Sunteți pe pagina 1din 66

Page 1 of 66

Contracte Civile

I.Contractul de vanzare-cumparare Definitie : Art.1124 C.Civ potrivit caruia Vinderea e o conventie prin care 2 parti se obliga intre sine ,una transmite celeilalte,proprietatea unui lucru si acesta a platit celui dintai pretul lui. Caractere juridice Contractul de v-c are urmatoarele caractere juridice: este un contract sinalagmatic (bilateral) , cu titlu oneros , comutativ ,in principiu consensual si de regula translativ de proprietate. A. Caracter sinalagmatic in sensul ca se nasc obligatii reciproce intre parti si independente - Prestatia uneia dintre parti este cauza prestatiei celeilalte parti - Indeplinirea obligatiei vanzatorului este echivalentul obligatiei cumparatorului si invers - In caz de neexecutare a obligatiilor esentiale de catre o parte, cealalta parte poate cere rezolutiunea. B. Cu titlu oneros intrucat fiecare parte contractata urmareste un interes ( folos , castig) patrimonial.Astfel vanzarea are interesul sa primeasca pretul iar cumparatorul bunul cumparat in proprietate. C. v-c este un contract comutativ o data cu incheierea contractului partile isi cunosc existenta si intinderea obligatiilor. - Acest caracter deosebeste v-c de contractele aleatorii , cand dr. si obl. partilor depind de un element viitor, datorita caruia exista posibilitatea de castig sau riscul pierderii pentru una dintre partile contractului. - Mod exceptional : vanzarea poate fi contract aleatoriu atunci cand bunul este supus pieirii , exproprierii sau in cazul vanzarii de dr. litigioase. D. V-c este un contract , in principiu consensual Art. 1295 alin. 1 C.civ : Vanzarea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la
1

Page 2 of 66

cumparator , in privinta vanzatorului indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului , desi lucru inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi masurat - Contractul de v-c poate fi incheiat prin simplu acord de vointa al partilor. E. V-c este , de regula , un contract translativ de proprietate contractele care au ca obiect translatia proprietatii sau unui alt drept real , proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul partilor si lucru ramane in rizico pericolul dobanditorului , chiar cand nu i s-a facut traditiunea lucrului. Caracterul translativ de prop. al v-c principiul transmiterii automate ( imediate) a dr. de proprietate , din momentul incheierii contractului.Ptr functionarea acetui principiu trebuie indeplinite urmatoarele conditii: 1. Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul bunului vandut si contractul valabil incheiat. 2. Bunul vandut trebuie sa fie individual determinat (cert). 3. Partile sa nu fi amanat transferul proprietatii. Conditii de validitate Orice act juridic cat si contractul de v-c ptr. a fi valabil incheiat trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile de validitate: consimtamantul valabil exprimat al partilor ce se obliga Capacitatea de a contracta Un obiect determinat si o cauza licita Consimtamantul trebuia sa provina de la o persoana cu discernamant,sa fie exteriorizat,sa fie neviciat, sa fie cu intentia de a produce efecte juridice. Promisiunea unilaterala de a vinde sau de a cumpara un antecontract unilateral prin care o parte numita promitent se obliga sa incheie in viitor un contract de v-c cu o alta parte numita beneficiar.Se creeaza astfel obligatia numai in sarcina uneia dintre parti (promitent) si anume obligatia de a face. Promisiunea bilaterala (sinalagmatica) este promisiunea bilaterala,antecontractul prin care ambele parti se obliga ca in viitor sa incheie contractul de v-c.Prescriptia dr. la actiune curge din momentul in care promitentul vanzator se manifesta expres in sensul negarii dr. beneficiarului cumparatorului.Obligatiile ce se nasc,sunt obligatii de a face.

Page 3 of 66

Pactul de preferinta o forma a promisiunii de a vinde prin care promitentul unui bun se obliga ca , in cazul in care il va vinde , la pret egal , va acorda preferinta unei anumite persoane. Dreptul de preemtiune este facultatea (posibilitatea) de care se bucura o persoana de a fi preferata altei persoane la cumpararea unui bun ( unor bunuri) in conditiile prevazute de lege.Are natura legala, el fiind reglemetat de lege printr-o norma imperativa. Capacitatea de a contracta Notiune : este part componenta a capacitatii civile a pers. Fizice sau juridice si consta in aptitudinea acesteia de a incheia personal sau prin reprezentare contracte civile. Pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege. Incapacitatile incapacitati in considerarea persoanei si incapacitati dupa natura bunurilor. 1.Prin incapacitatea in considerarea persoanei se urmareste: impiedicarea incheierii unor donatii sub forma unor vanzari simulate , art 937 C.civ donatiile intre soti sunt permise dar revocabile.Daca vanzarile intre soti ar fi permise ,ele ar putea ascunde donatii care lunad forma v-c ar devenii irevocabile. Apararea intereselor unor categorii de mostenitori ; a celor rezervatari se apara interesele creditorilor care ar putea fi incalcate prin vanzari simulate,cei mai multi autori sustin ca sanctiunea incheierii prin nesocotirea dispozitiei art 1307 C.civ. ale unor v-c intre soti, este nulitatea relativa. art. 1308 C.civ. prevede anumite categorii de persoane ce nu pot incheia contacte de v-c cu obiect anumite lucruri. tutorii nu pot cumpara bunuri de la persoanele ce se gasesc sub tutela cata vreme nu s-au facut hotararile definitive ale tutelei. mandatarii imputerniciti sa vanda bunuri ale celor pe care ii reprezinta nu pot cumpara ei insasi acele bunuri,daca s-ar permite acest lucru mandatarii ar fi interesati sa plateasca un pret cat mai mic. administratorii bunurilor statului sau institutiilor administrativteritoriale nu pot cumpara bunurile statului ce se vand prin intermediul lor,exceptia o constituie bunurile cu suma fixa. 2.Bunurile scoase din circuitul civil nu pot fi vandute.Categori de bunuri scoase in circuitul civil sau cele ce pot circula in conditiile restrictive: Bunurile proprietate publica ale statului sau unitatiilor adm-teritoriale sunt
3

Page 4 of 66

inalienabile,ele pot fi date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate. Terenurile legea 18/1991 : terenul atribuit conform art 19 alin.1 , art.21 si art.43 nu poate fi instrainat prin acte juridice intre vii timp de 10 ani,socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut incheierea proprietatii. legea 112/1995 : locuintele trecute in prop. statului au fost cumparate de chiriasi , nu pot fi instrainate timp de 10 ani de la data cumpararii. legea 31/1996 Regimul monopolului de stat,prevede ca bunurile monopol de stat nu pot fi vandute si nici cumparate de pers. fizice sau juridice decat pe baza de licenta. armele,munitiile pot fi cumparate numai cu conditiiile prevazute in actele normative speciale , ce le reglementeaza circulatia juridica. unele bunuri pot fi scoase vremelnic din circuitul civil cand exista un interes legitim serios. sunt scoase temporar bunuri din circuitul civil cand exista un interes major legal. terenurile ce fac obiectul reconstituirii dr. de proprietate nu pot fi instrainate , nici vandute cate vreme exista litigii cu privire la ele. Obiectul contractului de vanzare cumparare Obiectul de vanzare cumpararea este format din obliectul obligatiei de predare pe care o are vanzatorul si obiectul obligatiei de plata pe care o are cumparatorul. Bunul vandut trebuie sa fie in circuitul civil;sa existe in momentul incheierii contractului sau pe viitor ( Art.1311 C.civ. daca in momentul vanzarii lucru era pierit in tot,vinderea este nula,daca a pierit in parte cumparatorul are alegerea intre a se lasa de contract sau a pretinde reducerea pretului) ; bunurile viitoare mai putin mostenirea nedeschisa pot forma obiect al contractului de v-c ; vanzarea unei mosteniri nedeschise e nula,deoarece acesta ar constituii un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibit in mod expres de C.civ. ; bunul vandut sa fie determinat sau determinabil;sa fie licit si posibil posibil adica succeptibil de apropriere ( nu sunt astfel de bunuri res communes : aerul,lumina soarelui = bunuri ce nu apartin nimanui dar a carui uz este comun tuturor) Pretul e obiectul obligatiei de plata pe care o are cumparatorul.La v-c trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ sub sanctiunea nulitatii absolute urmatoarele conditii:
4

Page 5 of 66

sa fie stabilit in bani : stabilirea in bani la v-c e de esenta acestui contract, daca se face in schimbul unui bun,contractul e translativ de proprietate dar nu e de v-c si de schimb. pretul sa fie determinat sau determinabil : pretul este determinat daca la incheierea contractului partile stabilesc in mod exact suma de bani datorata de cumparator chiar daca nu stabilesc modalitatile efective de plata. pretul sa fie sincer si serios ( sa nu fie fictiv).Daca pretul este fictiv contractul este nul.Pretul nu trebuie sa fie derizoriu ( neserios),sa fie echivalentul valorii bunului vandut , si prin urmare nu e derizoriu, o v-c cu pret derizoriu este nula. Efectele contractului de vanzare cumparare Prin incheierea contractului de v-c se nasc obligatii atat in sarcina vanzatorului cat si cea a cumparatorului. Obligatia vanzatorului: sa predea bunul vandut; sa-l garanteze pe cumparator contra evistiunii si contra viciilor ascunse ale bunului vandut.Partile prin acordul lor de vointa pot modifica insa intinderea acestor obligatii sau sa convina si asupra altor obligatii de care sa fie tinute.Nu e reglementata ca obligatie a partilor aceea de transmisiune a dr. de proprietate deoarece dr. in discutie si riscurile pieirii lucrului se transmit in momentul incheierii contractului. Predarea lucrului vandut ( art 1314-1334 C.civ) uneori predarea o presupune atitudinea pur pasiva din partea vanzatorului adica lasarea lucrului la dispozitia cumparatorului , cand lucru se afla la cumparator in temeiul altui contract ( ex: comodat ,depozit etc). Predarea se face in momentul incheierii contractului (art.1319).Bunul e la data incheierii contractului individualizat si poate fi localizat.In cazul nerespectarii din culpa de catre vanzator a obligatiei de predare a bunului , cumparatorul poate incoca exceptia de neexecutare a contractului sau poate cere rezolutiunea vanzarii cu daune interese , fie in sfarsit de executare in natura a contractului ce inseamna punerea in posesie.Daca obligatia de predare se face cu intarziere, cumparatorul e indreptatit a primi daune interese dar numai cand la pus in intarziere pe vanzator cerandu-i predarea bunului. Obligatia de garantie contra evictiunii.Garantia de drept Prin evictiune se intelege pierderea totala sau partiala de catre cumparator , a proprietatii bunului cumparat sau tulburarea cumparatorului in exercitarea
5

Page 6 of 66

atributelor dr. de proprietate asupra bunului , ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre o terta persoana a unui drept asupra bunului cumparat.Evictiunea poate sa rezulte din faptul personal al vanzatorului dar si din fapta unei terte persoane. Evictiunea care rezulta din faptul personal al vanzatorului prin fapt personal se intelege orice fapt sau act anterior vanzarii,tainuit fata de cumparator,ori ulterior vanzarii sar neprevazut in contract,savarsit de vanzator sau de succesorii sai universali sau cu titlu universal,de natura sa-l tulbure oe cumparator in linistita folosinta a bunului.Cand tulburarea vine din partea vanzatorului , cumparatorul se poate apara prin invocarea unei exceptii personale numita exceptie de garantie intrucat cine trebuie sa garanteze ptr evictiune,nu poate sa evinga. Obligatia de garantie fiind o obligatie patrimoniala, dupa moartea vanzatorului , ea se trasmite succesorilor universali sau cu titlu universal, care vor raspunde pentru evictiune in aceleasi conditii ca si vanzatorul.In schimb, succesorii cu titlu particular ai vanzatorului nu vor fi tinuti pentru obligatia de garantie contra evictiunii ei nemostenind obligatiile autorului lor. Vanzatorul nu raspunde ptr evictiune atat fata de cumparator cat si data de subdobanditorii acestuia.Tulburarea poate fi de fapt,cum ar fi deposedarea de un bun sau de un drept cand se invoca un dr de uzufruct,de abitatie asupra bunului care nu au fost prevazute in contract. Evictiunea care rezulta din fapta unui tert daca tulburarea provine de la o terta persoana , vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator.Pentru a exista o astfel de obligatie a vanzatorului trebuie indeplinite trei conditii: tulburarea sa fie de drept,adica sa se invoce de drept asupra bunului dobandit de cumparator ; cauza evictiunii sa fie anterioara vanzariii ; cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator. Tulburarea sa fie de drept tertul trebuie sa invoce un drept asupra bunului cumparat.Dreptul invocat de un tert poate fi un dr real dar si un drept de creanta.Tulburarea sa aiba o cauza anterioara incheierii contractului de v-c. In cazul in care cumparatorul a cunoscut pericolul evictiunii,se presupune ca el a acceptat riscul si ca atare vanzatorul nu raspunde ptr evictiune.In acest caz contractul are caracter aleatoriu. Continutul obligatiei de garantie contra evictiunii Cat timp evictiunea nu s-a produs iar contractul sa incheiat si bunul a trecut in proprietatea cumparatorului iar vanzatorul are obligatia de a se abtine de
6

Page 7 of 66

la orice fapt sau act ce l-ar tulbura pe cumparator in exercitarea dreptului sau de proprietate (o obligatie de a nu face).Daca evictiunea este pe cale sa se produce,in sensul ca un tert invoca anumite drepturi asupra bunului vandut ,si-l actioneaza in judecata pe cumparator, vanzatorul are obligatia de a-l apara pe cumparator impotriva pretentiilor tertului ( obligatia de a face).Cand evictiunea s-a produs (evictiune consumata) vanzatorul raspunde de toate pagubele suferite de catre cumparator ( obligatia de a da) ce se concretizeaza in plata dezpagubirilor.Obligatiile de a nu face si de a face sunt indivizibile, pe cand obligatia de a da este divizibila daca sunt mai multi vanzatori sau intre succesorii vanzatorului in cazul decesului acestuia. In cazul evictiunii consumate , efectele oblig. garantiei contra evictiunii sunt : la evictiunea totala vanzatorul trebuie sa restituie cumparatorului pretul primit , valoarea fructelor pe care acesta ar trebuii sa le inapoieze tertului evingator , sa restituie cheltuielile de judecata rezultate de procesul prin a carui urmare a fost invins, cheltuielile in legatura cu incheierea contractului , sa plateasca daunele interese ptr pagubele pe care le-a pricinuit cumparatorul. la evictiunea partiala cand cumparatorul pierde o parte din proprietatea bunului cumparat,e necunocut tertului un alt drept al bunului in discutie.Cumparatorul are alegerea intre rezolutiunea contractului sau pastrarea acestuia cu plata despagubirilor pentru partea evinsa. Rezolutiunea - Cumparatorul nu poate cere rezolutiunea v-c in mod discretionar,si numai daca dovedeste ca pierderea este atat de insemnata incat ar fi stiut, nu ar fi cumparat bunul respectiv.Ca urmare a rezolutiunii contractului , cumparatorul va restitui vanzatorului bunul in starea in care se afla inainte de a fi evins iar vanzatorul va restitui pretul integral, despagubind pe cumparator ca si in cazul evictiunii totale.In situatia in care, cumparatorul obtine rezolutiunea contractului , el are dreptul sa primeasca de la vanzator valoarea bunului din momentul evictiunii sau a partii de care a fost evins si nu doar o parte proportionala din pret, cand valoarea bunului ar fi crescut sau scazut intre timp.Ptr orice alte pagube suferite , cumparatorul are dreptul la daune-interese. Prescriptia actiunii in garantie contra evictiunii se prescrie in termen general de prescriptie ( 3 ani).Prescriptia curge din momentul producerii evictiunii,adica de cand s-a recunoscut prin hotarare judecatoreasca definitiva dreptul de proprietate sau un alt drept al tertului evingator.

Page 8 of 66

Obligatia de garantie pentru viciile bunului vandut.Garantia de drept Vanzatorul raspunde nu numai de linista folosinta a bunului vandut ci si pentru viciile acestuia , asigurand linista folosinta a bunului vandut ci si pentru viciile acestuia , asigurand astfel , si utila lui folosinta.Obligatia de garantie ptr viciile ascunse ale bunului vandut presupune ca vanzatorul sa-l apere pe cumparator importiva tuturor deficientelor bunului care afecteaza utilitatea lui.Raspundere vanzatorului ptr viciile ascunse ale bunului vandut se aseamana dar nu este identica , cu anularea vanzarii pe motiv de eroare asupra substantei bunului.In cazul erorii asupra substantei , cumparatorul nu a putut cumpara bunul din cauza unui viciu de consimtamant,putand cere anularea contractului de v-c.Regulile privind raspunderea vanzatorului ptr viciile ascunse se aplica tuturor contractelor de v-c , cu exceptia vanzarilor publice si a vanzarilor de dr succesorale cand vanzatorul raspunde numai ptr calitatea de mostenitor si nu ptr continutul universalitatii. Conditiile viciilor. Viciul sa fie ascuns ptr a fi ascuns,viciul nu poate fi cunoscut de catre cumparator la data incheierii contractului de v-c nici chiar printr-o verificare normala a bunului.Viciul este ascuns cand cumparatorul nu l-a cunoscut si nici nu putea sa-l cunoasca la data incheierii contractului.Vnzatorul nu este raspunzator ptr viciile aparente , de care cumparatorul putea singur sa se convinga.Cu atat mai mult,vanzatorul nu raspunde ptr viciile bunului pe care le-a adus la cunostiinta cumparatorului.In schimb,vanzatorul va raspunde de viciile ascunse,chiar si cand nu le-a cunoscut cu exceptia cazului cand a convenit cu cumparatorul sa nu raspunda pt vicii. Viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului vanzatorul nu raspunde de viciile care au aparut ulterior transmiterii proprietatii. Viciul sa fie grav atunci cand bunul nu poate fi folosit potrivit destinatiei sale sau intrebuintarea lui este atat de micsorata incat daca l-ar fi cunoscut,cumparatorul nu l-ar fi cumparat sau af fi platit un pret mai mic. Dovada viicilor viciile trebuie dovedite de catre cumparator Raspunderea vanzatorului ptr vicii In cazul vanzarii unui bun afectat de vicii ascunse,cumparatorul are dreptul sa opteze intre: 1.rezolutiunea v-c 2.reducerea corespunzatoare pretului 3.remedierea viciilor de catre sau in contul vanzatorului,cand reparatia este posibila.
8

Page 9 of 66

Rezolutiunea vanzarii - cumparatorul poate cere rezolutiunea contractlui prin intentarea unei actiuni redhibitorii.El trebuie sa restituie bunul, in starea in care se fala iar vanzatorul sa restituie pretul si cheltuielile legate de incheierea contractului.Daca vanzatorul a fost de rea credinta va plati si daune interese.In aces caz viciile se numesc redhibitorii. Cumparatorul poate printr-o actiune estimatorie sa ceara reducerea din pret,proportionala cu diminuarea valorii de intrebuintare a bunului.In cazul viciilor ascunse,vanzatorul este obligat sa plateasca si daune interese numai daca cumparatorul dovedeste ca vanzatorul a fost de rea credinta.Daca nu cunostea viciile,vanzatorul va fi obligat numai la restituirea pretului si cheltuielile vanzarii cumpararii. Prescriptia atunci cand viciile nu au fost ascunse cu viclenie,termenul de prescriptie este de 6 luni.daca vanzatorul a fost de rea credinta termenul este de 3 ani.Termenul curge de la data descoperirii viciilor,inca cel tarziu de la implinirea unui an de la predarea bunului.In cazul actiunii privitoare la civiile unei constructii,termenul de 6 luni sau 3 ani incepe sa curga de la descoperirea viicilor,insa cel mai tarziu la implinirea de 3 ani de la predare. Obligatiile cumparatorului. Principalele obligatii ale cumparatorului sunt: - obligatia de a plati pretul bunului cumparat ; - obligatia de a lua in primire bunul cumparat ; -obligatia de a plati cheltuielile legate de incheierea contractului. Obligatia de a plati pretul bunului cumparat. Art 1361 C.Civ principala obligatie a cumparatorului este de a plati pretul in ziua si locul determinat prin contract. Dupa dreptul comun privind executarea obligatiilor plata se face la domiciliul debitorului.Conf art 1362 C.civ cumparatorul este dator a plati pretul la locul in care se face predarea bunului.Ca regula generala, executarea unei obligatii contractuale pentru care nu s-a prevazut un termen suspensiv, se face imediat dupa incheierea contractului.La v-c , plata pretului se poate cere in momentul predarii bunului vandut,in sensul ca termenul profita si cumparatorului pentru a plati pretul, plata ce nu se poate cere inainte de predarea bunului.Daca partile au stabilit un termen suspensiv ptr plata pretului, la scandenta plata se face integral.Partile pot , insa , stipula la incheierea contractului si posibilitatea de a se face plata esalonata a pretului.Conf art. 1363 C.Civ cumparatorul datoreaza dobanda pretului vanzarii, pana la achitarea efectiva a pretului in trei situatii: cand acesta a fost prevazuta in contract; bunul vandut si predat produce fructe sau alte
9

Page 10 of 66

venituri ; cumparatorul a fost pus in intarziere printr-o notificare.Atunci cand partile au prevazut in contract o anumita dobanda , cumparatorul este obligat la dobanda legala. In caz de neplata pretului , vanzatorul poate opta intre: a cere executarea in natura a obligatiei, posibila intotdeauna fiind vb de o suma de bani,cu conditia ca debitorul sa fie solvabil.Actiunea se prescrie in termen de 3 ani,fiind o actiune personala. a opune exceptia de neexecutare care da dreptul vanzatorului ca pana la plata pretului sa nu-si execute obligatia de predare a bunului vandut. a cere rezolutiunea contractului cand cumparatorul nu plateste pretul. Obligatia de a lua in primire bunul cumparat. Daca vanzatorul are obligatia de a preda bunul vandut ,cumparatorului ii revine obligatia de a prelua bunul cumparat.Aceasta obligatie trebuie executata la data si la locul stabilit in contract.Daca nu exista o asemenea clauza, preluarea se va face imediat dupa incheierea contractului sau potrivit obiceiului locului.Cheltuielile legate de ridicarea bunurilor mobile vor fi suportate de cumparator. Obligatia de a suporta cheltuielile legate de incheierea contractului de v-c in lipsa de stipulatie contrara,cumparatorul este obligat sa suporte cheltuielile vanzarii (taxe de redactare , autentificare , de inscriere,etc). Varietati de vanzare Vanzarea alternativa este acel contract care are ca obiect un bun din mai multe bunuri prevazute in contract.Art. 1026 C.civ debitorul unei obligatii alternative este liberat prin predarea unuia din 2 lucruri ce erau cuprinse in obligatie.In ceasta situatie proprietatea bunului se transmite din momentul alegerii bunului de catre cumparator. Pana la alegere ,riscul pieirii fortuite este suportat de catre vanzator, in sensul ca daca piere unul dintre bunuri,el datoreaza unul dintre celelalte bunuri.Daca,insa,toate bunurile pier,fara vina debitorului,obligatia se stinge.In schimb,daca bunurile pier,unul dintre ele din vina debitorului,acesta va plati pretul bunului care a pierit ultimul.La bunurile de gen , pentru transferul prorpietatii trebuie sa aiba loc si individualizarea lor. Vanzarea facultativa- este contractul care are ca obiect un singur bun,al doilea fiind prevazut ca o simpla posibilitate de plata.Transferul proprietatii

10

Page 11 of 66

si a riscului urmeaza regulile privind regimul juridic al bunurilor certe sau al bunurilor generice. Vanzarea dupa greutate,numar sau masura daca bunurile se vad dupa greutate,numar sau masura,bunurile vandute raman pe riscul vanzatorului pana ce vor fi cantarite,numarate sau masurate.Pana la cantarire,masurare sau numarare,proprietatea si riscurile nu se transmit asupra cumparatorului,nefiind individualizate. Vanzarea cu gramada este contractul care are ca obiect bunuri generice ce sunt individualizate intr-o cantitate determinata prin masa lor.De asemenea si pretul este determinat global. Vanzarea pe incercate este acel contract care se incheie odata cu acordul de vointa dintre parti,contract in care se prevede conditia suspensiva a incercarii bunului. Vanzare pe gustate este contractul care are ca obiect de bunuri de gen ce pot fi gustate de catre cumparator inainte de a fi cumparate.Cumparatorul le poate refuza din simplul motiv ca nu-i place. Vanzarea cu pact de raspundere este un contract supus unei conditii rezolutorii exprese si care presupune facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua bunul vandut , restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator, intr-un anumit termen. Vanzarea unei mosteniri este acel contract prin care un mostenitor vinde o succesiune in intregul ei sau o cota-parte din aceasta. Legatarul cu titlu particular nu poate cinde un drept succesoral , cu toate ca este succesor, el dobandind un bun sau bunuri determinate si nu o universalitate de drepturi si obligatii.Faptul ca obiectul vanzarii il formeaza o universalitate sau o cota parte din acesta,adica drepturile si obligatii,vanzatorul raspunde numai pentru calitatea de mostenitor nu si continutul mostenirii. Art. 1399 C.civ cel ce vinde o mostenire, fara a specifica cu de-amanuntul obiectele intr-insa cuprinse,nu raspunde decat de calitatea sa de mostenitor. Cand s-au precizat bunurile cuprinse in mostenire, vanzatorul va fi tinut de obligatia de garantie contra evictiunii, ca orice vanzator.Daca mostenirea cuprinde si terenuri,contractul se va incheia in forma autentica.Pentru bunurile imobile este necesara publicitatea acestira potrivit Legii nr. 7/1996.Mostenirea nedeschisa,sub sanctiunea nulitatii absolute,nu poate fi

11

Page 12 of 66

instrainata,nici chiar cu consimtamantul persoanei despre a carei mostenire este vorba. Efecte Intrucat cumparatorul preia universalitatea mostenita de vanzator,acesta va trebui sa predea cumparatorului fructele percepute, creantele incasate sau pretul bunurilor care au fost vandute din masa succesorala,daca nu exista o conventie contrara.La randul sau,cumparatorul trebuie sa restituie vanzatorului tot ceea ce a platit cu titlu de sarcini sau datorii ale succesiunii,daca nu exista o stipulatie contrara.Datoriile rezultate din mostenire vor trece asupra cumparatorului,intrucat el dobandeste o universalitate. Vanzare de drepturi litigioase si retractul litigios Art.1403 din C.civ lucru se socoteste litigios cand exista un proces sau contestatie asupra fondului dreptului.Dreptul litigios este dreptul care face obiectul unui litigiu.Dreptul litigios poate fi : dreptul real , drept de creanta , drept de proprietate intelectuala , drept succesoral etc. Titularul unui astfel de drept il poate instraina cu titlu oneros unei alte persoane,adica il poate vinde.in aceasta situatie, adversarul cedentului il poate elimina din proces pe cesionar platandu-i suma cu care a cumparat acel drept,dobanzile si cheltuielile de judecata.Aceasta operatiune se numeste retract litigios.Prin exercitarea retractului litigios,debitorul cedat se substituie cesionarului,cumparand de la acesta dreptul litigios, devenind propriul sau creditor. Conditiile exercitarii retractului litiginos. Ptr a se putea exercita retractul litigios, trebuie indeplinite urmatoare conditii : 1.sa existe un litigiu inceput , dar neterminat asupra fondului dreptului (art. 1403 C.civ) Retractul litigios poate fi exercitat oricand in cursul unui proces asupra fondului litigios atat in fata instantelor de fond cat si in fata instantelor de apel si recurs. 2.dreptul litigios sa fi fost instrainat cu titlu oneros , in schimbul unui pret.Daca acel drept ar fi fost transmis cu titlu gratuit ,retractul litigios nu poate fi exercitat.

12

Page 13 of 66

3.manifestarea de vointa sa fie insotita de faptul material al platii pretului.Pretul trebuie sa fie real.Se vor plati , de asemenea dobanzile aferente si cheltuielile facute de cesionar. 4.debitorul cedat trebuie sa-si manifeste vointa de a exercita retractul litigios,devenind astfel cumparator al dreptului litigios,fie in fata instantei cand are loc dezbaterea litigiului asupra fondului dreptului , fie printr-o notificare scrisa. Cazurile in care legea interzice exercirarea retractului litigios sunt: cand cesiunea s-a facut catre un mostenitor sau un coproprietar al dreptului cedat cand cesiunea s-a facut uni creditor al cedentului pentru plata creantei sale cand cesiunea s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista un drept litigios. Efectele v-c dreptului litigios se desfiinteaza cu efect retroactiv , ca si cum s-ar fi implinit o conditie rezolutorie. - Dreptul dobandit de cesionar fata de debitorul cedat se stinge in intregime impreuna cu toate accesoriile si garantiile care il insoteau si astfel si debitorul retractant este eliberat total. - Se stinge litigiul cu privire la fondul dreptului cedat - Intre cedent si cesionar retractul nu poate produce nici un efect.Intre ei produce efecte cesiunea. Vanzarea prin licitatie este o variatate a contractului de v-c prin care un bun sau mai multwe bunuri sunt puse in vanzare, in mod public si cu respectarea unor proceduri speciale , fiind adjudecat acelui participant la licitatie care ofera pretul cel mai mare.Licitatia publica poate fi voluntara sau silita.Licitatia voluntara se foloseste , de regula in scopul incetarii starii de indiviziune.Licitatia silita se efectueaza exclusiv prin intermediul justititei si intervine cand copartasii nu ajung la o intelegere asupra unei licitatii coluntare,mai ales in caz de neachitare a datoriei de catre debitor.Pretul obtinut se imparte intre copartasi. II. Contractul de schimb Este un contract prin care partile isi dau reciproc un lucru pentru altul.Partile sunt copermutanti sau coschimbasi.

13

Page 14 of 66

Schimbul este un contract bilateral cu titlu oneros,comutativ,consensual,translativ de proprietate ( de dr reale sau de creanta). Daca ambele prestantii au ca obiect juridic o suma de bani,inclusiv valuta,este tot schimb,daca echivalentul unui lucru este o suma de bani de unde rezulta contractul de v-c. La schimb,spre deosebire de v-c,instrainarea nu se face ptr pret si ptr un alt lucru. Este vorba despre un contract numit,distinct de cel de v-c cu care prezinta multe asemanari. Schimbul a aparut inainte de v-c trocul.De cand au aparut banii,schimbul si-a pierdut din interes in fata de v-c. Regulile de v-c s-au extins si la schimb. Reguli speciale ptr schimb Daca unul din copermutanti dovedeste ca lucru primit , proprietatea unui tert , poate refuza predarea lucrului promis,in schimb,putand fi constrans doar a restitui pe cel primit.La v-c legea prevede numai posibilitatea suspendarii pretului in cazul in care exista pericol de evictiune , dar numai pana ce vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau va da o cautiune ( Art.1364 C.civ) ceea ce nu se intampla la schimb. Potrivit art.1408 , in materie de schimb,copermutantul evictiunii are alegerea intre 2 actiuni: - Actiunea prin care cere daune interese,reprezentand echivalentul banesc al lucrului primit, de care a fost evins. - Actiunea prin care cere intoarcerea lucrului sau,asemanatoare act. In rezolutiunea contractului. Contractul de schimb , avand ca obiect terenul,cu s-au fara constructie,intravilat sau extravilan,indiferent de suprafata trebuie incheiat in forma autentica,ad validitatem ,ca toate actele juridice intre vii prin care se instraineaza/dobandesc terenuri. III. Contractul de donatie Donatia este un contract prin care o parte numita donator instraineaza cu titlu gratuit si irevocabil un bun sau un drept real sau de creanta,din patrimoniul sau altei parti numita donatar,fara a urmari sa primeasca ceva in schimb de la acesta.
14

Page 15 of 66

Donatorul incheie contractul animus donande: adica cu scopul de a gratifica Caracterele juridice ale contractului de donatie 1.Donatia este un contract unilateral- donatia este un act juridic bilateral,exprimand vointa a 2 parti,si un contract unilateral intrucat numai una dintre parti se obliga,si anume donatorul. Donatia poate devenii contract sinalagmatic .Este cazul donatiei cu sarcina,cand donatarului ii revin obligatii determinate.Aceasta sarcina poate fi in folosul donatarului sau in folosul donatorului sau in folosul undei terte persoane. 2.Donatia este un contract cu titlu gratuit adica donatarul nu urmareste ca in schimbul bunului sau dreptului donat sa obtina de la donatar o contraprestatie. 3.donatia este un contract solemn ptr incheierea valida a contractului,acordul de vointa dintre donator si donatar trebuie sa imbrace forma autentica ceruta de lege,ad validitatem.Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta a contractului de donatie. Dupa moartea donatorului,nulitatea absoluta poate fi acoperita prin informare,ratificare sau executare voluntara de mostenitorii donatarului daca oricare din acestea sunt benevole si facute in cunostinta de cauza. La donatiile prin corespondenta , consimtamantul poate fi exprimat in acte separate,dar atat oferta cat si acceptarea trebuie date in forma autentica. Ptr bunurile mobile pe langa forma autentica,legiuitorul a prevazut si existenta unui act estimativ,acesta va cuprinde valoarea bunurilor mobile donate,aceasta decriere si evaluare se poate face chiar in cuprinsul donatiei sau separat prin act autentic sau sub semnatura privata. De la caracterul solem al donatiei exista si exceptii: darurile manuale; donatiile indirecte ; donatiile deghizate. 3.Donatia este un contract irevocabil si translativ de proprietate,dr de proprietate se transmite in momentul incheierii contractului,daca predarea bunului de care nu e lagat transferul proprietatii,nu e convenita a fi facuta ulterior,predarea se face indata,fiind vb de un contract cu executare uno ictu. 4. Donatia este un contract incheiat intuitu personae,in cazul erorii asupra pers. donatarului,donatorul poate cere anularea contractului.

15

Page 16 of 66

5.Donatia este un contract numit- are o reglementare proprie in care sunt cuprinse regulile care guverneaza incheierea,executarea si revocarea contractului. Conditii de validitate. Consimtamantul, in materia donatiei,dolul poate lua forma captatiei sau sugestiei, constand in utilizarea de mijloace viclene (dolosive) ptr a determina sau sugera donatorului sa incheie contractul de donatie,care , in alte conditii, nu l-ar fi incheiat.Daca se incheie sub astfel de conditii o donatie,sactiunea va fi anularea contractului. Capacitatea de a contracta orice persoana poate incheia un contract , cu exceptia cazului cand este declarata de lege incapabila.Capacitatea o constituie regula,iar incapacitatiile reprezinta exceptiile ce sunt de stricta interpretare si aplicare. In materia donatiilor,incapacitatiile sunt: 1.incapacitatea de a dispune minorii nu pot dispune cu titlu gratuit,nici personal,nici prin reprezentant si nici cu incuviintarea autoritatii tutelare.Ei pot face daruri manuale obisnuite potrivit cu posibilitatile lor. nici persoanele pusa sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contracte de donatie..Daca se incheie un astfel de contract este lovit de nulitate,persoana fiind lipsita de capacitatea de la contracta. 2.incapacitatile de a primi prin donatie Persoanele neconcepute pot fi gratificate indirect prin intermediul donatiei cu sarcini , facuta unei terte persoane capabile , cu conditia existentei acesteia la data executarii sarcinii. persoanele juridice nu pot fi gratificate decat in momentul cand dobandesc personalitate juridica , cu exceptia cazului cand donatiile sunt facute pentru ca o persoana juridica sa se constituie in mod valabil. cei straini si apatrizi pot dobandi dr de prorpietate asupra terenurilor ,inclusiv prin donatie numai in conditiile art.44 alin.2 Constitutie si ale legii speciale. medicii si farmacisiti si preotii nu pot primi donatii de la bolnavul pe care l-au tratat sau asistat de boala din cauza careia,acesta moare. minorii si interzisii judecatoresti au dreptul sa primeasca donatii doar prin reprezentantii lor.

16

Page 17 of 66

Obiectul donatiei fiind contrcat unilateral , obiectul e format umai din bunul donat.Bunul trebuie sa fie posibil si licit,determinat sau determinabil,sa existe sau sa fie posibil,sa fie in circuitul civil,nu pot face obiect al donatiei mostenirile nedeschise. Irevocabilitatea contractului de donatie e un principiu al acestui contract, dar e de natura , nu de esenta sa,cee ce inseamna ca unele donatii pot fi revocate.Sunt incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei , atragand astfel , nulitatea contractului : conditiile potestative , dreptul de a dispune de bunul donat , plata datoriilor viitoare nedeterminate ale donatorului, dreptul de denuntare unilaterala a contractului.Sunt compatibile cu principiul irevocabilitatii stipularea unui termen ptr predarea bunului,includerea unei conditii cauzale sa mixte,stipularea platii unei datorii existente,revocarea donatiei cu consecinta intoarcerii bunului in situatia in care predecedeaza, includerea unei cauze de imputernicire pe un libret de economii pe numele altor persoane. Exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiei 1.Revocarea donatiilor intre soti Art. 937 C.Civ orice donatie facuta intre soti este revocabila. Revocarea se poate face oricand in timpul casatoriei. Revocarea poate fi facuta numai de catre sotul donator , indiferent de forma donatiei , nu si de catre mostenitori sau creditorii lui , dupa moartea acestuia.Revocarea se poate face in orice moment si nemotivat , ea reprezentand vointa unilaterala a donatorului.Obiectul donatiei il poate forma numai bunurile proprii ale sotului donator si nu bunurile comune ale sotilor , care au regimul juridic al devalmasiei. 2. Revocarea ptr bunurile viitoare donatiile ptr bunurile viitoare sunt revocabile deoarce au ca obiect bunurile pe care le lasa donatorul,dupa moartea sa. 3.Revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinilor neindeplinirea obligatiilor de catre donatar , da dreptul donatorului sa ceara executarea silita a acelei sarcini sau revocarea donatiei.Revocarea se poate face numai pe cale judecatoreasca.Actiunea poate fi introdusa de catre donator sau in caz de deces de catre mostenitorii acestuia. 4.Revocarea donatiei ptr ingratitudine donatia poate fi revocata in urmatoarele conditii: daca donatarul a atentat la viata donatorului ; daca
17

Page 18 of 66

donatarul , cu intentie , a savarsit delicte,cluzimi sau a adus injurii donatorului ; daca donatarul a refuzat alimentele cerute de donator.Revocarea ptr ingratitudine are caracter de sactiune civila si poate fi ceruta in cazul oricarei forme de donatie. Exceptii de la caracterul solem al donatiei. donatiile deghizate sunt acele donatii care sunt ascunse in acte juridice cu titlu oneros.Intre parti se incheie un contract cu titlu gratuit , care este un act secret , dar cu un act aparent , simulat,cu titlu oneros,care ascunde donatia fata de tertele persoane.Simulatia nu constituie , insa , cauza de nulitate , de aceea donatiile deghizate nu sunt sanctionate decat daca incalca dispozitiile legale imperative.In privinta formei donatiei deghizate,in lit de specialitate s-a pus problema daca aceasta imbraca forma autentica ad validitatem sau forma operatiunii juridice care deghizeaza donatia.Proba simulatiei se face potrivit dreptului comun,de catre parti prin inscrisuri, completate , cand este necesar prin proba cu martori sau prezumtii iar de catre terti, prin orice mijloace de proba. In cazul donatiei prin interpunere de persoane , simulatia vizeaza persoana donatarului cand acesta nu indeplineste conditiile de a primi. donatiile indirecte sunt libertati facute cu intentia de a gratifica , realizate prin intermediul altor acte juridice civile , dar in aceste conditii , actul juridic incheiat intre parti trebuie sa indeplineasca conditiile de fond si forma cerute de lege ptr ca acel act si conditiile de dond si nu de forma pentru donatie.Actele prin care se realizeaza donatii indirecte sunt: remiterea de datorie , renuntarea la un drept,stipulatia ptr altu etc. darul manual este donatia care are ca obiect bunuri mobile corporale.Realizandu-se prin acordul partilor si odata cu remiterea bunului, darul manual face parte din categoria contractelor reale. Efectele contractului de donatie. Obligatiile donatorului a) Obligatia de predare donatorului ii revine obligatia de predare a bunului donat odata cu incheierea contractului de donatie.In cazul darului manual nu se pune problema obligatiei de predare , aceasta constituind o conditie de validitate a contractului real. b) Obligatia de garantie art 828 C.Civ donatorul nu este responsabil de evictiune catre donatar pentru lucrurile daruite.Donatorul raspunde,insa , pentru evictiune cand el a promis expres garantia.Donatorul nu are obligatia de garantie contra viciilor bunului donat.
18

Page 19 of 66

Obligatiile donatarului Donatarul nu are obligatii contractuale,are in schimb obligatia de recunostinta fata de donator , obligatie morala , dar si legala , fiind sanctionata , in caz de nerespectare , cu revocarea donatiei ptr ingratitudine.In cazul donatiei cu sarcini , contractul fiind sinalagmatic , donatarul este tinut sa le execute conform clauzelor din contract , in favoarea donatorului, a unui tert sau chiar in favoarea lui.In cazul in care nu isi executa acele obligatii, donatorul poate cere executarea lor silita sau revocarea donatiei. Efectele donatiei fata de terti. Ptr a produce efecte fata de terti sunt necesare anumite forme de publicitate.Este vorba de respectarea publicitatii in cazul bunurilor imobile , de posesia de buna-credinta a mobilelor sau notificarea cesiunii de creanta ori acceptarea acesteia de catre debitorul cedat. Sunt anumite particularitati cu privire la donatie: neinscrierea in cartea funciara a dr imobiliar dobandit prin donatie poate fi invocata d catre orice persoana care are interes. nu pot invoca lipsa de inscriere in cartea funciara persoanele care se fac vinovate de neinscrierea dreptului. IV. Contractul de locatiune

Locatiunea este definita ca fiind un contract prin care o parte numita locator se obliga sa-i asigure altei parti numita locatar , folosinta temporara totala sau partiala a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte pretentii , numita chirie. Varietatile locatiunii. 1.contractul de inchiriere 2.contractul de arendare 3.antrecontractul de locatiune, adica promisiunea unilaterala sau promisiunea bilaterala de a contracta. Caracterele juridice. 1.Locatiunea este un contract sinalagmatic intrucat da nastere la obligatii reciproce si interdependente intre parti.Astfel,locatorul se obliga sa asigure folosinta temporara a bunului dat in locatiune iar locatarul se obliga , in pricipal , sa plateasca locatorului chiria.
19

Page 20 of 66

2.Este un contract cu titlu oneros - fiecare parte urmareste un avantaj patrimonial propriu.Caracterul oneros este de esenta locatiunii.Daca folosinta ar fi cu titlu gratuit , contractul ar fi imprumutat de folosinta ( comodat) si nu locatiune. 3.Este un contract comutativ existenta si intinderea obligatiilor reciproce ale partilor sunt cunoscute din momentul incheierii valabile a contractului. 4.Este un contract consensual conctractul se incheie valabil prin acordul de vointa al partilor , indiferent in ce forma este exprimat consimtamantul. 5.Locatiunea este un contract cu executare succesiva.Elementul timp este de esenta locatiunii , obligatiile partilor existand pe toata durata contractului.Durata contractului poate fi determinata ori nedeterminata , dar nu poate fi vesnica , perpetua.Locatiunea ereditara cunoscuta in vechile reglementari sub numele de enfiteoza este interzisa in dreptul actual.Prin urmare , in caz de neexecutare a obligatiilor , sanctiunea va fi rezilierea , cu efecte numai ptr viitor si nu rezolutionarea contractului. 6.Prin locatiune , se transmite doar folosinta temporara a bunului dat in locatiune si nu dreptul de proprietate asupra bunului.Oricat de indelungata in timp ar fi folosinta , aceasta nu duce la dobandirea proprietatii prin uzucapiune , locatarul avand doar detentia precara si nu posesia bunului imobil. Conditiile de validitate. 1.Capacitatea partilor. Locatiunea este un act de administrare.Asa fiind , atat locatorul cat si locatarul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare , deci capacitate restransa de exercitiu.Obiect al locatiunii il formeaza bunuri imobile si durata contractului depaseste 5 ani , partile trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu , si de aceea locatiunea , in acest caz , este un act de dispozitie.Din faptul ca locatiunea este un act de administrare , rezulta ca locatorul poate avea si alta calitatea decat aceea de proprietar , cum ar fi , uzufructuar sau locatar. 2.Obiectul contractului Obiectul e format din 2 elemente: bunul dat in locatiune si chiria ( pretul locatiunii).Bunul dat in locatiune poate fi atat bun mobil cat si bun imobil , corporal sau incorporal.Este vorba , insa , de folosinta acestor bunuri.Chiria este pretul platit de locatar in schimbul folosintei bunului.La locatiune , chiria poate consta intr-o suma de bani sau intr-o alta contraprestatie.Chiria
20

Page 21 of 66

se stabileste in raport de durata contractului si de alte elemente avute in vedere de parti.Chiria se poate platii global sau pe unitati de timp.Chiria poate fi determinata in momentul incheierii contractului sau determinabila atunci cand este lasata la aprecierea unui tert ales de ambele parti.Chiria trebuie sa fie serioasa.Daca aceasta este derizorie si bunul s-a predat , contractul va fi imprumutat de folosinta (comodat) si nu locatiune. Efectele contractului de locatiune. 1.Obligatiile locatorului.Locatorul trebuie sa asigure locatarului folosinta bunului dat in locatiune pe toata durata existentei contractului.Aceste obligatii sunt : obligatia de a preda bunul in folosinta , obligatia de a mentine bunul in stare de intrebuintare potrivit destinatiei , obligatia de garantie contra evictiunii , obligatia de garantie ptr viciile bunului vandut. Obligatia de a preda bunul predarea bunului in folosinta temporara se face la termenul stabilit in contract, in lipsa de termen , bunul se va preda imediat.Bunul se va preda la locul unde se afla si pe cheltuiala locatorului.Bunul trebuie predat intr-o stare corespunzatoare de folosinta , potrivit destinatiei avuta in vedere si nu in starea in care se afla , in momentul incheierii contractului ca la vanzare cumparare.Obligatia de a preda bunul este o obligatie de a face. Obligatia locatorului de a mentine bunul in stare corespunzatoare de folosinta Art.1420 alin 2 C.civ locatorul trebuie sa mentina bunul in stare de a putea servi la intrebuintarea ptr care a fost inchiriat sau arendat.In aceste conditii , locatorul va efectua pe cheltuiala sa toate reparatiile necesare pe tot timpul existentei locatiunii.Este vorba de reparatiile mari , capitale , deoarece trebuie sa asigure folosinta corespunzatoare a bunului .In acest scop , locatorul va efectua si reparatiile locative dar numai pana in momentul predarii bunului , aceste revenind , dupa predare locatarului. Art 1439 C civ daca imobilul a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare , contractul inceteaza. Obligatia de garantie.Garantia de drept printre obligatiile locatorului exista si cea de garantie in vederea unei folosinte linistite si utile a bunului dat in locatiune.Art 1420 pct. 3 C.civ locatorul este dator de a face ca locatarul sa se poata folosi neimpiedicat in tot timpul locatiunii.Axeasta obligatie cuprinde obligatia de garantie contra evictiunii si obligatia de garantie ptr viciile bunului. Garantia importiva evictiunii presupune: garantia ptr tulburarile provenite din fapta locatorului si garantia ptr tulburarile de drept care provin de la terti.
21

Page 22 of 66

Garantia ptr fapta proprie presupune ca locatorul sa se abtina de la orice fapt sau act care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta bunului. Garantia ptr tulburarile de dreot ale tertilor tulburarile provenite din fapta tertilor pot fi de fapt sau de drept.Locatorul nu raspunde fata de locatar ptr tulburarile de fapt provenite de la terti.In aceasta situatie locatorul se poate apara singur prin actiuni posesorii. Garantia ptr viciile bunului dat in locatiune. Art. 1422 alin 1 din C.civ locatarul trebuie sa fie garantat pentru stricaciunile si viciile lucrului inchiriat ori arendat , ce-i impiedica intrebuintarea , chiar desi nu au fost cunoscute locatorului la timpul locatiunii. Pentru ca locatorul sa raspunda , viciile trebuie sa indeplineasca anumite conditii: a. Este vorba de raspunderea locatorului ptr viciile ascunse ale bunului , cu toate ca in materia locatiunii , Codul Civil nu face nici o precizare in acest sens.Pentru viciile aparente , pe care locatarul le-a cunoscut sau avea posibilitatea sa le cunoasca in momentel incheierii contractului , locatorul nu raspunde. b. Locatorul va raspunde nu numai ptr viciile ascunse care existau in momentul incheierii contractului de locatiune dar si ptr cele care nu erau cunoscute locatorului si a caror cauza este ulterioara incheierii contractului. c. Locatarul raspunde ptr viciile grave , adica acele vicii care fac improrie folosinta bunului.Daca viciile se datoreaza cazului fortuit sau fortei majore care intervin in timpul locatiunii , locatorul va suporta o reducere a chiriei sau locatarul va putea cere rezilierea contractului , fara daune interese , nefiind vorba de culpa locatorului. Garantia conventionala. Partile au dreptul sa modifice , prin conventia lor , garantia reglementata de lege , fie agravand-o , fie micsorand-o sau chiar inlaturand-o. Obligatiile locatarului Locatarul are urmatoarele obligatii: - De a folosi bunul ca un bun proprietar si conform destinatiei ( art 1429 alin 1. C.civ locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat sau arendat ca un bun proprietar si numai la destinatia determinata prin contract , iar in lipsa de stipulatie speciala , la destinatia prezumata dupa circumstante) cum ar fi : natura bunului , obiceiul locului , destinatia anterioara a
22

Page 23 of 66

bunului , profesia locatarului. Obligatia de la folosii bunul ca un bun proprietar presupune ca locatarul sa se comporte ca un bonus pater familias adica de a intretine bunul pe tot timpul existentei locatiunii in starea in care a fost predat. Obligatia de a plati chiria este una din pricipalele obligatii ale locatarului.Plata chiriei se faca in lipsa de stipulatie contrara la domiciliul debitorului.Chiria se va plati la termenele prevazute in contract.Neindeplinire obligatiei de plata a chiriei da posibilitatea locatorului sa ceara executarea silita sau rezilierea contractului. Obligatia de a restitui bunul dat in locatiune la incetarea locatiunii , locatarul este obligat sa restituie bunul in starea in care i-a fost predat , conform inventarului.Daca nu exista inventar , se prezuma ca bunul a fost predat in stare de a fi folosit , conform destinatiei. Obligatia de a raspunde ptr incendiu locatarul raspunde ptr incendiu din cauza caruia bunul a fost distrus sau a pierit.Sunt situatii cand locatarul nu raspunde ptr incendiu : cand incendiu s-a produs printrun caz fortuit sau de forta majora , dintr-un defect de constructie sau s-a extins de la o casa vecina .Aceste cauze trebuie dovedite de catre locatar. Obligatia de a raspunde contra uzurparilor.Prin uzurpare se intelege o atingere adusa proprietatii sau posesiei de catre un tert care isi atribuie , in mod fraudulos , un drept sau un titlu pe care nu-l are in realitate.Locatarul este dator sa-l apere pe locator impotriva uzurparilor.

Incetarea contractului de locatiune. Rezilierea conventionala. Acordul partilor este cauza de incetare dand expresie principiului simetriei actelor juridice.Rezilierea conventionala are loc atunci cand partile nu mai au interes de a continua locatiunea.Uneori in contract se pot insera clauze din care sa rezulte ca locatiunea inceteaza cand prezinta interes ptr o parte. Rezilierea ptr neexecutare (judiciara)
23

Page 24 of 66

Art.1439 C.civ cna duna din parti nu indeplineste datoriile sale principale , cealalta parte poate cere desfintarea contractului.Este vorba de neexecutarea unei obligatii principale , esentiale de catre una dintre parti.Se poate cere rezilierea ptr neplata chiriei de catre locatar , ptr nepredarea bunului de catre locatar , ptr folosinta abuziva etc. Denuntarea unilaterala este cauza de incetare a contractului , in situatia in care locatiunea s-a incheiat pe durata nedeterminata.Manifestarea de vointa de incetare a contractului este un act unilateral si poarta denumirea de concediu.Acest act produce efecte indiferent daca este acceptat sau nu de cealalta parte.Denuntarea se face in forma scrisa ptr a putea fi probata. Expirarea termenului cand termenul locatiunii a fost stabilit de catre parti , contractul inceteaza de drept la expirarea acestuia fara sa fie nevoie de o instiintare prealabila.Daca locatarul continua sa ramana in folosinta bunului , fara ca locatorul sa-l impiedice . se considera ca ei au constituit la reinnoirea locatiunii , operatiune care se numeste tacita relocatiune sau reconductiune. Pierirea bunului este cauza de incetare deoarece contractul ramane fara un element al obiectului.Pieirea inseamna distrugerea materiala a bunului sau pierderea juridica , adica imposibilitatea de a folosi bunul in materialitatea lui.Daca pierderea este totala , contractul inceteaza de drept , indiferent de cauza care a dus la pieire.Daca pieirea este partiala , locatarul are dreptul sa aleaga intre reducerea proportionala a chiriei. Desfiintarea titlului de locatorului.Daca in timpul locatiunii titlul locatorului se defiinteaza printr-un anumit mod acesta inceteaza , neputandu-se asigura de catre locator , folosinta bunului ptr locatar. In unele exceptii locatiunea continua : - contractul de locatiune incheiat de uzufructuar ramane valabil inca cel mult 5 ani dupa incetarea uzufructului. contractul de locatiune incheiat de dobanditorul unui bun imobil ipotecat , ramane valabil chiar daca locatorul a fost evins , cu conditia , sa fi fost de buna credinta , iar locatiunea sa fie incheiata cu data certa , anterioara transcrierii comandamentului (act incepator al executarii silite). contractul de locatiune este incheiat de un locatar de buna credinta cu in proprietar (mostenitor) aparent. Instrainarea prin acte juridice intre vii , de catre locator , a bunului dat spre locatiune constituie incetare a contractului numai daca a fost prevazuta in mod expres in contract.

24

Page 25 of 66

Moartea locatorului nu este cauza de incetare a contractului de locatiune , drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor potrivit dreptului comun in materie d eobligatii patrimoniale cu exceptia cazului cand partile au prevazut in contract moartea uneia dintre parti este cauza de incetare a acestuia. SUBLOCATIUNEA SI CESIUNEA CONTRACTULUI Sublocatiunea.Art.1418 locatarul are dreptul de a subinchiria ori a subarenda si de a ceda contractul sau catre altu , daca o asemenea facultate nu i-a fost interzisa.Ea poate fi interzisa in tot ori in parte ,aceasta interzicere nu se prezuma ci trebuie sa rezulte din o stipulatie speciala. Sublocatiunea este posibila contractul nefiind incheiat intuitu personae.Ea poate fi incheiata respectandu-se doua conditii: transmiterea folosintei sa nu fie interzisa printr-o clauza prevazuta in contractul principal sublocatiunea trebuie sa nu fie incalcata incalcand conditiile din contractul initial. Sublocatiunea incheiata , in mod valabil , produce efecte intre pati ca la orice contract de locatiune. Cesiunea Art 1418 locatarul are dreptul de a subinchiria ori de a subarenda si de a ceda contractul sau , daca o asemenea facultate nu i-a fost interzisa. Cesiunea consta in transmiterea , in tot sau in parte , de catre locatar a dreptului sau de folosinta asupra bunului in temeiul unei cesiuni de creanta cu titlu oneros.Cesiunea reprezinta astefel o vanzare a dreptului de folosinta a locatarului , fiind guvernata de regulile acestui contract. Locatiunea nu este un contract prin care se transmit sau se constituie drepturi reale ci doar un contract creatir de raporturi obligationale , locatarul diind un simplu detentor precar al bunului dat in locatiune.Dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta si nu un drept real. V. Contractul de inchiriere a locuintelor

Principalul act normativ in materia inchirierii locuintelor este Legea locuintei nr. 114/1996 Inchirierea de locuinte este un contract prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita chirias (sau locatar), folosinta temporara, totala sau partiala, a unei locuinte, in schimbul unei sume de bani numita chirie.
25

Page 26 of 66

Ca si locatiunea, inchirierea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ, consensual, cu executare succesiva, care transmite dreptul de folosinta temporara a locuintei. Obiectul contractului de inchiriere 1.Locuinta inchiriata. Dispozitiile Legii nr.114/1996 sunt aplicabile numai daca lucrul inchiriat este o locuinta (camere de locuit, dependinte si alte dotari folosite in exclusivitate sau in comun), inclusiv curtea si gradina aferente cladirii, ce se inchiriaza o data cu suprafata locativa in exclusivitate sau, dupa caz, in folosinta comuna (art.21 lit.b si c). 2.Chiria. Chiria reprezinta suma de bani pe care chiriasul trebuie sa o plateasca proprietarului.Contractul de inchiriere fiind un contract sinalagmatic si cu titlu oneros, partile trebuie sa determine cuantumul chiriei lunare ,regulile de modificare a acesteia si modul de plata . Daca folosinta locuintei se transmite cu titlu gratuit sau chiria a fost prevazuta in mod fictiv ori este derizorie, contractul nu mai este de inchiriere ci un comodat, daca conditiile de validitate ale acestui contract sunt indeplinite.Chiria trebuie sa fie determinata sau determinabila , sa fie sincera si serioasa. Efectele contractului Obligatiile proprietarului Toate obligatiile locatorului decurg din principiul ca el trebuie sa asigure chiriasului folosinta linistita si utila a lucrului in tot timpul locatiunii. In acest scop, Legea locuintei prevede expres obligatia proprietarului de a preda locuinta si de a efectua reparatiile necesare. Obligatiile proprietarului sunt urmatoarele: sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta.In caz de neexecutare , chiriasul poate cere predarea silita , poate opune exceptia de neexecutare sau poate cere rezilierea contractului. sa ia masuri ptr repararea si mentinerea in stare de siguranta si de functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei. sa intretina , in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii , elementele de constructie exterioare ale acesteia , curtile si gradinile precum si spatiile comune ale cladirii. sa intretina instalatiile comune propriei cladiri. proprietarul are obligatia de a garanta pe chirias impotriva evictiunii si impotriva viciilor , in conditiile dreptului comun , in materie de locatiune. Obligatiile chiriasului.
26

Page 27 of 66

In conformitate cu dreptul comun in materie de locatiune, chiriasul este obligat sa foloseasca locuinta potrivit destinatiei si ca un bun proprietar (art. 1429 C.civ.). Astfel fiind, locuinta nu ar putea fi folosita pentru exercitarea comertului, pentru instalarea sediului unui partid politic etc. Asa cum am aratat, se admite insa exercitarea de catre chirias a unei profesiuni liberale (de exemplu, avocatura) sau chiar a unei meserii (de exemplu, croitor), cu conditia sa nu schimbe destinatia imobilului. Simpla venire a clientelei nu are semnificatia schimbarii destinatiei. Evident, in contract pot fi prevazute clauze exprese prin care sa se interzica, respectiv sa se permita exercitarea unei profesiuni sau meserii. Legea interzice nu numai schimbarea destinatiei locuintei fara acordul proprietarului, dar si efectuarea oricaror modificari, chiar daca ar fi de natura a aduce imbunatatiri locuintei. Modificarea sau imbunatatirea locuintei este permisa numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar. Daca locatarul schimba in mod abuziv destinatia locuintei (de exemplu, in spatiu comercial), locatorul poate cere rezilierea contractului. In vederea intretinerii locuintei, chiriasul are urmatoarele obligatii (art.29): a) sa efectueze lucrarile de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusiva; b) sa repare sau sa inlocuiasca elementele de constructii si de instalatii deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, indiferent daca acestea sunt in interiorul sau in exteriorul cladirii; daca persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparatii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc in comun elementele de constructii, de instalatii, obiectele si dotarile aferente; c) sa asigure curatenia si igienizarea in interiorul locuintei si la partile de folosinta comuna, pe toata durata contractului de inchiriere; d) sa predea proprietarului locuinta in stare normala de folosinta, la eliberarea acesteia. Obligatia de plata a chiriei - Plata este cherabila se se faca in termenele prevazute in contract.In principiu , chiria se stabileste prin negocierea libera intre parti. Incetarea contractului de inchiriere. Cauzele de incetare a contractului de inchiriere se pot clasifica in doua categorii: ajungerea la termen (expirarea contractului)
27

Page 28 of 66

Potrivit dreptului comun, locatiunea inceteaza la expirarea termenului stabilit de parti, afara numai daca a operat relocatiunea tacita. In materia contractului de inchiriere, dimpotriva, expirarea termenului, de regula, nu atrage incetarea raporturilor de inchiriere, deoarece opereaza reinnoirea de drept a contractului de inchiriere, iar in anumite cazuri si conditii prelungirea legala a termenului contractual. cauze de incetare care intervin inainte de expirarea contractului. Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termen poate fi dispusa in urmatoarele cazuri: a) Rezilierea conventionala este cauza de incetare a contractului de inchiriere atunci cand , continuarea executarii contractului nu prezinta interes ptr ambele parti.Este expresia principiului simetriei actelor juridice. b) Rezilierea la cererea chiriasului este cauza de incetare cu conditia notificarii prealabile , in termen de 60 zile.Chiriasul este obligat sa plateasca chiria pana la expirarea termenului de preavis. c) Rezilierea la cererea proprietarului.Aceasta reziliere poate fi ceruta de proprietar cand: -chiriasul nu a achitat chiria 3 luni consecutiv ; Chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei etc ; Chiriasul are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei ;Chiriasul nu a respectat clauzele contractului. Contractul se reziliaza pe data hotararii judecatoresti definitive. d) 3 luni. e) Alte cauze de incetare a contractului de inchiriere : detinerea unei locuinte , proprietate privata; instrainarea unei locuinte , dupa data de 1 ianuarie 1990; detinerea in calitate de chirias a unei locuinte din fondul locativ de stat; cumpararea unei locuinte cu credit de la stat. Subinchirierea locuintei si cesiunea locuintei.
28

Rezilierea la cererea asociatiei de proprietari at cand chiriasul nu

si-a achitat obligatiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de

Page 29 of 66

Subinchirierea se poate face de catre chirias , dar numai cu acordul prealabil si scris al proprietarului , in conditiile stabilite de acesta si numai daca subinchirierea nu a fost interzisa sin contractul de inchiriere principal. Legea nu are dispozitii exprese cu privire la cesiunea contractului.In aceste conditii se apeleaza la regulile privind dr.comun in materie de locatiune. (art 1418 C civ) Schimbul voluntar de locuinte titulatii de contract de inchiriere pot face intre ei schimb de locuinte cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea , dupa caz , a proprietarului locuintei. VI. Contractul de arendare Contractul de arendare , varietate a contractului de locatiune, este un contract prin care una dintre parti, numita arendator, transmite celeilalte parti, numita arendas, bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret, numit arenda, stabilite de parti. Reglementare. Contractul de arendare este reglementat prin Legea arendarii nr.16/1994 (modificata prin L.nr.58/1995 si L.nr.65/1998 pentru modificarea si completarea L.nr. 16/1994). Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile, in masura in care acestea nu sunt contrare Legii nr. 16/1994 (vz.art.26). inseamna ca, in completarea celor doua acte normative se aplica, in conditiile aratate, regulile particulare la arendare prevazute in Codul civil (art.1454 si urm., care n-au fost abrogate expres de lege), iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun, arendarea fiind o varietate a acesteia. in com-pletarea acestor norme, se aplica regulile din partea generala a dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile). Precizam ca legile comerciale nu sunt incidente in materie, intrucat contractul de arendare are natura pur civila. Caracterele juridice ale contractului de arendare 1. Caractere comune cu locatiunea. Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu executare succesiva si netranslativ de proprietate, ca si locatiunea. Tot astfel, este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. Daca un bun agricol se transmite, in vederea folosintei sau exploatarii temporare, cu titlu gratuit, contractul este nul ca arendare, dar consideram ca poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de folosinta (comodat), daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de lege pentru comodat, la care se adauga insa si interdictiile prevazute de lege in
29

Page 30 of 66

materie de arendare, deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare, nu o pot face nici cu titlu gratuit . 2. Forma contractului. Spre deosebire de locatiune, care este un contract consensual, cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem, arendarea este un contract solemn . Potrivit art.6 din Legea nr. 16/1994, sunt valabile si opozabile numai contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria (respectiv primariile) in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. Rezulta ca, prin derogare de la principiul consensualismului, consacrat de Codul civil, legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad validitatem, deci sub sanctiiunea nulitatii absolute (vz. si art.24 alin.1) . 1. Partile contractante. Potrivit legii, partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice . In calitate de arendator contractul poate fi incheiat de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului si care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective si are capacitatea, respectiv indeplineste conditiile necesare pentru incheierea contractului de locatiune.Arendasul nu poate avea calitatea de arendator. Potrivit legii, sub sanctiunea nulitatii absolute, arendasul nu poate subarenda, total sau partial, bunurile agricole arendate, chiar daca arendatorul ar fi de acord, fiind interzise si oficiile de arendasi. In calitate de arendas - unul sau mai multi, de exemplu, membrii unei familii - contractul poate fi incheiat numai de catre persoane fizice care sunt cetateni romani - indiferent daca au domiciliul in tara sau in strainatate - si au pregatire de specialitate agricola, practica agricola sau un atestat de cunostinte agricole si reprezinta garantiile solicitate de arendator (atestatul se elibereaza de organele abilitate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei) 2. Obiectul contractului. Arendarea fiind un contract sinalagmatic (bilateral) are un dublu obiect: bunurile arendate si pretul platit de arendas, numit arenda. a. Bunurile arendate. Potrivit legii, prin bunuri agricole care pot fi arendate se inteleg terenurile cu destinatie agricola (arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi), pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii
30

Page 31 of 66

agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola, precum si animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. Bunurile agricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate (descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor, planul de situatie al terenurilor). Daca nu se arendeaza toate bunurile agricole detinute de arendator, trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de acesta. b. Arenda. Codul civil a lasat la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii, fie sub forma unei sume de bani (arendarea pe bani), fie sub forma unei cantitati de produse agricole (parte de recolta -art.1467) platibila in natura, in fructe (arendarea pe fructe), nefiind exclusa nici stabilirea arendei in parte in natura si restul in bani (arenda mixta). Obligatiile arendatorului. Potrivit art.8 alin.1 arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite, sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract. Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract, se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art.1454 C.civ.). Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei, exploatarii agricole, iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii (lucrari) care nu sunt in sarcina arendasului. Impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului. Obligatiile arendasului. Potrivit art.8 alin.2, arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate, ca un bun proprietar, in conditiile stabilite, de a mentine
31

Page 32 of 66

potentialul productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la incetarea contractului, de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite, precum si de a executa toate obligatii contractuale. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent (culpa levis in abstracto), tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist . El trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract sau prezumata dupa circumstante (art.1429 pct.l C.civ.), in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor productiv. Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar (chiar daca arendatorul este un uzufructuar sau alt detinator legal) si cu respectarea dispozitiilor legal . Arendasul trebuie sa plateasca arenda, in natura si/sau bani, la termenele si la locul de plata prevazute in contract. Daca locul platii nu este prevazut, plata se face la domiciliul arendasului, fiind cherabila, iar nu portabila. Restituirea bunurilor arendate. La incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit conform inventarului (procesverbal) facut la predare, iar in lipsa se prezuma (iuris tantum) ca lea primit in buna stare (art. 1431-1432 comb. cu art.1421 alin.l C.civ.). Riscul pieirii fortuite, dupa cum am vazut, se suporta de arendator. In caz de incendiu, arendasul raspunde de pagubele cauzate cladirilor arendate, daca nu dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere potrivit regulilor aplicabile locatiunii (art.1435 C.civ). Daca arendasul a facut cheltuieli cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate - care, potrivit raporturilor contractuale dintre parti, sunt in sarcina arendatorului - instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie, adica dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului, cat timp arendatorul nu va plati sumele datorate. Legea mai precizeaza ca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului.Iar pe plan financiar, fiind considerat agricultor, el este obligat sa plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor
32

Page 33 of 66

agricole arendate, beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege. In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre arendator sau arendas, se aplica dreptul comun. In acest sens, legea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in justitie, in conditiile legii, rezilierea pentru neexecuare de obligatii. Suportarea riscurilor Reglementare. Art.21 din Legea nr. 16/1994 : In contractul de arendare, de comun acord, partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale.De asemenea, de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora. Riscul bunului. ( res perit domino) Adica paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate (animale, constructii, masini si utilaje etc.) se suporta, potrivit regulilor generale, de catre proprietarul-arendator (res perit domino). Daca contractul a fost incheiat in calitate de arendator de catre un alt titular de drepturi reale asupra lucrului arendat (de exemplu, uzufructuar), va suporta si el riscul lucrului, corespunzator cu dreptul pe care il are asupra lucrului. Deoarece bunurile arendate se gasesc in detentiunea arendasului, obligat sa ia masurile necesare pentru pastrarea lor in bune conditii si sa le restituie la incetarea contractului, el va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs fara culpa din partea sa (art.1431, 1434 C.civ.), adica din o cauza straina, care nu-i poate fi imputata (caz fortuit sau forta majora). Daca s-a dovedit ca pieirea este fortuita, arendasul nu suporta riscul lucrului, cu exceptia cazului in care lucrul a pierit dupa ce a fost pus in intarziere pentru neexecutarea obligatiei de restituire la incetarea contractului si nu reuseste sa dovedeasca ca lucrul ar fi pierit si la arendator, daca i s-ar fi restituit (ar.1074, 1082-1083 si 1156 C.civ.). Riscul contractului. In materie de arendare, problema privind riscul contractului (soarta obligatiei arendasului de a plati arenda) se pune sub doua aspecte (spre deosebire de alte contracte sinalagmatice cu executare succesiva, cum ar fi, de exemplu, antrepriza). 1. In caz de pieire fortuita a bunurilor arendate, riscul contractului este suportat de arendator, in calitate de debitor al obligatiei (de a asigura
33

Page 34 of 66

folosinta) imposibil de executat, care nu mai poate cere arendasului executarea obligatiei corelative, adica plata arendei. Practic, in caz de pieire totala, contractul se desface de drept, iar in caz de pieire partiala, arendasul poate cere, dupa imprejurari, fie o reducere proportionala din arenda, fie rezilierea judiciara a contractului daca scopul pentru care s-a incheiat contractul nu mai poate fi realizat (art.l423C.civ.). 2. In caz de pieire fortuita, totala sau partiala - nu a bunurilor arendate - ci a recoltei, a productiei (grindina, bruma, inundatie, incendiu etc.). Daca arenda a fost stipulata sub forma unei cote-parti din productie, din recolta realizata , pierderea recoltei (neculese) se suporta proportional de ambele parti (art.1469, 1467 C.civ.). Deoarece arenda este procentuala, adica in functie de recolta ce se realizeaza, orice nerealizare (pierie) fortuita a recoltei se suporta proportional de ambele parti. Daca recolta a fost culeasa si deci pieirea vizeaza nu recolta, ci produsele agricole culese, riscul va fi suportat de proprietarul produselor, respectiv de catre ambele parti, proportional, daca arenda reprezinta o parte din productie, in natura, deoarece si arendatorul este coproprietarul produselor, atat inainte, cat si dupa culegerea lor. Daca arenda se plateste nu in natura, ci in bani, arendatorul nu suporta riscul pieirii produselor dupa recoltare, pentru ca nu are calitatea de proprietar (coproprietar) al produselor culese, fiind creditorul unei creante banesti. Daca contractul a fost incheiat pe mai multi ani si a pierit, inainte de a fi fost culeasa, cel putin jumatate din recolta unui an, Codul civil a adoptat sistemul compensatiei intre anii buni si cei rai; arendasul nu poate cere o scadere din arenda daca pierderea s-a compensat prin precedentele recolte. lar daca anii precedenti n-au produs excedente suficiente si contractul ramane in vigoare pentru viitor, instanta poate acorda numai un scazamant provizoriu, compensatia (regularizarea) urmand a se face la finele contractului (art.1457). Incetarea arendarii Expirarea termenului este cauza de incetare deoarece arendarea se incheie pe durata determinata , potrivit intelegerii partilor. Rezilierea conventionala Partile pot conveni ca arendarea sa inceteze atunci cand continuitatea executarii contractului nu mai corespunde intereselor partilor , dand expresie principiul libertatii contractuale si a principiului simetriei actelor juridice.

34

Page 35 of 66

Rezilierea ptr neexecutare rezilierea constituie cauza de neexecutare atunci cand o parte nu-si indeplineste obligatiile sale contractuale.Obligatii ca : neplata arendei , necultivarea terenului ca un bun proprietar , neexecutarea obligatiei de predare a bunului , a obligatiei de garantie de catre arendator , duc la incetarea arendarii. Pieirea bunului agricol poate fi de natura materiala , adica distrugerea fizica a bunului respectiv sau de natura juridica , adica imposibilitatea de a folosi bunul respectiv ( bunul este confiscat , expropriat etc). In anumite conditii , prin instrainarea bunului agricol prin acte juridice intre vii.Arendarea este un contract solemn prin indeplinirea formei scrise si a inregistrarii la consiliul local in raza caruia se afla bunul.Instrainarea bunului constituie cauza de incetare a arendarii numai atunci cand in contract s-a prevazut expres aceasta. Desfiintarea titulului arendatorului.Cand titlul proprietarului arendator este anulat sau acesta este evins printr-o actiune de revendicare , contractul de arendare inceteaza , neputandu-se asigura ptr arendas folosinta bunului agricol. Moartea arendasului sau arendatorului. Locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau locatarului (art.1440 C.civ.); drepturile si obligatiile partii decedate trec asupra mostenitorilor ei, cu exceptia cazurilor in care din clauzele contractului rezulta o alta solutie sau cand partea decedata este mostenita de cealalta parte, obligatiile reciproce stingandu-se prin confuziune. Contractul de arendare poate continua in cazul decesului arendatorului sau al arendasului. Pentru aceasta, mostenitorii majori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti, in termen de 30 de zile de la data decesului. Pentru cazul decesului arendasului, legea mai prevede ca, daca sunt mai multi mostenitori, ei pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. Daca mostenitorii nu se inteleg, la cererea oricaruia dintre ei, judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate desemna, prin ordonanta presedintiala, pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare. Cesiunea si subarendarea.

35

Page 36 of 66

Arendasul poate sa cesioneze contractul de arendare sotului coparticipant la explorarea bunului agricol sau descendentilor care au implinit varsta majoratului. Subarendarea este interzisa prin lege. VII. Contractul de antepriza (locatiunea de lucrari) Contractul de antepriza este contractul prin care una dintre parti numita antreprenor se obliga sa execute , pe riscul sau , o lucrare , ptr cealalta parte numita client , in schimbul unui pret. Caractere juridice. Antepriza este un contract sinalagmatic , anteprinzatorul si clientul obligandu-se reciproc , primul sa execute lucrarea , al doilea sa plateasca pretul.Este un contract cu titlu oneros deoarece ambele parti urmaresc interese patrimoniale.Anteprinzatorul executa lucrarea in schimbul pretului platit de client.Este un contract comutativ partile cunosc atat existenta cat si intiderea obligatiilor.Este un contract consensual acordul de vointa este necesar si suficient ptr incheierea contractului.Este un contract cu executare succesiva si are caracter intuitu personae iar uneori este translativ de proprietate.Daca materialele sunt procurate de anteprenor,el ramane proprietarul lor cat si a lucrarii pana la predarea acesteia suportand riscul pieirii lor.Cand lucrarea se executa cu materialele clientului , acesta ramane proprietar si suporta riscul pieirii lor. Conditii de validitate. Clientul sa aiba capacitate deplina de exercitiu atunci cand contractul reprezinta un act de dispozitie.Poate avea capacitate restransa de exercitiu atunci cand lucrarea presupune doar incheierea de acte administrative. Anteprenorul trebuie sa aiba in toate cazurile capacitate deplina de exercitiu , fiind vorba de transmiterea lucrarii in proprietatea clientului. Obiectul anteprizei este format din doua elemente , lucrarea si pretul. Lucrarea.Anteprenorul poate executa lucrari si servicii din cele mai diverse domenii de activitate , cum ar fi: construirea si repararea de cladiri , confectionarea si repararea de bunuri , meditatii si consultatii profesionale, intocmirea de expertize etc. Pretul.Clientul are obligatia de a plati pretul.Pretul poate fi de 2 feluri: forfetar (global) si de deviz.Pretul forfetar (global) consta intr-o contraprestatie a clientului echivalenta lucrarii executate de
36

Page 37 of 66

antreprenor.Pretul forfetar este stabilit in momentul incheierii contractului si nu poate fi modificat.Pretul de deviz consta in fixarea valorii fiecarei parti a lucrarii , iar pretul total depinde de numarul licrarilor executate si este cunoscut dupa executarea integrala a lucrarii. Efectele contractului de antepriza. Obligatia de a executa lucrarea prevazuta in contract in caz de neindeplinirea la termen a acestei obligatii , antreprenorul va raspunde ptr intarziere , in conditiile dreptului comun. Obligatia de a preda lucrarea executata in cazul cand , antreprenorul refuza nejustificat sa predea lucrarea terminata , clientul poate cere prin justitie executarea silita a acestei obligatii.Daca , insa , antreprenorul este in imposibiliatea de a preda lucrarea , se pune problema riscului bunului si riscului contractual. Obligatia de garantie ptr viciile ascunse raspunderea antreprenorului ptr viciile ascunse sunt aceleasi aceleasi ca si la raspunderea vanzatorului.El raspunde atat ptr materialele procurate cat si ptr lucrarea executata.Antreprenorul va raspunde doar ptr viciile ascunse nu si pentru cele aparente , insa prin dispozitiile legale sau clauze contractuale exprese , antreprenorul va fi tinut pentru orice fel de vicii. Obligatia de plata a pretului.Indiferent ca pretul este forfetar sau de deviz , clientul este obligat la plata acestuia. Obligatia clientului de a receptiona si de a lua in primire lucrarea executata de antreprenor aceste operatiuni se pot face la terminarea lucrarilor dar receptia se poate face si pe diferite parti ale lucrarii. Riscul bunului. Riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de catre proprietar res perit domino.In cazul in care antreprenorul executa lucrarea cu materialele sale , el ramane proprietarul lor pana la predarea lucrarii.In aceste conditii , daca bunurile pier , indiferent din ce motive , inainte de predarea lucrarii (art. 1479 C civ) dauna ramane in sarcina antreprenorului.Daca materialele sunt procurate de catre client, el va suporta riscurile pieirii lor,in calitate de proprietar. Riscul contractului. Riscul contractului este suportat intordeauna de debitorul obligatiei imposibil de executat.In cazul anteprizei , antreprenorul este cel care suporta riscul contractual deoarece s-a obligat sa execute lucrarea pe riscul sau.Daca
37

Page 38 of 66

predarea lucrarii devine imposibila din cauza unei forte majore sau caz fortuit , antreprenorul nu are dreptul la plata pretului , deoarece nu a predat clientului rezultatul muncii sale. Incetarea contractului. Antrepriza va inceta prin executarea lui de catre parti , la cererea uneia dintre parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte , in caz de imposibilitate dortuita de executare etc.Fiind un contract intuitu personae , antepriza va inceta in consitiile prevazute de art.1485 C.Civ , si anume la moartea antreprenorului , situatie in care clientul va plati pretul lucrarii deja executate si a materialelor procurate , mostenitorilor antreprenorului.Nimic nu impiedica insa pe mostenitori , daca partile s-au intele sa execute ptr client , lucrarea in intregime. Contractul de subantepriza de constructii , antreprenorul poate incredinta parti din lucrare unor subatreprenori incheind contracte de suantepriza. VIII. Contractul de mandat Felurile mandatului : cu reprezentare si fara reprezentare. MANDATUL CU REPREZENTARE Mandantul este un contract prin care o parte , numita mandatar, se obliga , sa incheie acte juridice pe seama si in numele altei parti ,numita mandant,care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta. Mandatul este, de regula, un contract consensual, care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale.in practica mandatuleste constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire. Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului, precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului.Mandatul poate fi express au tacit.Cand mandatul este special consimtamantul trebuie sa fie expres.mandatul tacit rezulta din unele imprejurari de fapt care exprima intentia partilor. Mandatul este prin natura si nu prin esenta un contract cu titlu gratuit. Art. 1534 C.civ mandatul este fara plata cand nu s-a stipulat contrariu dar din art. 1432 reiese ca mandatarul se obliga fara plata a incheia acte juridice ptr mandant.Putem afirma ca gratuitatea mandatului este doar
38

Page 39 of 66

prezumata iar atunci cand mandatarul reste retribuit , mandatul devine contract cu titlu oneros.Art. 1547 C.civ obligatia mandantului de a plati onorariul datorat mandatarului.Mandatul va fi cu titlu oneros , cand mandatarul (avocat) incheie acte juridice sau il reprezinta in instant ape mandant. Mandatul este , in principiu , un contract unilateral caz in care se obliga mandatarul si acesta in situatia cand mandatul este cu titlu gratuit.Cand este cu titlu oneros , madatul devine contract sinalagmatic , dand naste de obligatii reciproce intre parti. Mandatul este contract intuitu personae , avand in vedere persoana mandatarului care incheie acte juridice in numele si pe seama mandatului.Imputernicirea data mandatarului se bazeaza pe increderea pe care mandantul o are in insusirile profesionale si morale ale acestuia. Mandatul este un contract numit , avand o denumire si reglementare proprie. Conditii de validitate. Conditiile de validitate sunt: consimtamantul valabil exprimat , capacitatea de a contracta , un obiect determinat si o cauza licita. Mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele pe care le incheie mandatarul , in numele sau.Capacitatea mandantului depinde , astfel , de natura actului juridic incheiat de catre mandatar : act de conservare, act de administrare sau act de dispozitie.Daca actul juridic incheiat este un act de conservare sau de administrare , mandatul poate avea capacitatea restransa de exercitiu.Daca mandatarul incheie in numele mandatului acte de dispozitie , mandatul trebuie sa aiba , in mod obligatoriu , capacitatea deplina de exercitiu.Mandatarul trebuie sa aiba intotdeauna capacitate deplina de exercitiu deoarece la incheierea actului juridic cu tertii el trebuie sa exprime un consimtamant valabil. Obiectul si intinderea mandatului. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si licit, ca la orice contract . In toate cazurile , mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar , acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.Iar actele juritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar In ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate , si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului.
39

Page 40 of 66

Pentru de dispozitie se cere un mandat special. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem; mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei . Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general. Potrivit art. 1536 alin. C.civ., mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de administrare. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive, ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise , echivoce a procurii. Mandatul cu sine insusi si dubla reprezentare. Mandatul in interes comun. In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta, exista pericolul neglijarii intereselor mandantului, in primul caz, sau al unui dintre mandanti,in cel de al doilea. Bineinteles, un asemenea pericol nu exista daca mandantul, respectiv mandantii, fiind in cunostinta de cauza, convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate, incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. In caz contrar, desi C.civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta, consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta, numai caalaturi de mandant este si el cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat; in primul caz, mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului, cat timp, in cel de-al doilea caz, interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei, chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata. Efectele contractului mandat Intrucat mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu numai intre parti, dar si in privinta tertului cu care se incheie actul juritic ce formeaza obiectul mandatului. Efecte intre parti
40

Page 41 of 66

Obligatiile mandatarului Indeplinirea mandatului sau executarea mandatului. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla. Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat. Daca mandatarul, cu toate diligentele depuse, nu poate incheia actul juritic in conditiile imputernicirii primite, raspunderea lui nu va fi angajata. Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului, inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant, va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit. In acest caz, culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi. Daca mandatul este cu titlu oneros, raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget, adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale. Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut salva, sacrificand un bun propriu, intrucat art. 1566 C.civ. nu este aplicabil in materia mandatului.Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor. Obligatia de a da socoteala ( de a da seama). Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului. In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat, chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului, deoarece tertul pagubit va cere - daca este cazul restituirea platii nedatorate de la mandant. Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii, fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. Obligatii care rezulta din substituirea mandatarului. In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant. In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri: a) daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ;
41

Page 42 of 66

b)daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului. Obligatiile mandantului Obligatia de a-l despagubi pe madatar ptr cheltuielile facute.Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa. Mandantul trebuie sa plateasca si dobanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a facut plata. De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu i se poate imputa vreo culpa. Obligatia de plata a prestatiei mandatarului. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul stipulat. Efectele mandatului fata de terti. Raporturile intre mandant si terti.Intre mandant si tertul cu care a contractat mandatarul , in numele si pe seama mandantului , se nasc raporturi contractuale directe.In fapt , tertul trateaza cu mandatarul , in drept , el contracteaza cu mandantul.In aceste conditii , efectele executarii mandatului se produc nu intre mandatar si terti , ci intre mandant si terti.Mandatarul va actiona ptr incheierea actelor juridice , in limitele imputernicirilor ca i-au fost date (art 1546 alin 1 C.civ).Mandantul nu este tinut de efectele actelor incheiate de catre mandatar decat daca le va confirma expres sau tacit , aceasta valorand mandat.Daca mandatarul a depasit limitele

42

Page 43 of 66

imputernicirilor , el va fi obligat fata de tertul cu care a contractat , peste limitele imputernicirilor sale. Raporturile intre mandatar si terti.Intrucat in executarea mandatului , mandatarul incheie acte juridice nu ptr sine ci in numele si pe seama mandantului , de regula , intre mandatar si tertii cu care contracteaza nu iau nastere raporturi juridice contractuale.Actul incheiat in limitele imputernicirii date de catre mandant , nu produce efecte fata de mandatar. INCETAREA MANDATULUI Ca orice contract civil , mandatul poate inceta datorita cauzelor generale de stingere a obligatiilor contractuale.Contractul de mandat fiind , insa , un contract intuitu personae , ii sunt aplicabile si unele cauze speciale de incetare.Aceste cauze rezulta din dispozitiile art. 1552 C.Civ care prevede ca mandatul se stinge in urmatoarele cazuri: 1.Prin revocarea mandatului 2.prin renuntarea mandatarului la mandat 3.prin moartea , interdictia , insolvabilitatea si falimentul ori a mandantului ori a mandatarului. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. Revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros; legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut increderea. Revocarea poate fi expresa sau tacita.
43

Page 44 of 66

Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres contra mandatarului incorect. MANDATUL FARA REPREZENTARE In cazul mandatului fara reprezentare , mandatarul incheie , de asemenea , acte juridice tot pe seama mandantului dar in numele sau personal.SE observa ca reprezentarea nu este de esenta ci de natura contractului de mandat. Mandatul fara reprezentare este , in opinia majoritatii autorilor , un caz particular de simulatie prin interpunere de persoane. Efectele mandatului fara reprezentare. 1.efecte intre parti.Mandatarul va fi obligat sa predea mandantului tot ceea cea a primit in executarea contractului iar mandantul sa-I restituie sumele avansate si sa-l despagubeasca ptr cheltuielile facute cu incheierea actului juridic. 2. efecte fata de terti.Fata de tertii de buna credinta inclusiv fata de cocontractantul care nu a fost partas la simulatie , efectele se vor produce in persoana mandatarului.Intre mandatar si tertul contractant se creeaza , astefel , raporturi juridice directe , rezultate din incheierea actului juridic. IX. Imprumutul de folosinta ( comodatul) Comodatul este reglementat de Codul Civil , Titlul X , art. 1560 1575 si are ca definitie : imprumutul de folosinta este contractul prin care o parte numita comodant remite spre folosinta temporara si gratuita , unei parti numita comodatar un bun nefungibil si neconsumptibil , cu obligatia ptr acesta , de a-l restitui in natura , in individualitatea sa. Comodatul este un contract real , ptr incheierea lui , in mod valabil, fiind necesare atat acordul de vointa intre comodant si comodatar cat si traditiunea (predarea) bunului.In cazul contractului real , predarea bunului este o conditie de validitate si nu o obligatie ca in cazul contractului consensual sau a celui solemn.Traditiunea bunului nu este suficienta otr incheierea
44

Page 45 of 66

contractului daca nu exista acordul de vointa dintre parti.Ptr ca imprumutul de folosinta sa se incheie , in mod valabil , trebuie indeplinite cumulativ doua conditii : acordul de vointa intre parti si predarea efectiva a bunului asupra caruia poarta contractul. Comodatul este prin esenta sa un contract cu titlu gratuit.Comodatarul nu are obligatia de a plati contravaloarea uzurii bunului , ca urmare a folosirii lui , potrivit destinatiei prevazute in contract. Comodatul este un contract unilateral.In momentul incheierii contractului,acesta da nastere la obligatii doar in sarcina comodatarului.Chiar daca ulterior incheierii comodatului se nasc obligatii si in sarcina comodantului , contractul isi pastreaza caracterul unilateral.Fiind un contract unilateral , pentru dovada contractului , este suficient ca inscrisul sub semnatura privata sa fie redactat intr-un singur exemplar ptr comodat. Comodatul nu este un contract translativ de proprietate.Prin comodat se transmite doar dreptul de folosinta asupra bunului ce face obiectul acestui contract.Comodatarul nu va putea dobandi prin uzucapiune bunul imprumutat iar comodantul ramane prorpietarul bunului si suporta riscul pieirii fortuite a bunului. Conditii de validitate. Capacitatea partilor.Acest contract face parte din categoria actelor de administrare si in aceste conditii partile pot sa aiba doar capacitatea de a incheia astfel de acte.Partile pot sa nu aiba capacitate deplina , fiind suficienta doar capacitatea restransa de exercitiu.Comodatarul , la randul sau , nu poate imprumuta bunul altei persoane , fiind folosit in interes propriu.Se poate face acest lucru doar cu consimtamantul comodantului si sa fie stipulat in contract. Obiectul comodatului.Comodatul are ca obiect atat bunuri imobile cat si bunuri mobile , cu conditia ca prin folosire sa nu se distruga substanta lor , sa nu fie interzise prin norme speciale ori permise doar in anumite conditii.Obiectul il poate forma numai bunurile nefungibile adica bunurile individual determinate deoarece comodatarul trebuie sa le restituie in natura , in individualitatea lor.Bunurile neconsumptibile pot forma obiectul comodatului deoarece prin folosire nu se consuma substanta lor. Efectele comodatului.
45

Page 46 of 66

Obligatia comodatarului.Fiind un contract unilateral , comodatul da nastere la obligatii numai in sarcina comodatarului,iar acesta are urmatoarele obligatii : 1.Obligatia de a conserva bunul imprumutat Art.1564 C civ. comodatarul este dator sa ingrijeasca ca un bun proprietar , de conservarea lucrului imprumutat().Comodatarul este obligat de a se ingriji de bunul imprumutat chiar mai bine decat de bunurile sale.Uneori este obligat sa sacrifice un bun de-al sau ptr a salva bunul comodantului , intrucat contractul este incheiat in interesul sau.Daca lucru piere dintr-un caz fortuit de la care comodatarul l-ar fi putut sustrage subrogandu-I un lucru al sau , sau daca el , neputand scapa de doua lucruri , a preferat pe al sau , atunci este raspunzator de pierderea celuilalt (Art.1566 C.civ) 2.Obligatia de a folosi bunul conform destinatiei sale.Bunul imprumutat nu poate sa serveasca comodatarului decat la trebuinta determinata , prin natura sa sau prin conventia partilor.Daca totusi comodatarul foloseste bunul ptr o alta destinatie ori il doloseste ptr o perioada mai mare decat cea prevazuta in contract , atunci va suporta riscul pieirii fortuite a bunului. 3.Obligatia de a suporta cheltuielile de folosinta a bunului imprumutat.Cheltuielile necesare ptr folosinta curenta a bunului impreumutat sunt suportate de comodatar. 4.Obligatia de a restitui bunul imprumutat , in natura , in individualitatea sa.Restituirea se face la termenul prevazut in contract , in natura sa specifica.Exista o exceptie , atunci cand comodatarul va trebui sa restituie bunul imprumutat inainte de termen sau inainte de satisfacerea trebuintei sale.Este situatia cand comodantul are el insusi o trebuinta neprevazuta de acel bun.Folosinta nu poate fi vesnica , perpetua sau sa depinda exclusiv de vointa comodatarului , avand in vedere , caracterul esential gratuit al acestui contract.Daca comodatarul refuza , fara temei , restituirea bunului , comodantul are la indemana doua actiuni. A. Actiunea in revendicare presupune dovedirea dreptului de proprietar de catre comodant si poate fi intentata si impotriva tertelor persoane.Fiind o actiune reala , ea este imprescriptibila. B.Actiunea personala este intemeiata pe contract si de aceea nu necesita decat dovedirea incheierii comodatului si nu a dreptului de proprietate asupra bunului imprumutat.Actiunea in persoana spre deosebire de actiunea
46

Page 47 of 66

in revendicare este prescriptibilain termenul general de 3 ani.Prescriptia incepe sa curga de la expirarea termenului convenit de catre parti sau de la data indestularii trebuintei comodatarului. Raspunderea comodatarului.Daca lucrul se deterioreaza cu ocazia intrebuintarii ptr care s-a dat cu imprumutare si fara culpa din partea comodatarului,acesta nu e raspunzator (art. 1568 C.Civ).Comodatarul raspunde ptr deteriorarea sau pieirea totala sau partiala a bunului , cu exceptia cazurilor cand aceasta s-a produs fortuit sau este consecinta folosirii conform destinatiei , fara culpa sa.In aceste conditii , sarcina probei revine comodatarului.Daca bunul piere , evaluarea lui se face din momentul pronuntarii hotararii definitive , incat comodatul sa-si poata procura un alt bun , de aceeasi valoare. Riscul bunului.Prin comodat nu se transmite proprietatea.In aceste conditii , riscul pieirii bunului este suportat de comodant in calitate de proprietar (res perit domino). Exceptii : - foloseste bunul contrar destinatiei , dupa natura lui sau stabilita prin conventia partilor. prelungeste folosinta si dupa scadenta si nu dovedeste ca bunul ar fi pierit si la comodant ar fi putut salva bunul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau daca ambele bunuri fiind in pericol , a scapat bunul sau lasand sa piara cel imprumutat. bunul a fost evaluat in momentul contractarii. Obligatiile comodantului. Obligatia de restituire a cheltuielilor facute de comodatar ptr conservarea bunului dat in folosinta.Ptr cheltuielile care nu sunt necesare si urgente , comodantul nu are obligatia de a plati cheltuielile facute de comodatar ptr a folosi bunul. Obligatia de plata a despagubirilor ptr daunele provocate de viciile bunului imprumutat.Comodantul va raspunde ptr aceste pagube cu conditia sa fi avut cunostiinta de viciile pe care nu le-a comunicat comodatarului.Legea nu prevede in mod expres despre ce vicii este vorba. Obligatia de reparere a daunelor cauzate prin faptele delictuale ale comodantului.Repararea prejudiciilor cauzate prin fapte delictuale prevazute in art. 998-999 C.civ este cazul deposedarii comodatarului de bunul
47

Page 48 of 66

imprumutat , inainte de termen , de catre un tert caruia , comodantul i-a instrainat , intre timp , acel bun. Incetarea comodatului. Restituirea bunului.- comodatul inceteaza prin restituirea bunului la termenul prevazut in contract.Comodatarul poate restitui , insa , bunul si inainte de scadenta , deoarece termenul este prevazut in favoarea debitorului. Rezilierea contractului.Contractul se reziliaza dac ape parcursul executarii contractului , comodatarul nu-si indeplineste , in mod culpabil , obligatiile ce-i reveneau in contract. Moartea comodatarului. In cazul mortii uneia dintre partile contractante , obligatiile trec asupra mostenitorilor , in conditiile dreptului comun. X. Imprumutul de consumatie sau imprumutul propriu zis (mutuum) Este reglementat de C.civ in Titlul XI , Art. 1576 1590.Imprumutul propriu zis este un contract prin care o parte numita imprumutator transmite in proprietatea altei parti numita imprumutat o cantitate de bunuri fungibile si consumptibile , cu obligatia ptr imprumutant de a restitui la termen , o cantitate egala de bunuri , de acelasi gen si de aceeasi calitate. Caractere juridice. Imprumutul de consumatie este un contract real fiind valabil incheiat prin acordul de vointa dintre partile contractante si de remiterea materiala a bunului imprumutat.Remiterea este o conditie de validitatea a contractului care consta in obligatia de a da , in sensul ca imprumutatorul transmite din patrimoniul sau un drept de prorpietate asupra unor bunuri sau un drept de creanta cand obiectul il formeaza sume de bani. Imprumutul propriu zis este un contract cu titlu gratuit dar poate fi si cu titlu oneros.Cu titlu gratuit atunci cand imprumutatorul nu urmareste prin incheierea contractului sa obtina un folos patrimonial.Este cu titlu oneros atunci cand partile stipuleaza in contract ca imprumutatul , in schimbur bunurilor imprumutate va plati o prestatie numita dobanda.In acest caz , gratuitatea nu este de esenta imprumutului de consumatie , ci doar de natura sa. Imprumutul de consumatie este un contract unilateral , dand nastere la obligatii numai in sarcina imprumutatului si anume obligatia de restituire a bunurilor.

48

Page 49 of 66

Este un contract translativ de proprietate, bunurile consumptibile si fungibile care fac obiectul imprumutului de consumatie trec din proprietatea imprumutatorului in proprietatea imprumutatului,astfel imprumutatul devine proprietarul lor. Imprumutul propriu zis este un contract numit , avand o reglementare proprie, reglementare existenta, in principal , in Codul Civil. Dovada contractului.Daca valoarea bunurilor imprumutate depaseste suma prevazuta in art.1191 C.civ (250 lei) , dovada se face numai prin inscris autentic sa inscris sub semnatura privata nus i prin alte inscrisuri sau proba cu martori sau prezumtii.Faptul material al predarii bunurilor nu si actul incheiat , poate fi dovedit prin orice mijloc de proba , acesta fiind un fapt juridic. Conditii de validitate Capacitatea partilor.Fiind un contract translativ de proprietate , ambele parti trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. Obiectul contractului.Imprumutul propriu zis fiind un contract unilateral , obiectul este format dintr-un singurl element si anume bunurile imprumutate.Bunurile imprumutate trebuie sa fie bunuri fungibile si consumptibile dupa natura lor , fiind astfel bunuri generice.Aceste bunuri trec din patrimoniul imprumutatorului in patrimoniul imprumutatului. Efectele imprumutului propriu zis Obligatiile imprumutatului. Obligatia de restituire. Restituirea in natura a bunurilor imprumutate. Imprumutatul este dator sa restituie lucrurile imprumutate in aceiasi calitate si cantitate si la timpul stipulat (Art.1584 C.civ).Aceasta obligatie este de esenta imprumutului propriu-zis , deoarece , chiard aca nu este prevazut in contract , imprumutatul are indatorirea de a restitui tot atatea lucruri de aceiasi specie si calitate.Daca in contract este prevazut un termen imprumutatorul nu poate cere restituirea inainte de termen.Daca termenul lipseste,instanta va fixa un termen de restituire.Imprumutatorul are o actiune persoanala impotriva imprumutatului , atunci cand acesta nu-si executa obligatia de restituire.Fiind o actiune persoanala ea este prescriptibila. Obligatia de restituire prin echivalent. Aplicarea principiului executarii in natura a obligatiilor isi gaseste din plin aplicare in imprumutul de consumatie.Daca imprumutatul este pus in
49

Page 50 of 66

imposibilitatea de a restitui la scadenta o cantitate legala de bunuri cu cea imprumutata , de acelasi gen si aceeasi calitate, el este obligat sa faca plata prin echivalent , in raport de valoarea bunurilor imprumutate de la momentul scadentei.In caz de intarziere a executarii obligatiei prin echivalent , se pot cere daune interese compensatorii care se platesc dupa ramanerea definitiva a hotararii.De asemenea imprumutatul datoreaza si daune interese moratorii ( dobanzi) de la data cand s-a introdus actiunea. Obligatiile imprumutatorului Fiind un contract unilateral , imprumutul propriu zis naste obligatii doar in sarcina imprumutatului.Imprumutatorul are obligatia de a garant ape imprumutat ptr daunele cauzate de viciile bunului imprumutat , in aceleasi conditii ca in cazul imprumutului de folosinta (comodat). IMPRUMUTUL CU DOBANDA Imprumutul cu dobanda este regrementat , in principal , in C.Civ , cap IV din Titlul XI.Este o variatate a imprumutului propriu- zis si anume un imprumut cu titlu oneros , caracter ce rezulta din obligatia imprumutatului ca pe langa restituirea bunurilor imprumutate sa execute si o prestatie numita dobanda , astfel, incat fiecare parte , urmareste un folos patrimonial.Cu toate aceste , imprumutul ramane contract unilateral si astfel obligatiile cad doar in sarcina imprumutatului. Contract prin care o parte numita imprumutator transmite in proprietatea altei parti numita imprumutat o cantitate de bunuri fungibile si consumptibile , cu obligatia ptr imprumutat de a restitui la termen , o cantitate egala de bunuri , de acelasi gen si de aceeasi calitate precum si de a executa o prestatie numita dobanda. Obiectul imprumutului cu dobanda este format doar din obligatia imprumutatului de a restitui bunul si de a plati dobanda.In cazul imprumutului de bani trebuie restituite suma de bani imprumutata la termenul stabilit , indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor , cu exceptia cazurilor , cand prin acte normative se prevad conditii derogatorii.Dobanda nu curge de drept, ci ptr a fi datorata trebuie sa fie stipulata in contract.Dobanda se calculeaza numai asupra sumei imprumutate nu si asupra dobanzilor.Dobanda la dobanda este interzisa (anatocism dobanda compusa).Dovada platii dobanzii se face in conditiile dreptului comun.

50

Page 51 of 66

Incetarea imprumutului propriu zis 1.Prin executarea obligatie de restituire a bunurilor imprumutate , la termenul prevazut in contract.Daca termenul a fost stipulat in favoarea ambelor parti , imprumutatul nu va putea restitui bunurile inainte de termen . decat daca are consimtamantul imprumutatorului.Restituirea se poate face si prin executare silita la termenul stabilit de instanta. 2.Alte cauze.Imprumutul propriu zis se poate stinge si prin remiterea de datorie , confuziune , dare in plata , compensatie , intrucat obiectul il formeaza bunuri fungibile.In cazul mortii uneia dintre parti drepturile si obligatiile ce rezulta din contract se transmit asupra mostenitorilor imprumurul neavand caracter intuitu personae. XI. Contractul de depozit Contractul de depozit este reglementat in principal de Codul Civil Titlul XII din Cartea a III a (Art.1591 1632). Depozitul este acel contract prin care o parte numita deponent remite un bun sau mai multe bunuri unei parti numita depozitar , cu obligatia ptr acesta de a le pastra si a le conserva precum si de a le restitui , in natura , la cererea deponentului. Depozitul este de doua feluri : - depozitul propriu zis este intotdeauna conventional si are ca obiect bunuri mobile nelitigioase.Ele pot fi : - depozit obisnuit (regulat sau voluntar) ; depozit necesar ; depozit neregulat. Sechestrul este depozitul care are ca obiect bunuri litigioase inclusiv imobile si poate fi conventional sau judiciar. Caractere juridice. Depozitul este un contract real incheirea lui valabila presupune acordul de vointa dintre parti dar si remiterea efectiva a bunului de la deponent la depozitar.Simplul acord de vointa dintre parti , fara a se realiza remiterea materiala a bunurilor , valoareaza antecontractul de depozit. Depozitul este un contract cu titlu gratuit dar poate fi si cu titlu oneros.In art. 1593 alin.1 din C.civ arata ca depozitul este un contract esential gratuit , in art 1600 alin 2. C.civ se precizeaza ca ptr paza depozitului, depozitarul poate fi remunerat.Gratuitatea tine de natura contractului de depozit si nu de esenta sa.In lipsa de stipulatie contrara , depozitul se prezuma a fi cu titlu gratuit.Sunt situatii , insa , cand depozitarul desfasoara activitati de patrare si conservare cu caracter profesional.In aceste cazuri , depozitul este prezumat a fi cu titlu oneros.
51

Page 52 of 66

Depozitul gratuit este un contract unilateral deoarece , din momentul incheierii lui , da nastere la obligatii numai in sarcina depozitarului , chiard aca , pe parcursul executarii contractului se nasc obligatii si in sarcina deponentului , obligatiile fiind in acest caz extracontractuale. Daca depozitul este cu titlu oneros , obligatiile partilor sunt reciproce si interdependente din momentul incheierii contractului , depozitul fiind astfel un contract sinalagmatic. Depozitul nu este , in pricipiu translativ de proprietate , depozitarul avand doar calitatea de detentor precar.El are obligatia de restituire a bunurilor depozitate.Exceptie face depozitul neregulat contract translativ de proprietate care are ca obiect bunuri fungibile si consumptibile.In aceasta situatie , depozitarul dobandeste dreptul de proprietate asupra bunurilor depozitate iar la scadenta va restitui bunuri de acelasi gen ,aceeasi cantitate si calitate. Depozitul obisnuit (voluntar sau regulat) Depozitul voluntar se face intotdeauna numai de catre proprietarul lucrului depozitat sau prin consimtamantul sau express au tacit (art.1596 C.Civ). Ptr a se incheia contractul , in mod valabil , deponentul trebuie sa aiba capacitatea de a face cate de administrare , pec and depozitarul trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu , adica de a face acte de dispozitie. (art 1598 C civ). Obiectul contractului sunt bunurile mobile (art.1593 alin 1 C.civ).Ptr incheierea valabila fiind necesara remiterea materiala a bunurilor , acestea trebuie sa fie bunuri corporale.Pot forma , obiect al depozitului obisnuit si creantele incorporate in titluri de purtator , deoarece ele sunt asimilate bunurilor mobile corporale , putand fi astfel transmise din mana in mana.Obiectul contractului trebuie sa fie determinat chiard aca dupa natura lor bunurile ar fi consumptibile si fungibile. Inscrisul constatator este necesar indiferent daca bunurile depozitate au o valoare mai mica decat cea prevazuta in art.1991 C.civ.Dovada contractului se face prin inscrisuri iar atunci cand exista un inceput de dovada scrisa , proba se poate fi completata cu martori sau prezumtii.Recunoasterea de catre depozitar , constituie o proba suficienta ptr existenta depozitului.Remiterea materiala a bunurilor fiind un fapt juridic , poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. Efectele depozitului obisnuit.
52

Page 53 of 66

In principiu , depozitul este un contract unilateral si in aceasta situatie obligatiile se nasc numai in sarcina depozitarului.Deponentului in revin numai anumite obligatii , de natura extracontractuala , care isi au izvorul in fapte juridice licite si ilicite.Cand depozitul este cu titlu oneros , contractul devine sinalagmatic , dand nastere , astfel , la obligatii si in sarcina deponentului si anume obligatia de a plati depozitarului , remuneratie convenita. Obligatia depozitarului. Obligatia de a pastra si conserva bunul primit in depozit. Art.1599 C.civ depozitarul trebuie a ingrijeasca de paza lucrului depozitat intocmai precum ingrijeste de paza lucrului sau.Culpa debitorului se apreciaza in concret si nu in abstract.Deponentul nu poate sa ceara depozitarului o grija mai mare ptr lucrurile depozitate decat aceea avuta ptr bunurile sale. Art. 1600 din C.civ precizeaza ca dispozitia din art.1599 C.civ se aplica cu mai mare rigoare : cand depozitarul s-ar fi oferit a primi un depozit cand s-ar fi stipulat vreo plata ptr paza depozituluii cand depozitul s-a facut numai in folosul depozitarului cand s-ar fi convenit expres ca depozitarul sa fie raspunzator de orice culpa. Nerespectarea obligatiei de pastrare si conservare a bunului de catre depozitar atrage raspunderea acestuia , ce consta in repararea prejudiciului suferit de catre deponent.Partile pot stipula in contract clauze din care sa rezulte ca depozitarul nu raspunde decat ptr dol sau culpa grava asimilata dolului.De asemenea,partile pot convenii si asupra unor clauze de atenuare a raspunderii lor. Ptr deteriorarile pricinuite sau pierirea bunului depozitat , in caz de forta majora,depozitarul nu raspunde , riscul fiind suportat de catre deponent , cu exceptia cazului cand acesta a fost pus in intarziere ptr executarea obligatiei de restituire a bunului daca nu face dovada ca bunur ar fi pierit si la deponent. Avand obligatia de pastrare si conservare a bunului , depozitarul nu are dreptul de a se folosi de bunul primit in depozit decat cu permisiunea expresa sau tacita a deponentului.In caz de folosire a bunului depozitat ,el poate fi obligat la daune-interese , potrivit dreptului comun. Obligatia de a restitui bunul depozitat.
53

Page 54 of 66

a) Modul restituirii. Art.1604 alin.1 C.civ depozitarul trebuie sa inapoieze tot acel lucru ce a primit.Ptr ca este doar un detentor precar , el nu poate dobandi si consuma fructele produse de bunul depozitat , trebuind sa restituie odata cu acesta deponentului (art. 1608 C.civ).Restituierea in natura a bunului depozitat se face in starea in care se afla in acel moment.In caz de pieire fortuita , totala sau partiala a bunului depozitat sau pieirea se datoreaza unei terte persoane , depozitaruk este obligat sa plateasca deponentului o suma de bani ce reprezinta , indemnizatia de asigurare primita de la asigurator sau orice alta prestatie primita ca despagubire.Se executa obligatia de restituire si in situatia in care depozitarul decedeaza de catre mostenitorii acestuia. b) Locul restituirii restituirea se face , daca nu exista o stipulatie contrara , la locul unde bunul este depozitat.Daca partile au prevazut un alt loc, depozitarul trebuie sa transporte bunul in acel loc,cheltuielile fiind suportate de catre deponent. c) Termenul restituirii. Bunul depozitat trebuie restituit la termenul prevazut in contract.,insa deponentul poate cere restituirea oricand , inainte de termen.Depozitarul nu poate refuza restituirea bunului inainte de termen decat in anumite situatii : daca i s-a comunicat oficial ca asupra bunului s-a instituit un sechestru sau s-au inregistrat opozitii la restituire din partea unui tert care pretinde ca este adevarul proprietar.El va pastra bunul pana la solutionarea litigiului chiar peste termenul stipulat in contract.In caz de nerestituire a bunului dpeozitat , deponentul are la indemana doua actiuni : o actiune personala bazata pe contractul de depozit,actiune ce se prescrie in termen general de 3 ani. o actiune in revendicare ce se intemeiaza pe dreptul de proprietate a deponentului , actiune reale imprescriptibila. Daca depozitarul refuza sa restituie bunul si acesta se afla in detentia sa , deponentul poate cere executarea silita, potrivit obligatiei de a face. d) Creditorul obligatiei de restituire Art.1609 C.civ depozitarul nu trebuie s arestituie lucrul depozitat decat acelui ce i l-a incredintat sau acelui in al carui nume s-a facut depozitul sau persoanei aratate spre a-l primi. In aceste conditii bunul poate fi restituit :
54

Page 55 of 66

deponentului sau persoanei indicate de catre acesta care poate fi un mandatar sau alta persoana ; mandantului , in numele caruia s-a incheiat un contract de depozit ; mostenitorilor legali sau testamentari , dupa moartea deponentului reprezentantului legal , daca deponentul intre timp a devenit incapabil daca depozitarul descopera ca bunul a fost furat si afla cine este adevaratul proprietar m el este obligati sa-l instiinteze pe acesta sa-si valorifice dreptul.In caz contrar,el in restituie persoanei care l-a predat. Obligatiile deponentului. Obligatiile deponentului pot fi extracontractuale si contractuale. Deponentul nu este obligat cu nimic fata de depozitar , insa , pot aparea unele obligatii extracontractuale ptr deponent izvorate din gestiunea intereselor altei persoane sau din imbogatirea fara just temei. Obligatia de a ridica bunul depozitat. Aceasta obligatie subzista indiferent de caracterul gratuit sau oneros al contractului.Bunul depozitat trebuie ridicat la termenul prevazut in constract sau in lipsa acestuia , termenul stabilit de instanta , la cererea depozitarului , sub sanctiunea daunelor interese.In nici un caz, depozitarul nu poate sa-si insuseasca sau instraineze bunul neridicat de catre deponent dar nici sa-l pastreze dupa expirarea termenului. Cand depozitul este cu titlu oneros , el devine contract sinalagmatic ce da nastere la obligatii atat in sarcine depozitarului cat si in cea a deponentului , obligatiile fiind astfel contractuale. Obligatia de a plati remuneratia convenita prin contract.Daca partile au convenit sa fie cu titlu oneros , deponentul are obligatia sa-i plateasca depozitarului remuneratia stipulata prin contract. DEPOZITUL NECESAR Depozitul necesar este contractul in care , deponentul diind sub amenintarea unei intamplari neprevazute precum ar fi : incendiu , cutremur , inundatii , naufragiu sau alt eveniment de forta majora si care prezinta un pericol real , este in imposibilitatea de a face alegerea libera a depozitarului si de a intocmai un inscris constatator al depozitului. Datorita conditiilor speciale in care se incheie depozitul necesar , prin derogare de la drpetul comun , proba contractului se poate face cu orice mijloc de proba , inclusiv cu proba cu martori , indeiferent de valoarea bunului.
55

Page 56 of 66

Depozitul hotelier contractul prin care o parte numita deponent remite un bun sau mai multe bunuri spre pastrare unei alte parti numita depozitar , ca urmare a incheierii contractului de turism , cu obligatia acestuia de a i le restitui. Intrucat depozitul hotelier este un contract cu titlu oneros , raspunderea depozitarului este apreciata cu mai multa severitate.El raspunde ptr orice culpa , culpa sa fiind prezumata.Depozitarul raspunde ptr furtul si deteriorarea bunurilor deponentului de catre angajatii unitatii respective sau de catre strainii care o frecventeaza. DEPOZITUL NEREGULAT Depozitul neregulat este contractul prin care o parte numita deponent transmite in proprietate altei parti numita depozitar bunuri fungibile si consumptibile dupa natura lor cu obligatia pentru acesta , de a restitui deponentului alte bunuri , de acelasi gen , aceiasi cantitate si calitate. Depozitul neregulat este un contract translativ de proprietate.Depozitarul devine , o data cu transferul bunurilor , proprietarul lor si exercita toate prerogativele dreptului de proprietate.El poseda , foloseste si dispune de bunurile depozitate dar suporta si riscul degradarii ori pieirii lor.Depozitul neregulat se aseamana cu imprumutul de consumatie.Delimitarea se face , insa , in functie de scopul urmarit la incheierea contractului. Dovada contractului se face cu inscrisuri, cu matori sau prezumtii. Depozitul neregulat de sume de bani la C.E.C. sau banci. Prin acest contract depozitarul se obliga sa pastreze sumele de bani depuse de catre deponent , persoana fizica sau juridical sis a le restituie la cerere , cu dobanzile aferente , titularului depunerii sau reprezentantului sau iar in caz de deces al titularului , mostenitorilor lui. In cuprinsul contractului se pot insera de catre deponent , la depunere sau ulterior , cu acordul depozitarului , doua clauze speciale: - clauza de imputernicire este un mandat prin care o persoana este imputernicita sa ceara restituirea in tot sau in parte , a sumelor depuse.Imputernicirea va produce efecte doar in timpul vietii mandantului sau mandatarului si inceteaza la moartea lor. clauza testamentara Titularul desemneaza persoana sau persoanele carora li se vor restitui , la moartea sa , sumele de bani depuse.Va produce efecte doar la decesul titularului libretului.

56

Page 57 of 66

Exista posibilitatea ca aceiasi persoana sa fie trecuta si in clauza de imputernicire cat si in clauza testamentara.In momentul depunerii sumelor de bani , C.E.C. sau banca va suporta riscul pieirii fortuite , ca proprietar si va raspunde ptr prejudiciile cauzate titularilor , in cazul cand s-au eliberat ori inregistrat gresit sumele depise , din culpa personalului angajat. SECHESTRUL Sechestrul este un contract de depozit care are ca obiect pastrarea unui bun sau mai multor bunuri cu privire la care exista un litigiu , pana la solutionarea acestuia.Sechestrul este conventional sau judiciar. Sechestrul conventional este depozitul unui lucru in litigiu facut de una sau mai multe persoane , unui al treilea , care ia asupra si indatorirea de a-l restitui dupa terminarea procesului , celui carui va declara judecatorul ca se cuvine.Obiectul acestui depozit il pot forma nu numai bunurile mobile ci si acele imobile.Depozitarul nu poate fi eliberat de sechestru pana nu se termina procesul. Sechestru judiciar se instituie prin dispoazitia instantei de judecata la cererea partii interesate , care poate fi obligata sa depuna o actiune.Instanta poate sa dispuna sechestrul , cand obiectul il formeaza un imobil sau un bun mobil ptr a carui proprietate sau posesie se judeca doua sau mai multe persoane sau ptr bunurile oferite de un debitor ptr a-si executa obligatia.Sechestrul este cu titlu oneros. XII. Contractul de societate civila Societatea civila este acel contract prin care doua sau mai multe persoane se obliga sa puna in comun un aport material si / sau de munca ptr a constitui un fond si a desfasura impreuna o activitate , in scop patrimonial comun , foloasele si pierderile fiind impartite intre ele. Contractul de societate este un contract civil , prin incheierea lui ,partile numite asociati , urmarid obtinerea de foloase patrimoniale si nu beneficii ca la societatile comericiale. Caracterul patrimonial (lucrativ) este de esenta contractului de societate civila.Are caracter patrimonial deoarece urmareste realizarea de catre asociati , a unor foloase patrimoniale pe care le impart intre ei. Contractul de societate civila este un contract cu titlu oneros , fiecare parte urmarind un avantaj patrimonial.Contractul de societate civila este un contract comutativ , existenta si intinderea obligatiilor fiind cunoscute din momentul incheierii lui.Este un contract consensual , simplu acord de vointa
57

Page 58 of 66

fiind necesar si suficient ptr incheierea lui.Contractul de societate civila este un contract cu executare succesiva.Elemetul timp este de esenta societatii civile , asociatii find obligati intre ei pe toata durata existentei sale.Societatea civila este un contract intuitu personae facand parte din categoria societatilor de persoane si nu a societatilor de capitaluri.Contractul de societate civila este un contract uniune , prin care doua sau mai multe perti pun ceva in comun pentru a desfasura o activitate , avand aceleasi drepturi si obligatii , in scopul obtinerii de foloase patrimoniale. Conditii de validitate Conditiile de validitatea sunt prevazute in art. 948 C.civ cu unele particularitati. Asociatii trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu , pentru a putea dispune de bunurile pe care le constituie aport in natura , in societate incheind personal si singuri contractul de societate. Spre deosebire de toate celelalte contracte civile , consimtamantul valabil exprimat al partii care se obliga , se particularizeaza la contractul de societate civila prin existenta conditiei affectio societatis , adica intentia expresa a asociatilor de a constitui societatea si de a colabora in vederea realizarii de foloase patrimoniale. Obiectul consta in orice act juridic , in conduita partilor , adica actiunile sau inactiunile la care sunt indrituite sau de care sunt tinute partile.La contractul de societate , obiectul consta in acte sau activitati de natura civila , spre deosebire de societatea comerciala al carei obiect il formeaza actele si faptele de comert.Obiectul contractului trebuie sa fie ilicit si moral. Ca orice contract civil , cauza trebuie sa existe , sa fie licita si morala.Societatea civila ia nastere intre asociati cu scopul de a obtine si de a imparti foloase patrimoniale din activitatea desfasurata in comun.Foloasele pot consta in sume de bani sau bunuri. APORTUL SOCIAL SI PATRIMONIUL SOCIAL Contribuirea la formarea fondului comun al societatii se numeste aport social.Aportul poate consta in bani , bunuri sau in munca.Aportul este obligatoriu ptr fiecare asociat chiard aca este diferit de natura , intindere sau valoare. Daca aportul social consta intr-o suma de bani si unul dintre asociati nu-si executa obligatia la termen ,el va datora dobanzi , fara a fi pus in intarziere , in ziua in care trebuia sa o plateasca.
58

Page 59 of 66

Cand aportul social are ca obiect un bun individual determinat neconsumptibil si nefungibil , el poate consta in proprietatea acelui bun sau numai folosinta lui. Aportul in munca consta in activitati de natura civila care aduc foloase societatii , avand in vedere meseria sau profecia asociatului respectiv. Patrimoniul societatii este format din aporturile asociatilor precum si din drepturile si obligatiile contractate ulterior constituirii societatii.Elementul timp este de esenta societatii civile , de aceea contractul este cu executare succesiva si nu uno ictu.Societatea ia nastere in momentul incheierii contractului , daca asociatii nu au prevazut un termen suspensiv , cand obligatiile vor fi executate la acel termen.Administrarea societatii presupune indeplinirea actelor necesare in vederea scopului societatii , inclusiv actele de dispozitie.Modul si organele de administrare sunt determinate prin acordul unanim al asociatilor. Contractul de societate civila se poate incheia in scopul construirii unor locuinte sau altor constructii.Asociatii pot fi atat persoane juridice potrivit principiului specialitatii capacitatii de folosinta. Meseriasii pot constitui societati civile in vederea exercitarii , in comun , a meseriei lor cand nu se constituie intr-o societate cooperativa sau societate comerciala. Prin constract de societate civila se poate realiza si exercitarea in comun a unei profesii , cum este cazul activitatii notariale sau a avocaturii. O aplicare deosebita o are contractul de societate civila in domeniul agricol. Efectele contractului de societate civila. Efectele contractului de societate civila presupune patru aspecte : raporturile dintre asociati trebuie sa se intemeieze pe buna credinta a acestora in executarea obligatiilor si realizarea scopului societatii. raporturile dintre asociati si societate : asociatii sunt sunt raspunzatori fata de societate de daunele cauzate din culpa lor. raporturile societatii civile si a asociatilor cu tertii: ptr ca societatea civila nu este o persoana juridica , nu poate sa se prezinte in raporturile cu tertii ca un subiect distinct de drept , ca un titular de drepturi si obligatii.In raporturile cu tertii , ptr obligatiile contractate , raspunde asociatul care s-a obligat.

59

Page 60 of 66

impartirea foloaselor si pierderilor repatizarea foloaselor si a pierderilor se poate face pe parcursul existentei societatii sau la incetarea ei , potrivit clauzelor din contractul de societate. Incetarea societatii civile.Cauze.Efecte. Cauze. Ajungerea la termen este cauza de incetare a contractului de societate , neexistand posibilitatea de reinoire tacita a acestuia.Partile pot , ca inainte de termen , sa convina asupra prelungirii contractului.Incetarea poate interveni si inainte de termen daca este ceruta , in instanta , de catre unul sau mai multi asociati , ptr motive temeinice. Partile pot prin acordul lor de vointa sa convina asupra incetarii contractului de societate civila , cand acesta nu mai prezinta interes ptr nici un asociat. Denuntarea este cauza de incetare a contractului,ea poate fi ceruta de unul sau mai multi asociati , valorand retragerea din societate ce trebuie notificata la timp si cu buna credinta celorlalti asociati , pentru a nu-i prejudicia in interesul lor. Imposibilitatea realizarii sau realizarea scopului propus de asociati sunt cauze de incetare , intrucat societatea nu mai poate continua din lipsa realizarii scopului , respectiv indeplinirii obiectivului stabilit prin contract. Pieirea sau micsorarea fondului social sub limita a ceea ce face necesara executarea contractului Moartea unuia acociat contractul inceteaza la moartea unuia dintre asociati.In contract se poate stipula continuarea contractului cu mostenitorii asociatului decedat sau numai cu cei ramai in viata ( cel putin doi).Cand asociat este o persoana juridica, incetarea existentei acesteia , este o cauza de incetare a societatii civile. Punerea sub interdictie sau survenirea insolvabilitatii (falimentul) unuia dintre asociati este cauza de incetare sar contractul poate continua , prin intelegerea asociatilor , numai cu asociatii ramasi capabili , nicidecum cu asociatul incapabil. Pieirea bunului datorat constituirii aportului social este cauza de incetare.Cand aportul social consta in folosinta unui bun , si acesta piere , societatea inceteaza. In caz de pieire partiala , instanta , va aprecia temeinicia incetarii societatii. Efectele incetarii societatii civile.
60

Page 61 of 66

La incetarea societatii civile , patrimoniul acesteia urmeaza sa fie lichidat.Se incaseaza creantele si se platesc datoriile , iar activul net si pasivul se impart intre asociati , proportional cu partile lor sociale , conform regulilor stabilite in materie de imparteala a mostenirii , ei fiind considerati coindivizari ai bunurilor societatii.Actiunea de partajare a bunurilor este imprescriptibila. XIII. Contractul de renta viagera Contractul d erenta viagera este acel contract prin care o parte numita credirentier instraineaza cu titlu oneros sau titlu gratuit un bun (bunuri) ori o suma de bani unei alte parti numita debirentier in schimbul unei prestatii periodice numita renta viagera , care urmeaza a fi platita pana la decesul credirentierului. Renta viagera este un contract aleatoriu deoarece intinderea obligatiei debirentierului si a dr corelativ al credirentierului depinde de durata vietii credirentierului , existand astefel , sansa de castig sau riscul pierderii , ptr ambele parti contractante. Contractul d erenta viagera este de regula un contract cu titlu oneros dar poate fi si cu titlu gratuit in situatia in care renta se constituie prin donatiune intre vii sau prin testament. Renta viagera este un contract consensual , fiind valabil incheiata prin simplul acord de vointa al partilor. Renta viagera este un contract sinalagmatic dand nastere la obligatii pentru ambele parti.Este translativ de proprietate deoarece credirentierul trasmite un bun sau mai multe bunuri din patrimoniul sau in patrimoniul debirentierului.Se poate transmite si o suma de bani , situatie in care este vorba de un dr de creanta. Renta viagera este un contract cu executare succesiva avand in vedere obligatia periodica de plata a rentei viagere de catre debirentier pe toata durata de viata a credirentierului. Conditii de validitate. Atat debirentierul cat si credirentierul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu , avand in vedere caracterul translativ de proprietate al contractului. Obiectul obligatiei credirentierului poate consta intr-un bun imobil sau mobil care se afla in circuitul civil , ori intr-o zuma de bani ,pec and obiectul obligatiei debirentierului nu poate fi decat o suma de bani sau anumite cantitati de bunuri fungibile , transmise la anumite intervale de timp.
61

Page 62 of 66

Daca persoana in favoarea caruia a fost constituita renta inceteaza din viata in momentul constituirii rentei , contractul este lovit de nulitate absoluta , lipsind astfel cauza contractului. Efectele contractului de renta viagera Obligatiile credirentierului predarea bunului sau a sumei de bani se aplica rigulile de la vanzare cumparare , cu aexceptia acelora ce privesc pretul. garantia contra evictiunii sau ptr viciile ascunse urmeaza regulile de la contractul de vanzare cumparare Obligatiile debirentierului plata rentei viagere obligatia debirentierului de a plati renta viagera este principala lui prestatie si este obligatie de a da. Ea trebuie platita in cuantumul si in termenele stabilite in contract.In cazul contractului cu titlu oneros , ratele rentei pot fi urmarite de catre creditorii credirentierului , in conditiile dreptului comun.Cand renta s-a stabilit cu titlu gratuit , partile pot stabili ca renta sa nu fie urmarita.Renta cu titlu gratuit poate fi urmarita atunci cand se pune problema de datorii de alimente , de chirii sau de alte creante privilegiate asupra mobilelor. Obligatia de plata a rentei trebuie executata pana la moartea titularului dreptului la renta viagera.Debirentierul nu se poate elibera de plata rentei restituind bunul sau suma de bani primita , indiferent de durata de viata a credirentierulul. In cazul mortii debirentierului , obligatia de plata a rentei se transmite asupra mostenitorilor acestuia.Partile pot stipula ca plata rentei sa inceteze la moartea debirentierului.Neexecutarea obligatiei de plata a rentei viagere da posibilitatea credirentierului de a cere in justitie executarea ei silita. XIV. Contractul de intretinere Contractul de intretinere nu are o reglementare legala proprie.Face parte din categoria contractelor nenumite. Contractul de intretinere este acel contract prin care o parte numita intretinut instraineaza cu titlu oneros sau cu titlu gratuit un bun (bunuri) sau o suma de bani , celeilalte parti , numita intretinator , care se obliga sa-i asigure intretinerea in natura pe durata vietii acestuia. Este un contract nenumit , neavand o reglementare proprie.Este un contract aleatoriu intrucat obligatia intretinatorului depinde nu numai de durata vietii
62

Page 63 of 66

intretinutului , dar si de continutul obligatiei de intretinere.Este in principiu , un contract cu titlu oneros , ambele parti urmarind un interes, patrimoniul propriu , dar poate fi si cu titlu gratuit.Este un contract sinalagmatic din moment ce fiecare parte isi asuma obligatii in considerarea obligatiilor celeilalte parti.Astfel intretinutul are obligatia de a preda bunul sau suma de bani intretinatorului iar acesta de a executa zilnic , obligatia de intretinere , obligatia de a face.Este in principiu un contract consensual , acordul de vointa fiind necesar si suficient ptr incheierea contractului.Este un contract , in principiu , translativ de proprietate deoarece intretinerea se executa in schimbul dobandirii unor bunuri sau unor sume de bani .Este un contrcat cu executare succesiva avand in vedere obligatia de intretinere prestata de intretinator.El trebuie sa execute aceasta obligatie in mod permanent , pe toata durata vietii intretinutului.Are un caracter intuitu personae incheinduse in considerarea calitatii partilor contractante. Conditii de validitate. Conditiile sunt aceleasi ca la contractul de vanzare cumparare , cu deosebirea ca obiectul obligatiei intretinatorului consta in executarea obligatiei de intretinere (obligatie de a face) si nu plata pretului (obligatia de a da). Delimitarea de alte contracte. Delimitarea de contractul de renta viagera. Contractul de renta viagera da nastere la obligatii ptr debirentier de a da periodic o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile credirentierului , in timp ce contractul de intretinere da nastere la obligatii ptr intretinator , de a face , asigurand permanent intretinerea , in natura , a intretinutului.Renta viagera poate fi urmarita de creditorii credirentierului , pe cand intretinerea este insesizabila. Delimitarea de contractul de vanzare cumparare. Cand instrainarea bunului sau a sumei de bani se face numai in shcimbul intretinerii , contractul este contract de intretinere , daca,insa , instrainarea se face in schimbul intretinerii si a unei sume de bani , se pune pb naturii juridice a contractului. Contractul va fi de intretinere daca prestatia de bani reprezinta mai putin de jumate din valoarea bunului instrainat.Daca pretul depasesre jumate din valoarea bunului instrainat , contractul va fi de vanzare cumparare. Delimitarea de contractul de donatie cu sarcina.

63

Page 64 of 66

Donatia cu sarcina presupune transmiterea cu titlu gratuit a unui bun sau a unei sume de bani cu obligatia ptr donatar de a indeplini anumite obligatii.daca in schimbul instrainarii , obligatia inpusa donatarului consta in prestarea unei intretineri se pune problema calificarii juridice a contractului incheiat Cand valoarea bunului donat este mult mai mare decat valoarea estimativa a intretinarii , rezulta intentia intretinutului de a gratifica pe intretinator si astfel contractul va fi de donatie cu sarcina.Cand , insa , partile au urmarit , fiecare , obtinerea unui avantaj patrimonial propriu , contractul este de intretinere. Efectele contractului de intretinere. Obligatiile intretinutului. Daca intretinutul transmite cu titlu oneros un bun sau o suma de bani intretinatorului in schimbul intretinerii , el are aceleasi obligatii ca si vanzatorul , si anume de a preda bunul si de a-l garanta pe intretinator contra evictiunii si ptr viciile ascunse ale bunului. Obligatiile intretinatorului. Obligatia principala o constituie prestarea intretinerii care este o obligatie de a face , adica de a desfasura zi de zi o activitate pana la incetarea din viata la intretinutului. Notiunea de intretinere include multiple prestatii,pe langa prestatia materiala cuprinde si o componenta psihologica , data de caracterul intuitu personae al contractului de intretinere , care se intemeieaza in realizarea continutului sau economic , pe un raport de incredere si apropiere. Obligatia de intretinere este executata permanent, de aceea in caz de neexecutare , intretinutul poate cere rezolutiunea contractului fara prealabila punere in intarziere a intretinatorului si fara ca instanta sa poata acorda termen de garantie ptr executarea obligatiei. Locul executarii obligatiei de intretinere este stabilit de catre parti , in lipsa de stipulatie expresa este cel al domiciliului intretinutului , obligatia fiind astfel portabila si nu cherabila. Incetarea obligatiei are loc la moartea intretinutului si nu poate fi pretinsa de catre mostenitorii lui , datorita caracterului intuitu personae al acestui contract.Obligatia inceteaza si la moartea intretinatorului , daca intretinutul nu convine cu mostenitorii intretinatorului sa continue executarea obligatiei. Rezolutiunea contractului de intretinere.
64

Page 65 of 66

In cazul contractului de intretinere , intretinutul va avea dreptul sa restituie bunul transmis intretinatorului in schimbul obligatiei de intretinere , el devenind retroactiv proprietar.In schimb , intretinatorul nu va putea obtine restituirea pestatiilor pe care le-a executat cu titlu de intretinere datorita caracterului aleatoriu al contractului si datorita faptului ca a beneficiat de folosinta si fructele bunului respectiv.Intretinatorul , va avea dreptul , insa , la sumele pe care le-a platit cu titlu de impozite si prime de asigurare.Intretinatorul poate avea dreptul la prestatiile efectuate atunci cand rezolutiunea contractului are loc din culpa intretinutului sau atunci cand intretinatorul este de acord cu rezolutiunea contractului , la cererea intretinutului care este in culpa si nu ar putea obtine rezolutiunea. XV. Contractul de tranzactie Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce s-ar putea naste ( Art.1704 C.civ). Litigiul se poate stinge prin concesii reciproce facute de ambele parti , concesii ce pot consta , din in renuntari de catre ambele parti la pretentiile formulate sau care s-ar putea formula , fie chiar in anumite pretentii pe care partile si le satisfac , una , alteia. Reciprocitatea concesiilor este o conditie esentiala a tranzactiei , ceea ce face ca aceasta sa se deosebeasca de achiesare , cand o parte recunoaste pretentia partii adverse sau de desistare , cand renunta la o pretentie proprie. Trebuie sa existe un drept litigios sau indoielnic , cel putin in concepti partilor , de natura a da nastere la un proces.Existenta intentiei de a pune capat sau de preintampina nasterea unui litigiu constituie o conditie esentiala a tranzactiei. Caractere juridice. Tranzactia este un contract sinalagmatic intrucat partile isi asuma obligatii reciproce.Este cu titlu oneros somutatic deoarece fiecare parte urmareste un avantaj patrimonial , a caruit intindere este cunoscuta la incheierea contractului care poate consta chiar in evitarea pierderii procesului si a cheltuielilor de judecata.Este un contract consensual , intocmirea lui in scris fiind ceruta de lege (art. 1705) , ad probationem si nu ad validitatem.Forma solemna se cere numai in cazul tranzactiilor extrajudiciare. Conditii de validitate. Partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, adica de a face acte de dipozitie.Obiectul il reprezinta bunurile ce se aflta in circuitul
65

Page 66 of 66

civil.Neindeplinirea uneia dintre conditiile de validitate atrage nulitatea tranzactiei , in conditiile dreptului comun.Tranzactia produce efecte depline daca a avut ca obiect stingerea tuturor drepturilor litigioase dintre parti. Efectele contractului de tranzactie. In principiu , tranzactia produce efecte declarative , in sensul ca partile isi recunosc reciproc drepturile ce fac obiectul litigiului , adica drepturi preexistente , inclusiv garantiile sau drepturile accesorii existente pe langa creanta recunoscuta.Avand caracter declarativ , tranzactia produce efecte si ptr trecut (retroactiv) , pana la momentul nasterii drepturilor ce se consolideaza si sunt recunoscute prin tranzactie.Ea nu poate constitui just titlu ptr uzucapiunea de la 10 -20 ani , deoarece acesta trebuie sa fie un act translativ de proprietate. Tranzactia produce efecte constitutive sau translative de drepturi atunci cand una din parti , in schimbul concesiilor facute de cealalta parte , consimte sa constituie in favoarea acesteia , drepturi noi sau sa-i transfere un drept din patrimoniul sau. Tranzactia fiind un contract civil , efectele sunt opozabile partilor si tertilor.Tranzactia produce si efecte extictive in sensul ca prin intelegerea partilor se pune capat litigiului dintre parti , iar drepturile ce au facut obiectul tranzactiei , nu mai pot fi puse in discutie.

66