclul Visri pgne, scrisa ntre anii 1910-1912. Rezonana imag i quijoteti apare i n poezia lui Lucian Blaga, unele versuri ale poetului, influenat e de figura lui Don Quijote, fiind semnificative n acest sens. Quijotismul, ca si mbol, este reflectat i n creaia poetului romn Marin Sorescu, n volumul Tinereea lui Do n Quijote, cruia i-a dat ca titlu numele vestitului hidalgo. n aceast culegere poet ul ofer multiple posibiliti interpretative ale romanului,intrucat el confera perspe ctive moderne de nelegere, rmnnd i astzi o oper deschis, ce se imbogateste permanent nificaii prin mentalitatea noilor generaii. Romanul lui Cervantes reprezint o punte peste timp, care unete trecutul cu viitorul prin relaia profund pe care o ofer dime nsiunea sa, reprezentnd att o parodie i nnoire a miturilor anterioare, dar i geneza u nui mit esenial al umanitii.